FUNDATIA IOAN BARBUS

FOTO: „În cătușele Siberiei”, copii basarabeni deportaţi de Stalin în perioada 1940-1941, 1944-1953

Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca, R. Moldova, găzduiește o expoziție cu genericul „În cătușele Siberiei”, scrie revista Observatorul de Nord. 

La inaugurarea acesteia au fost prezenți istoricii Ludmila D. Cojocaru și Virgiliu Bîrlădeanu, care le-au vorbit elevilor și profesorilor despre ororile acestei tragedii a neamului. La eveniment a fost prezentată și donată cartea „Exercițiul Memoriei” (editori: Elena Postică și Ludmila D. Cojocaru / Chișinău, 2018).

“Este un tot întreg ceea ce prezentăm la Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca”, a declarat pentru Observatorul de Nord Ludmila D. Cojocaru, cercetător, doctor în științe și conferențiar universitar la Universitatea de Stat a Moldovei. „Este o expoziție elaborată în vara anului trecut de către Muzeul Național de Istorie a Moldovei cu echipele din programul de stat care s-au ocupat de valorificarea și recuperarea memoriei victimelor deportărilor staliniste, iar ulterior a fost elaborat și acest volum de carte ce întrunește secvențe și din această expoziție. Am considerat acest lucru important pentru a disemina în cât mai multe localități și familii, spre cât mai mulți copii de astăzi și bunei de atunci aceste imagini care reprezintă destinul copiilor deportați din familiile de “dușmani ai poporului”.

Nu toți copiii din aceste imagini au fost deportați cu ambii părinții, unii au fost duși cu câte un părinte sau chiar singuri, fiind rupți din contextul familiei. Părinții lor au avut un destin la fel de dramatic, tații ridicați au fost duși direct în lagăre, iar mamele care au supraviețuit au avut de trecut printr-o serie de greutăți acolo în depărtare. Avem mărturiile care însoțesc aceste fotografii și, de altfel, acest moment este unul dintre cele care întrețin originalitatea acestei expoziții itinerante. Fotografiile reprezintă secvențele din mărturiile colectate din diferite regiuni ale Republicii Moldova”.

Publocatia din Soroca mentioneaza ca in cadrul expoziției au fost expuse documente de arhivă, fotografii și povestirile celor reveniți acasă. De aici putem afla și istoriile sorocenilor cum ar fi a lui Dormidont Șerban din Bulboci sau ale Anei Cangaliuc din Schineni, scrie Observatorul de Nord.

sursa fotografii

Printre zecile de curioși care au venit să vadă această expoziție era și Alexei Spoială din Cureșnița Veche, care a fost deportat cu familia pe când avea doar patru luni.

“Sunt victimă a represiunilor politice, iar aceste fotografii și povestiri sunt niște amintiri dureroase din viața oamenilor, îmi spune bărbatul. Mulți nu înțeleg aceste suferințe prin care am trecut noi, știe doar acel care a suferit. Noi am fost ridicați cu familia întreagă din Cureșnița Veche în 1949, fiindcă tatăl era un bun gospodar și trebuia desproprietărit. Și altfel cum se putea, au ales această metodă ca ceilalți să se sperie și să intre în colhoz”.

Gazda evenimentului, Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, le-a povestit celor prezenți istoria cutremurătoare a unui băiețel din satul Vasilcău.

“Voi prezenta o carte cu versurile și amintirile lui Virgiliu Mironov, copil de 10 ani deportat în Siberia și care era fiul directorului școlii din Vasilcău și nepotul primarului acestei comune. În anii ’40 au fost deportați în Siberia și copilul acesta s-a pierdut acolo în tren. Un an de zile a stat la orfelinat, apoi mama sa l-a găsit. Tatăl și bunelul erau la închisoarea din Ivdel-lag, unde au fost exterminați. Copilul a învățat acolo limba rusă, scria deja și poezii în această limbă și a fost deja și bolșevizat, încât printre versurile sale erau nu doar o poezie dedicată mamei, ci și două dedicate lui Stalin. Acolo a căpătat tuberculoza și o meningită, așa că a decedat la numai 14 ani. Atunci când a murit în satul cela din regiunea Tomsc nu aveau scânduri pentru sicriu, așa că directorul școlii a dat poarta de la școală pentru a-i face acel sicriu. Tot directorul i-a pus în buzunăraș o eprubetă cu inițialele lui ca atunci când vor trece acele vremuri grele, osemintele băiatului să poată fi aduse și înhumate în pământurile Basarabiei. Vizitatorii acestei expoziții trebuie să înțeleagă că istoria are năravul de a se repeta, dar dacă se repetă este mult mai groaznic”.

Expoziția de la Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie din Republica Moldova și Institutul Patrimoniului și va fi deschisă publicului timp de trei săptămâni.

SURSA   OBSERVATORUL DE NORD

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Costin Andrieş

Costin Andrieş

Autor, co-fondator și redactor-șef ILD https://twitter.com/CostinAndriess

8 comentarii

  1. Preot Alexandru Coman
    5 februarie 2019

    Era bine sa fi fost invitat si Ernu. Sau macar sa fi fost pomenit.

  2. Dorin
    5 februarie 2019

    Nimic nu trebuie uitat !! Nu știu cât și cum poate fi iertat, eventual va rămâne și urmașilor urmașilor lor să mai ierte…
    Dar totul trebuie documentat, cât mai trăiesc cei direct implicați, și totul păstrat în cel puțin 3 locuri diferite – dintre care unul să fie la Arhivele naționale din România. Pentru că este vorba de trecutul recent al românilor și care SE POATE REPETA !!

  3. .
    5 februarie 2019

    Va fi uitat pentru că „nu-mi iese nimic din treaba asta”…Nu numai ernu ar trebui să fie acolo, ci și toți purtătorii ds tricouri cu stalin, che guevara și alți neoameni ai caleidoscopului comunist.Va fi uitat cum au fost uitați copiii dați peșcheș turcilor, omorâți pe drumul robiei pentru că nu puteau ține pasul cu caii stăpânilor, copiii Siriei ortodoxe împinși de vii în tocătorul de carne acum nici 3 ani, milionul de copii, femei și bătrâni armeni crucificați pe sute de kilometri de drum.Ce ține minte omul cu burta plină și ochii în televizor?

  4. crs
    5 februarie 2019

    Ce Ernu, invitatii sa fi fost Karnooh si Juncker la gramada.
    Poate si mustaciosul, daca tot e omul forte al vremii… complet inexplicabil, dealtfel.

  5. mihai
    5 februarie 2019

    Dorin,
    Cred ca iertarea se poate referi doar la ceva ce s-a facut asupra noastra. Fiecare, personal, pentru el… Iertarea a ceva facut asupra altora e o absurditate. Un lucru pseudo-crestin.

  6. .
    5 februarie 2019

    uitarea și iertarea în contumacie este lașitate și egoism. Exact din ce e făcut hilotul.Nu este niciunde scris în scriptură să nu pui mâna pe armă și să-ți reglezi conturile cu istoria dar asta e o treabă de bărbat, nu de bizantin parșiv.

  7. Cineva nota necesitatea iertării. Această virtute a iertării este recomandată în Biblie dar cu condiția ca cel vinovat să recunoască greșeala și să ceară iertare. Acest lucru nu se întâmplă aproape nicioda. Deci investigația celor care au suferit pe nedrept această barbarie este absolut necesară. Inamicul trebuie să știe ca pe viitor să nu mai comită asemenea atrocități. Un atac asupra unei națiuni cu scopul de a -și mări terenul și a-și însuși bogățiile altora. Teribilă epocă, lipsită total de Dumnezeu.

  8. Lupul Albinelor
    5 februarie 2019

    Foarte just. E recomandata de Ideala Constitutie, cum ar spune distinsul Dorin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian