FUNDATIA IOAN BARBUS

Ruşii sunt dispuşi să-şi ierte victimele de la Katyn!

Rzeczpospolita publica un articol despre intentia Rusiei de a-i reabilita „moral” pe polonezii ucisi de rusi la Katyn:

Reabilitarea morala a victimelor Katyn-ului este prea putin!
O astfel de decizie ar avea insa numai semnificatie morala si politica. Nu va fi un act juridic, care sa poata fi folosit in tribunal, pentru a cere, de exemplu, despagubirea rudelor apropiate.

„Rezolutia, nu numai ca nu ne este suficienta, dar a vorbi de reabilitarea morala a parintilor nostri este de-a dreptul jignitor”, sustine Witomila Wolk-Jezierska din Varsovia, care a depus, ca fiica a unui ofiter asasinat, plângere împotriva Rusiei la tribunalul de la Strasburg.

Polonezii nu au nevoie de reabilitare morala, pentru ca nu au comis infractiuni. Mai mult, dupa recenta declarate a sefului procuraturii militare a Federatiei Ruse, Siergiej Fridinski, cum ca ancheta privind Katyn-ul, inghetata in 2004 nu poate fi redeschisa, deoarece cauza s-a prescris, rudele poloneze ale victimelor NKWD vor sa ceara urmarirea acelor faptuitori ai asasinatului care sunt in viata.

„Dupa aceasta pronuntare ne-am hotarat deja sa cerem asta Rusiei, pentru ca inca in anii 90, o parte dintre faptuitorii crimei traiau”, spune Wolk-Jezierska. „Pana acum am dorit numai reabilitarea juridica si acces la documentele anchetei facute de rusi in privinta Katyn-ului.” (…)

„Rezolutia Dumei nu este decat incercarea statului rus de a-si salva fata”, spunei Witomila Wolk-Jezierska. „Nu intamplator am auzit asemenea declaratii la sfarsitul lui mai. Pentru ca la 31 mai a expirat termenul pana la care a trebuit sa trimitem Curtii Europene pentru Drepturile Omului raspuns la memorandum-ul partii ruse fata de plangerea noastra la Strasbourg in problema Katyn-ului. Amintesc faptul ca rusii au scris in documentul lor, ca nici macar nu exista dovezi ca ofiterii polonezi au fost impuscati, iar in textul trimis Curtii nu pomenesc nici macar o data de crima, ci scriu de intamplarile sau accidentele de la Katyn.”

(traducere Anca Cernea)

Cisnie sie do swiatla niby warstwy skóry
Tlok patrzacych twarzy spod ruszonej darni. Spogladaja jedna zza drugiej – do góry
Ale nie ma ruin. To nie gród wymarly.
Se împinge spre lumina ca prin straturi de piele
Apasarea fetelor de sub tarâna miscata.
Se uita în sus, una din spatele celeilalte
Dar nu sunt ruine. Nu e cetate moarta.
Raz odkryte – krzycza zatechlymi usty,
Leca sobie przez rece wypróchniale w srodku
W rów, co nigdy wiecej nie bedzie juz pusty
Ale nie ma krzyzy. To nie groby przodków.
Odata dezvelite – striga cu guri statute,
Printre mâini mucegaite pe dinauntru
In santul care niciodata nu va mai fi gol.
Dar nu sunt cruci. Nu sunt morminte de stramosi.
Sprzaczki i guziki z orzelkiem ze rdzy,
Po miskach czerepów – robaków gonitwy,
Zgnile zdjecia, pamiatki, mapy miast i wsi
Ale nie ma broni. To nie pole bitwy.
Catarame si nasturi cu vultur în rugina,
Prin blidele de teste – fugareala de viermi,
Fotografii stricate, amintiri, harti de asezari.
Dar nu sunt arme. Nu e câmp de batalie.
Moze wszyscy byli na to samo chorzy?
Te same nad karkiem okragle urazy
Przez które do ziemi dar odplynal bozy
Ale nie ma znaków, ze to grób zarazy.
Nu cumva au bolit toti de aceeasi boala?
Aceleasi rani rotunde pe grumaz
Prin care în pamant s-a scurs darul dumnezeesc.
Dar nu e groapa cu însemne de molima.
Jeszcze rosna drzewa, które to widzialy,
Jeszcze ziemia pamieta ksztalt buta, smak krwi.
Niebo zna jezyk, w którym komendy padaly,
Nim padly wystrzaly, którymi wciaz brzmi.
Inca mai cresc copaci care au vazut aceasta,
Pamântul mai tine minte forma cizmei, gustul sângelui.
Cerul stie limba în care s-au aruncat comenzile,
Pâna au cazut împuscaturile de care el înca rasuna.
Ale to swiadkowie zywi – wiec stronniczy.
Zreszta, by ich sluchac – trzeba wejsc do zony.
Na milczenie tych swiadków moze pan ich liczyc
Pan powietrza i ziemi i drzew uwiezionych.
Dar acesti martori sunt în viata, deci partinitori.
Si oricum, ca sa-i asculti – trebuie sa te duci în zona.
Pe tacerea acestor martori se poate stapânul bizui –
Stapânul aerului, si pamântului, si copacilor întemnitati.
Oto swiat bez smierci. Swiat smierci bez mordu,
Swiat mordu bez rozkazu, rozkazu bez glosu.
Swiat glosu bez ciala i ciala bez Boga,
Swiat Boga bez imienia, imienia – bez losu.
Iata o lume fara moarte. Lume a mortii fara omor,
Lume a omorului fara ordin, a ordinului fara glas.
Lume a glasului fara de trup si a trupului fara de Dumnezeu,
Lumea lui Dumnezeu fara nume, a numelor fara soarta.
Jest tylko jedna taka swiata strona,
Gdzie cos, co nie istnieje – wciaz o pomste wola.
Gdzie juz smiechem nawet mogila nie czczona,
Dól nieominiety – dla orla sokola…
E numai un asemenea loc pe pamânt,
Unde ceva ce nu exista, tot striga razbunare.
Unde nici macar cu râsete nu este cinstita groapa,
Prapastie de netrecut pentru vultur soim…
„O pewnym brzasku w katynskim lasku
Strzelali do nas Sowieci…”
„Intr-o zi, în zori, în padurea Katyn-ului
Ne-au impuscat sovieticii…”

Balada Katynului, Jacek Kaczmarski, 29.8.1985

(Traducere Anca Cernea)

Anca Cernea

Anca Cernea

De profesie medic, Anca Cernea este preşedintele Fundaţiei Ioan Bărbuş, fiica fostului lider si senator naţional-ţărănist. Anca Cernea a fost vicepreşedinte al Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc şi al Organizaţiei de Tineret a PNŢCD la începutul anilor '90. În timpul guvernării CDR, Anca Cernea a fost director al Direcţiei Relaţii Internationale în cadrul Departamentului pentru Administraţie Publică Locală al Guvernului României.

Un comentariu

  1. Francesco
    10 iunie 2010

    26 noiembrie 2010 – Printr-o rezolutie adoptata de Duma Rusiei, se afirma urmatoarele:

    „Materiale care au fost tinute timp de multi ani in arhive secrete si care sunt publicate acum nu numai ca arata dimensiunea aceste tragedii ingrozitoare, dar spun ca masacrul de la katyn a fost infaptuit la ordinele directe ale lui Stalin si a altor conducatori sovietici”

    Premierul polonez Donald Tusk a spus:

    „Acesta este un pas politic important. ” Dar guvernul Poloniei nu poate sa ascunda faptul ca asteptam ca acest gest sa fie urmat de alti pasi sinceri facuti de guvern(ul Rusiei)”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Campania pentru “alegerile” la președinția Rusiei programate pentru 15-17 Martie se înfierbântă. Nu încape îndoială că Vladimir Vladimirovici va fi “reales la al N-șpelea congres”, dar întrebările pasionante care rămân sunt: 1) Câți contracandidați vor fi lăsați în cursa electorală măcar așa, de ochii lumii? 2) Cine va mai fi aruncat din tren înainte de …

Putin-stalin-1000x600-11

Comunitatea ucraineană din București invită publicul și presa să participe la un marș care marchează doi ani de la invazia Rusiei din Ucraina – „un moment greu, 24 februarie 2024, comemorarea unei zile negre din istoria noastră și din istoria Europei, momentul declanșării invaziei pe scară largă de către Federația Rusă și generarea celei mai …

protest ucraina arcul de triumf
Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian