Începutul sec. XX vine cu o accelerată dezvoltare a științelor medicale ale minții ce a produs pe lângă știutele binefaceri și o mulțime de victime colaterale, majoritatea datorate derutei morale produse de concepțiile politice necreștine sau opuse de-a binelea creștinismului. De la experimentele pe copiii din orfelinate făcute de Pavlov, la experimentele făcute de Skinner pe proprii copii, elementul comun este ideologia politică ce a eliminat orice răspundere morală reală. Singurul caz în care a fost documentată detaliat și public pornirea criminală și pedepsiți cei care au ucis la scara largă „în numele științei”, sau la îndemnul celor care vorbeau tot în numele acesteia, a fost în Germania liberă de după cel de-al doilea război mondial („Procesul medicilor”). Cu mult timp înainte de instalarea naziștilor la putere, parte din comunitatea științifică a Germaniei a produs justificarea „rațională” a eliminării fizice a celor nedoriți, pentru experimente sau pentru economisirea resurselor, de către teoreticienii și practicienii noii politici eliberate de constrângerile morale ale creștinismului. Sunt dovezi că psihiatri ilustri ca Emil Kraepelin, fondator al psihiatriei știintifice moderne și reper principal pentru DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) și alții chiar au forțat începerea prigoanei nevinovaților. Chiar și unii din cei care au oferit soluții alternative și au încercat să salveze din cei deficienți, au ajuns până la urmă să se folosească de uciderea copiilor din instituțiile pentru deficienți pentru experimente, cum a fost cazul lui Carl Schneider, șef al Departamentului de Psihiatrie din Heidelberg pâna în 1945, avocat al reintegrării în societate a celor cu deficiente, care s-a sinucis în 1946.
Aktion T4 – așa se numea organizația care punea în aplicare programul nazist de ucidere sau sterilizare a celor cu diferite dizabilități, care în viziunea economiștilor național-socialiști consumau resurse valoroase pentru masa celor „normali”, apți de muncă. Se pare că peste 180.000 de copii și maturi cu probleme medicale au fost uciși prin împușcare, gazare, electrocutare și, atenție, prin infometare în aziluri, mulți înainte de începerea Holocaustului, la solicitarea psihiatrilor germani. Erau uciși copiii și tinerii la solicitarea medicilor, după ce erau selectați de o comisie formată din medici specialiști și responsabili politici care nu-i vedeau pe cei trimiși de ei spre moarte și care nu aveau (logic) acordul părinților. Cei aleși erau apoi trimiși în centre specializate unde erau ținuti câteva săptămâni spre a da impresia că se face ceva pentru ei, după care erau otrăviți sau, de multe ori, când medicii hotărau asta, înfometați pâna la moarte. Propaganda de stat s-a ocupat de pregătirea populației pentru acceptarea neacceptabilului, acoperind toate categoriile de vârstă, începând din școlile primare unde copiilor li se cerea să calculeze cât cansuma inutil o persoana deficientă și cât se poate astfel economisi dacă cel deficient este eliminat. Astfel, s-a calculat în școli că eliminarea a 70.000 de pacienți cu deficiente ar duce la economisirea zilnică 245.955,50 de marci, ducând asta mai departe la economisirea a 4.781.339,72 kilograme de pâine, 19.754.325,27 kilograme de cartofi și 2.124.568 de ouă (la ouă lipsesc subunitarele), pentru o perioadă de 10 ani. Da, totul se calcula la virgulă. În toată această nebunie au fost părinți ai copiilor uciși care au văzut grozăvia și, în primăvara anului 1940, au acuzat în Justiție directorii a două aziluri specializate în ucidere, acțiune care nu a dus la nici un rezultat de vreme ce toți știau de unde sunt ordinele și care era voința statului nazist. Dar la lupta împotriva sistemului s-a alăturat și episcopul Clement Graf von Galen, care în anul 1941 atrage atenția public asupra nebuniei criminale naziste printr-o predică răspândită în toata Germania, ajungându-se la demonstrații care l-au forțat de Hitler să oprească oficial programul Aktion T4. Logic, marele Episcop a fost închis. După oprirea oficială a programului Aktion T4, acesta a continuat tacit dar fără să fie evidențiat în acte, lăsând impresia că este purtat doar de inerție, dar fiind în fapt la fel de dorit și sustinut de elita nazistă care l-a și extins dealtfel în unele din țările ocupate, cum ar fi Polonia. Dealtfel niciodată nu trecuse prin Reichstag vreo lege care să autorizeze crimele, totul fusese făcut prin ordin de la Fuhrer. După 1941 se continua crima în masa în special prin înfometare, neglijare (copii ținuti în frig) și dacă nu apăreau rezultatele așteptate, prin otrăvire sau injectare cu doze mari de medicamente. Deși crimele erau îndreptate împotriva celor care nu puteau deveni productivi, în documente descoperite în 1990 se vede că destui din cei maturi uciși ca având deficiențe care îi faceau inutili societății în viziunea național-socialistă se aflau și tineri care munciseră sau fuseseră integrați în societate. Ca și cum răul nu ar fi fost destul de mare, chiar și după 1945, în Germania, în secret, a continuat internarea celor cu probleme psihice în aziluri ale morții. Heinz Faulstich scrie o lucrare („Moartea prin înfometare în Psihiatrie”) în care vorbește de peste 25000 de morti în perioada de după război în azilurile din Germania.
La noi
Am descris toată această nebunie pentru a aduce lumină asupra a ceea ce s-a întamplat și la noi în anii ’80 și până la începutul anilor ’90. Totul începe cu o ideologie atee care nu prețuieste persoana, cum a fost comunismul (cu nuanța nord coreeană, după voința lui Ceausescu), apoi cu obsesia pentru economie la alimente și la orice cum am văzut toți că a impus Ceausescu și camarila comunistă la noi, apoi cu folosirea instituțiilor de pshiatrie împotriva celor indezirabili politic, cum s-a întamplat de atâtea ori la noi, apoi cu uciderea prin înfometare și neglijare a mii de copii cu probleme, în aziluri, cum știm toți că de asemeni s-a întamplat la noi.
Partidul comunist îi eliminase conștient și total din viața publică pe cei cu deficiențe, lămuritor fiind faptul că elevii cu deficiențe și în special cei internați în instituții speciale nu puteau fi făcuți pionieri chiar dacă mergeau la școală, deci practic nu puteau deveni comuniști, adică nu existau, sau, mai rău, fiind în afara sistemului, putea deveni dușmani ai regimului comunist. Singura concluzie e că a existat un ordin de eliminare a copiilor orfani suferind de deficiențe. Nu puteau muri cu miile și nimeni să nu observe și să nu facă ceva în perioada când Securitatea și Partidul controlau totul. Din contră, tăcerea care înconjura subiectul, modul de lucru, etapele urmate și perfecta asemănare cu ce s-a întamplat în Germania nazistă dovedesc fără îndoială că au exista ordine clare și executanți ai ordinelor criminale. Medici, asistente, administratori, angajați. În Germania a existat un proces al medicilor implicați în crime. În Polonia copiii morți în programul criminal au fost făcuți cunoscuți oamenilor spre a fi pomeniți. În Romania criminalii umblă liberi și probabil încă lucrează în sistem (nu a existat nici un proces penal pentru crimă), programul comunist criminal e ținut ascuns, presa face doar senzațional pe subiect și noi toți trecem cu vederea genocidul împotriva nevinovaților. Știm toți și s-a auzit peste tot de orfelinatele morții de la noi, dar copiii martirizați rămân în gropile comune, neștiuți, făptuitorii crimelor dorm liniștiti iar „jurnaliști” plătiți în fise îl compară pe președintele Băsescu chiar cu mai marele criminalilor Ceaușescu, ucigaș al nevinovaților din aziluri. Nu copiii martirizați au nevoie de atenție de la IICCMER sau de filme care să-i aducă premii Luciei Hossu Longin, noi toți ceilalți avem nevoie să întelegem în ce țară am trăit și ce criminali fără egal în istorie au condus-o. A, dacă se poate, ar fi bine să fie și făptașii judecați. Altfel, copiii aceștia martirizați au locul lor în Rai și poate că vor pune mărturie la Judecata cerească. Dar din câte înteleg, văzând cum suntem când ascundem crima și mulțimea făptașilor care au făcut-o cu intenție și sistematic, e greu de crezut că mărturia copiilor luminați din Rai ar putea fi favorabilă nouă.
video: Cighid – Lagărul de exterminare a copiilor din România
va urma…
7 Comments
Pataphyl
21 April 2015Formidabil mesaj! Mulțumiri, Părinte Alexandru!
Anca Cernea
21 April 2015Iată câteva citate din mari luceferi ai „progresului”, „umanismului” și ai „credinței în știință”, ca să se vadă că asemenea crime nu s-au produs din senin în secolul XX. Și că ideile au consecințe.
Charles Darwin:
Margaret Sanger:
Bertrand Russell:
H.G. Wells:
George Bernard Shaw:
Thomas Malthus:
Mai multe citate relevante găsiți aici:
EUGENICS AND EUTHANASIA QUOTATIONS
IN MODERN TIMES
Anca Cernea
21 April 2015Revedeți și acest comentariu, postat de Emil la un alt articol de pe ILD:
http://inliniedreapta.net/romanii-sint-rasisti/#comment-49397
Anca Cernea
21 April 2015Un alt luceafăr al stângii, simbol al progresului, ba chiar „martir”, este Salvador Allende.
Puțină lume știe – deși ar putea să afle, din cartea documentată-beton a lui Victor Farias –
că Allende, doctor de meserie, era antisemit și adept declarat al eugenismului nazist.
citiți mai mult aici:
Chilean Skeletons: Was Salvador Allende a Racist?
By Jens Glüsing and Christian Habbe
sau, cel mai bine, cartea lui Victor Farias
PS. Cât despre moartea de „martir” a lui Allende, asta e altă poveste de adormit copiii; în altă carte bine documentată apare mărturia unui fost mare securist castrist care chiar știa bine, direct de la făptași, cum a părăsit Salvador Allende această lume. Și anume: revoluționarul chilean a fost omorât de gărzile lui cubaneze, la ordinul lui Castro, pt. că, fiind înconjurat de trupele Generalului Pinochet, în palatul La Moneda din Santiago de Chile, Allende intrase în panică și alerga de colo-colo cu o cârpă albă, pe la ferestre, înnebunit, voind să se predea. Castro considera că nu se cuvenea ca revoluția comunistă din Chile să aibă un asemenea final – și s-a asigurat din timp că scenariul filmului va avea un final adecvat. Cunoscând bine stofa lui Allende, Castro dăduse ordinele necesare băieților, ca aceștia să facă ce trebuie dacă pe liderul comunist chilean îl vor lăsa nervii; și l-au lăsat.
Preot Alexandru Coman
21 April 2015Crimele din sistem trebuie sa se fi facut cu supravegherea tovarasului prim-secretar si cu informari de la Securitate. Trebuia vazut ca numarul mare de copii morti sa nu faca pe cineva sa reactioneze in vreun fel (misiune indeplinita – nici pana azi nu a interesat pe nimeni genocidul copiilor din institutiile speciale).
liv stomer
21 April 2015Multumim de articol! Intr-adevar, descizator de ochi (scuze pt barbarism)!
Tamara Rodriguez
21 April 2015La publicación en 2007 de la tesis del estudiante Salvador Allende „Higiene mental y delincuencia” (1933), accesible en http://www.elclarin.cl/pdf/tesis_sag.pdf, muestra la tergiversación difamatoria que de ese texto y de Allende ha hecho Víctor Farías en sus libros