Într-un articol cu titlul „Eroul care a eșuat și care, totuși, va învinge”, apărut exact la finalul campaniei electorale, săptămînalul german “Der Spiegel” critică dur primul mandat al lui Klaus Iohannis. În final, se sugerează că o previzibilă continuitate a acestuia în fruntea statului va însemna o continuitate în stagnare deși România ar avea nevoie de o schimbare.
„În cazul promisiunilor electorale, preşedintele României a devenit mai modest – sloganul său a devenit “o Românie normală”. Cei mai mulţi români, oricum fatalişti cronici în privinţa ţării lor, au renunţat să mai creadă în această normalitate după 30 de ani de la căderea dictaturii Ceauşescu”.
Acum, imaginați-vă o finală Barna – Iohannis, care nu a fost să fie dar pe care mulți și-o imaginau, și o dezbatere între cei doi (pe care ar fi fost mult mai complicat pentru președinte să o refuze, așa cum o face acum) în cursul căreia Dan Barna ar fi citat unul sau două pasaje din acest text (e interesant și cine l-a preluat prompt în presa noastră dar și cine nu l-a preluat!) apărut într-o prestigioasă publicație germană despre un președinte etnic german. Extrem de incomod, nu-i așa? Greu de combătut.
După ce Barna a ratat intrarea în finală, în ciuda abilei schimbări de mesaj din ultima parte a campaniei – “Fără PSD în turul doi”, mesaj preluat cu agendă sau cu bună credință de o bună parte din mass media, și a intoxicărilor mobilizatoare (voite sau nevoite) privind cursa strînsă din țară dintre el și Viorica Dăncilă care ar fi putut fi tranșată în favoarea sa de votul din diasporă, cîțiva lideri USR+ s-au plîns că au fost lucrați de “sistemul” despre care de atîtea ori în trecut ne-au spus că nu există, este o invenție pesedistă. Ei nu greșesc neapărat. Ancheta RISE Project (altfel corectă) a apărut prea la țanc. La fel ca unele anchete DNA declanșate în trecut. Însă este vorba doar de o parte a “sistemului”, probabil concentrată în zona ei instituțională, favorabilă președintelui. Pentru că o altă parte a stat în spatele formațiunii lor (așa după cum o alta a stat probabil în spatele proiectului Ponta – Mircea Diaconu).
O dovadă este chiar acest articol din “Der Spiegel”. Nici vectorul (o influentă publicație germană), nici momentul (înaintea turului doi) nu par chiar întîmplătoare. Mai ales pentru cine știe că în general presa occidentală acordă puțină importanță acestei regiuni, exceptînd momentele de criză. Apoi, percepția lui Klaus Iohannis este în principal pozitivă în Vest și nimeni nu se aștepta aici la repoziționări politice semnificative care să justifice un interes special pentru alegerile din România. Această apariție ne aduce aminte de alte apariții la “momente oportune” cum ar fi articolul laudativ din “Financial Times” despre Codruța Kovesi (considerată a fi o apropiată a lui Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI, despre care se speculează că ar sprijini și USR+). Dar, sigur, putem pretinde în continuare, așa cum o fac mulți, că sunt doar simple coincidențe, speculații fără acoperire.
PS: O observație interesantă este și aceea că între canalele care au mediatizat cu mare entuziasm articolul din “Der Spiegel” s-a aflat și “Sputnik” care titrează: “Celebra publicație germană îl face praf pe Iohannis: “Eșuat, fără curaj, nici o realizare”. Nu e deloc surprinzător. Rușii și-ar dori probabil la Cotroceni pe cineva mai decuplat de americani. Însă e greu de crezut că această tactică, care probabil ar fi fost destul de eficientă într-o confruntare a lui Iohannis cu Barna, va funcționa și în cea cu Viorica Dăncilă.
Alexandru Lăzescu
PRELUAT DIN Facebook