foto: ft.com

Procesele globale împotriva Chinei pentru „încălcarea brevetelor” din Reglementările internaționale în materie de sănătate în ceea ce privește tratarea COVID-19 ar putea ajunge la cel puțin 3,2 trilioane de lire sterline (17,5 mii de miliarde de lei) doar din țările G7 – Statele Unite, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Canada, potrivit unui raport recent lansat de Fundația Henry Jackson din Marea Britanie.

Raportul susține că modul în care guvernul Chinei a tratat inițial boala și netransmiterea în mod adecvat a informațiilor către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au încălcat articolele șase și șapte din Regulamentele Internaționale de Sănătate [IHR], un tratat la care China este semnatar și este obligată legal să îl respecte.

„Partidul Comunist Chinez nu a învățat nicio lecție din eșecul său în epidemia SARS din 2002-3. Greșelile, minciunile și dezinformarea repetate, de la începutul epidemiei COVID-19, au avut deja consecințe cu mult mai mortale„, scrie Matthew Henderson, co-autor al studiului realizat de Fundația Henry Jackson.

„Acest raport nu învinuiește poporul Chinei pentru cele întâmplate. Chinezii sunt victime nevinovate, ca și noi ceilalți. Vina îi aparține Partidului Comunist Chinez”, subliniază co-autorul raportului britanic.

Henderson adaugă că raportul își propune de asemenea să ofere o imagine asupra căilor de atac pentru ca lumea liberă să obțină compensații de la statul comunist chinez:
„Cum se va traduce acest lucru în practică, timpul va spune. Calculând costul pagubelor cauzate economiilor avansate și punând cap la cap o serie de procese juridice posibile la care se poate recurge, oferim o idee asupra modului în care lumea liberă ar putea obține compensații pentru prejudiciul îngrozitor pe care Partidul Comunist Chinez l-a făcut”.

Acțiunile Chinei au permis focarului să se răspândească rapid în afara orașului Wuhan, locul de origine.

Conform raportului, guvernul chinez se face vinovat de următoarele:

• Nu a dezvălui date care ar fi dezvăluit dovezi ale transmiterii de la om la om pentru o perioadă de până la trei săptămâni de la cunoașterea acesteia, încălcând articolele șase și șapte din IHR.
• A furnizat OMS informații eronate despre numărul de infecții între 2 ianuarie 2020 și 11 ianuarie 2020, cu încălcarea articolelor șase și șapte din IHR.
• Nu a interzis vectori de infecție virală zoonotică letală (de origine animală), promovând în schimb activ proliferarea masivă de specii gazdă periculoase pentru consum uman, încălcând articolul 12 din Pactul internațional pentru drepturile economice, sociale și culturale.
• Au permis unui număr de 5 milioane de oameni (…) să plece din Wuhan înainte de a impune blocarea la 23 ianuarie 2020, în ciuda cunoștințelor despre transmiterea de la om la om.

Procesele verbale ale grupului consultativ științific din Marea Britanie cu privire la amenințările virale noi și emergente înregistrează modul în care lipsa de informații a întârziat răspunsul la virus, inclusiv lipsa controalelor călătoriilor, potrivit raportului.

Un studiu al Universității din Southampton a constatat anterior că – dacă ar fi fost introduse măsuri stricte de carantină cu trei săptămâni mai devreme – răspândirea bolii ar fi fost redusă cu aproximativ 95%.

Ca urmare a încălcărilor dreptului internațional, raportul evaluează că daunele potențiale cauzate de China la momentul scrierii raportului ar putea ajunge la 3,2 miliarde de lire sterline doar din țările G7 (Statele Unite, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Canada).

Potrivit relatărilor, Marea Britanie poate cere 351 miliarde lire sterline (1,9 mii de miliarde de lei) pentru daune pe baza cheltuielilor guvernamentale anunțate oficial. Folosind aceeași metodologie, SUA ar putea cere între 933,3 miliarde de lire sterline (5.120 mii de miliarde de lei), Canada 47,9 miliarde de lire sterline (262,775 miliarde de lei) și Australia de 29,9 de miliarde de lire sterline (164 de miliarde de lei).

Raportul utilizează cheltuielile anunțate oficial începând cu 5 aprilie 2020, mai degrabă decât cheltuielile totale prognozate pe întreaga durată a crizei – care este de așteptat să fie mult mai mari – întrucât cifra finală nu va fi cunoscută timp de câteva luni.

Recunoscând dificultățile în asigurarea justiției internaționale, raportul oferă zece căi juridice potențiale diferite de acțiune împotriva Chinei în jurisdicții interne și internaționale.

În timp ce multe dintre acestea aplică tratate, altele decât IHR, raportul susține că avocații internaționali publici ar putea – așa cum s-a făcut anterior – să utilizeze clauze relevante pentru a impune respectarea normelor internaționale.

Recomandările Societății Henry Jackson includ utilizarea Curții Internaționale de Justiție; Curtea Permanentă de Arbitraj; Curțile din Hong Kong; soluționarea litigiilor prin tratatele de investiții bilaterale; și acțiuni la OMC.

SURSA  Henry Jackson Society