În 2010, Aleksei L. Kudrin, ministrul rus de finanțe a declarat că cel mai bun lucru pe care rușii îl pot face pentru a ajuta „economia anemică a Rusiei este să fumeze și să bea mai mult, plătind astfel mai multe taxe”.

Olavo de Carvalho scria pe 17 martie 2015, pe Facebook:

Cultura rusă se compune în întregime din trei lucruri:

– idei filosofice și științifice prost copiate din Occident;
– visuri mesianice imperialiste amestecate cu puțină mistică ortodoxă;
– cretinisme materialist-dialectice;

Asta e TOT ce are Putin de oferit lumii. Și există imbecili cărora le curg balele în fața acestei oferte.

Neagu Djuvara:

Rușii nu există, s-a terminat cu ei. Nu există, Putin e un clown. Nu mai are nici o putere, nici din punct e vedere demografic. Rusia e, demografic, foarte slabă. […] Rusul nu mai e stăpân pe propria sa țară, care se numește Rusia. Putin poate să facă pe maimuțoiul, […] nu mai mișcă nimeni acolo unde este plantat un drapel american. […] Rusia nu mai e o țară puternică. Are petrol și are gaze, pe care le vinde scump, dar asta e un lucru trecător. Poporul rus nu mai reprezintă un pericol pentru noi, în momentul în care avem un mic drapel american prin Dobrogea. S-a terminat, nu ne mai atacă nimeni.

Demografia Rusiei e la pământ

Alcoolismul e pandemic, iar speranța de viață la bărbați a scăzut sub 60 de ani datorită alcoolismului. Economia Rusiei, dependentă de exportul de gaze, este în cădere liberă datorită sancțiunilor occidentale și probușirii prețului hidrocarburilor.

Se strânge lațul, iar Vladimir Putin știe asta. Puseul de agresivitate recent, amenințările cu război atomic și bombardiere sunt o ultimă zvâcnire de agresivitate în mijlocul unei groaznice mahmureli. Un ultim pumn, tremurând de alcoolism, îndreptat amenințător asupra occidentului, înainte de prăbusirea definitivă.

Asta nu ar trebui să ne liniștească, bineînțeles, înainte să își dea sufletul, Rusia poate face încă mult rău.

„Hiper-mortalitate”

Declinul demografic din Rusia este agravat de declinul continuu al speraței de viața, care e atât de extrem, încât e numit de demografii ruși „hiper-mortalitate”. Cauza principală, alcoolismul.

Problema nu e nouă. În secolul 18, Petru cel Mare a dat un decret care „condamna soțiile țăranilor la biciuire dacă îndrăznesc să își scoată bărbații din cârciumi”, scrie Stan Fedun în articolul publicat de theatlantic.com, „Cum alcoolul a cucerit Rusia”.

Stan Fedun citează un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății care spune că unul din 5 bărbați din Federația Rusă moare din cauza abuzului de alcool, comparat cu 6,2% la nivel global. În articolul „Primii pași: Alcoolicii Anonimi și alcoolism în Rusia” din 2000, citat de The Atlantic, Patricia Critchlow estima că aproximativ 20 de milioane de ruși sunt alcoolici, asta într-o țară de 144 de milioane de locuitori. „Alcoolicul rus clasic zace pe o bancă ruptă, sau pe scările unei gări, fumând o țigară și gândindu-se de unde va face rost de următoarea dușcă, și dacă și-o va permite”, scrie The Atlantic.

În 1850, alcoolul reprezenta aproape jumătate din încasările bugetare ale Rusiei, iar în anii 1970, o treime. Un studiu citat de The Atlantic spune că între 1955 și 1979 consumul de alcool din Rusia s-a dublat.

În vreme ce rușii se sinucid cu sticla în mână, milioane de musulmani din fostele republici sovietice vin să le ia locul. San Francisco Gate estima în 2006 că, până în 2015, musulmanii vor fi majoritari în armata rusă.

„Dacă nimic nu se schimbă în 30 de ani, musulmanii vor deveni majoritari în Rusia”, scrie sfgate.com.

Eid al-Fitr în Moscova, 2011:

Pe de altă parte, aproximativ 20% din cetățenii Rusiei sunt musulmani, iar declinul democrafic rus poate deveni „catastrofic”, scrie ziarul pro-Kremlin, gazeta.ru. Tatyana Maleva, șefa Institutului de Analiză Socială și Prognoză a Academiei Ruse de Economie și Servicii Publice spune că „Rusia este în faza de început a unei catastrofe demografice”. Tatyana Maleva adaugă că „independent de criza economică, prețul petrolului și rata de schimb a rublei, piața muncii în Rusia intră într-o fază foarte complicată, una care are consecințe profunde, de durată și care implică un declin pe termen lung în numărul populației active”. Aceasta notează că „nimeni nu a supraviețuit vreodată unei astfel de situații”.

Vladimir Mau, șeful Academiei Ruse de Economie și Servicii Publice declara în ianuarie 2015, citat tot de gazeta.ru, că „acum iese de piața muncii ultima generație dipsusă să lucreze în producție.” Conform unui recensământ realizat în 2010, citat de publicația rusă svpressa.ru, în regiunea Smolensk „peste jumătate din sate sunt pe cale de dispariție”, 58% au mai puțin de 10 locuitori. Conform aceluiași recensământ, 36% din totalul satelor ruse au mai puțin de 10 locuitori. În Districtul Federal Central, în vestul Rusiei, 46% din sate au mai puțin de 10 locuitori – peste 20.000 de sate există doar pe hartă.

Conform publicației ruse Svobodnaya pressa, statiscienii ruși estimează că „în locul satului tradițional rus vom avea, în curând, întregi zone nepopulate”.

Tot în vestul Rusiei, în provincia Pskov, care are o populație de 200.000 de locuitori, peste 12.000 de persoane suferă de afecțiuni cauzate de dependența de alcool și aproape 1.800 de persoane mor anual de cancer. Conform Svpressa, Alexandr Nsteruk, un oficial din Pskov, decalară că „populația moare mai des din cauza alcoolului decât din alte motive”.

Anatoly Vishnevsk, directorul Institutului pentru Demografie al Școlii superioare de economie spune că satele ruse se golesc, în multe dintre ele locuiesc doar bătrâni „care vor muri în curând”, şi din nou, multe sate există „doar pe hârtie” – acest fenomen are un „caracter catastrofal”.

Declinul demografic a fost relativ încetinit, recent, de imigranții din Asia Centrală și Caucaz, dar odată cu prăbușirea rublei și a prețului petrolului, aceștia încep să părăsească Rusia în căutare de lucru în altă parte, iar orașele ruse rămân fără forța de muncă care poate asigura utilitățile de bază.

Costin Andrieș