De ani buni suntem martori, mai mult sau mai puțin pasivi, ai unui razboi cultural care îmbracă tot mai frecvent niște forme pe care nici talentul lui Beckett nu le-ar fi putut cuprinde. Iar pentru că unul dintre fundamentele pe care se construiesc civilizații și culturi este limba, aceasta s-a transformat în ținta cruciadei celor care, înarmați cu relativism, furie și mult absurd, încearcă înfăptuirea unei noi revoluții culturale.

Dar pentru că prea rar ajung să își manifeste influența prin canalele de putere consacrate, revoluționarii noștri au adoptat metode mai subtile, dar, de multe ori, mult mai toxice. Pornită aparent dintr-un simț civic debordant, însuflețită de o doză abundentă de „umanitate”, metoda etichetării în vederea reeducării a devenit practică standard în rândul occidentalului în cautare de „progres”. Ești preocupat de propria siguranță în metropole în care violență ia amploare? Ești xenofob! Păstrezi vie credința în care te regăsești de zeci de ani? Un bigot deplorabil. Îndrăznești să crezi în ordinea biologică responsabilă pentru perpetuarea speciei încă de la începuturi? Un homofob/transfob de cea mai joasă speță…

Dar pentru că bunăstarea și relativismul îngroașă rândurile revoluționarilor, aglomerația de pe câmpul de bătălie a condus, inevitabil, la diversificarea fronturilor pe care aceștia luptă. Așa se face că, într-un demers care acum un deceniu ar fi fost folosit ca glumă într-un spectacol de comedie, organizația PETA militează pentru integrarea în vocabularul revoluționar a unei noi etichete, originale, care să îi plaseze în vârful ierarhiei progresiste. Te crezi superior unui raton? Consideri că Homo Sapiens să găsește într-un lanț trofic deasupre unei Gallus gallus domesticus? Atunci ți-ai câștigat cu aplomb eticheta de speciist. Iar ca dovadă stau nenumăratele expresii pe care le folosești frecvent, insinuând inferioritatea necuvântătoarelor. De ce ai lua taurul de coarne când, la sugestia celor de la PETA, poți apuca floarea de spini? Tragi mâța de coadă? Îngrași porcul în ajun? Ce anume te face să crezi că ai dreptul să aplici asemenea tratamente patrupedelor? Cine anume ți-a dat voie să vopsești cioara sau să tragi mâța de coadă? Dacă îți dorești cu adevărat să te lepezi de speciismul tău, e momentul să îți schimbi nu doar atitudinea, ci și vocabularul idiomatic…

Pare desprins dintr-o farsă, însă, din păcate, acest gen de acțiuni sunt menite să inoculeze în mințile prea odihnite ale unui Occident relativizat, că orice ierarhie, orice construcție culturală sau chiar și gândirea rațională pot fi abolite în vederea instaurării noii gândiri care, sub pretextul dreptății și egalității, îngrădesc, subjugă și anihilează pe oricine care nu se supune progresului înfăptuit de Revoluția Culturală. Cu zelul militant al activistului, abolirea speciei umane pare un deziderat din ce în ce mai prezent. Iar noi, dresați să nu jignim tot mai vastele lor sensibilități, facem liniște, de teama de a nu fi ridiculizați în piața publică de corul tot mai strident al celor pentru care tu și cu mine nu suntem decât două animale bipede, demne de disprețul lor.

P.S. Oare cei de la PETA, organizație care omoară 75% dintre animalele pe care le „salvează”, sunt conștienți că și planta e o specie care poate nu acceptă să substituie în tot felul de expresii peiorative regnul animal?

P.P.S. Cu acestă hilară ocazie, îmi declar apartenența la avangarda lingvistică a limbii române și vă solicit sprijinul pentru introducerea grabnică a cuvântului „speciist” în Dicționarul EXplicativ al limbii române. Orice întârziere este o piedică în calea progresului…

Matei Blaj

PRELUAT DIN FACEBOOK

vedeți și: Veganii, o mișcare reacționar-ultraconservatoare