Istoria și evoluția Forțelor Armate ale Ucrainei beneficiază de transparență sub diferite aspecte, nu însă și sub aspectul componenței etnice, care în sursele disponibile online, destul de informative de altfel, este adesea trecut cu vederea. Totuși, pornind de la decretul semnat de Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prin care se dispune mobilizarea tuturor recruților și rezerviștilor din toate regiunile ucrainene, este lesne de înțeles că din armata ucraineană fac parte inclusiv etnici români din Bucovina de Nord, Ținutul Herța și sudul Basarabiei. La comisariatul Militar din Cernăuți, bucovinenii stau la coadă să se înregistreze pentru a fi recrutați în cadrul armatei ucrainene, titrează Zorile Bucovinei, organ de presă locală, fără să dea amănunte.

Vladimir Ghii

Avem deja exemple de români care s-au remarcat în cadrul armatei ucrainene. Pe 21 martie, a decedat, fiind rănit mortal, Vladimir Ghii, tânăr bucovinean originar din orașul bucovinean Storojineț, în vârstă de 20 de ani, care frecventa biserica românească. „Când în țara noastră a început războiul, când trupele ruse au început să bombardeze orașele și satele ucrainene, Vladimir, acest tânăr de 20 de ani, care nici n-a dovedit să-și  trăiască din plin viața, nu s-a ascuns, nu a fugit peste hotare, dar a plecat să-și apere pământul, poporul, credința și Biserica sa. Din păcate, a fost rănit mortal în noaptea spre 21 martie lângă Kiev. Dumnezeu l-a chemat la El. Acest tânăr și-a dat viața pentru noi toți. Sperăm că Bunul Dumnezeu îi va primi jertfa și ne rugăm să-l primească și în Împărăția Sa”, spune în cuvântul de rămas bun protoiereul Gheorghe Covalciuc, potrivit lyberti.com. „Soldatul ortodox, elev al Școlii duminicale  de pe lângă Biserica „Sfântul Gheorghe” din  Storojineț, a murit într-o luptă lângă Kiev. Vladimir, a împlinit 20 de ani în februarie. El, ca și tatăl său, s-a alăturat Forțelor Armate ale Ucrainei, voluntar”, a mai spus Gheorghe Covalciuc, – preotul care administrează centrul de refugiați de pe lângă biserica românească din Storojineț – conform BucPress. Cele două publicații care apar săptămânal în limba română în nordul Bucovinei – „Gazeta de Herța” și „Monitorul bucovinean”– relatează despre tinerii ostași din localitățile românești din Ucraina, căzuți în luptele cu ocupanții ruși, aduși și înmormântați cu onoruri la baștină, iar comentariile la aceste postări sunt scrise în limbile română și ucraineană.

Alexei Arsenii

“Ucraina îngenunchează în fața bravilor și nemuritorilor săi Eroi, dar nu în fața dușmanului”, titrează Libertatea Cuvântului, publicație românească din Cernăuți, în știrea preluată de „Monitorul bucovinean”:

„În după amiaza zilei de astăzi, la Marșinţi a fost adus sicriul cu corpul neînsuflețit al tânărului ostaș, Alexei Arsenii, originar din această frumoasă localitate din Valea Prutului, căzut în una din luptele pentru apărarea Ucrainei. În calea transportului „200”, de la Zelenyi Gai, Noua Suliță și până la casa părintească din Marşinţi a lui Alexei, pe ambele margini ale drumului s-au aliniat oamenii, care au îngenuncheat când microbuzul cu sicriul Eroului a trecut prin fața lor. Ucraina îngenunchează în faţa bravilor şi nemuritorilor săi Eroi, dar nu în faţa duşmanului.”

Publicația ucraineană bilingvă, în limba ucraineană și limba română, rayoninfo.info a publicat pe pagina ei de Facebook filmări de la slujba de înmormântare în limba română a lui Alexei Arsenii. Marșinți, satul de origine a lui Alexei Arsenii, este de asemenea localitatea de baștină a interpretei Sofia Rotaru.

Ștefan Ciobanu

Pe 28 februarie a decedat Ștefan (Stepan) Ciobanu, pilot maior de etnie română, în vârstă de 58 de ani. Avionul său a fost doborât de militarii ruși în timpului luptelor aeriene din zona orașului Koprivnițki. Acesta a fost decorat de președintele Vladimir Zelenski, primind post-mortem titlul de Erou al Ucrainei. Născut în sudul Basarabiei, în regiunea Odessa, a intrat de tânăr în armata ucraineană. Se considera român, dar pe de altă parte, „ar fi dat – și a dat – totul pentru Ucraina”, după cum mărturisesc apropiați de-ai săi, citați de Libertatea. A participat, pe parcursul anilor, la misiuni și mitinguri aviatice la Timișoara și București. Acolo, și-a făcut mulți prieteni și cunoștințe. Considerându-se român și fiind atașat de limba românească, insista să i se spună pe numele românesc, Ștefan, în locul variantei ucrainene, Stepan. „A reușit să reziste 5 zile pe un cer unde rușii fac legea. A făcut un lucru mare. Să-l scrieți Ștefan”, afirmă apropiații acestuia. Un alt fel de contribuție a românilor din statul vecin la apărarea Ucrainei sunt voluntariatul și donațiile. Locuitorii satului Dinăuți din raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, au făcut donații în bani de pe urma cărora s-au cumpărat din Polonia trei ambulanțe pentru armata ucraineană. La rândul lor, rezidenții satelor Voloca și Hrușăuți din comuna majoritar românească Voloca, raionul Adâncata, au făcut donații prin care s-a procurat un automobil pentru militarii ucraineni. Un șir de instituții românești din Bucovina – Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Editura „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, Redacția săptămânalului „Gazeta de Herța”, Redacția săptămânalului „Monitorul Bucovinean”, Societatea Civică „Valea Prutului”, Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, se arată solidare cu poziția statului ucrainean față de invazia rusă.

Românii din Ucraina cer României să contribuie la închiderea spațiului aerian al Ucrainei de către NATO

Pe 8 martie acestea au semnat un memoriu prin care solicită închiderea spațiului aerian deasupra Ucrainei, potrivit Bucpress:

„În legătură cu creșterea numărului de victime în rândul militarilor și a civililor în urma atacurilor aeriene ale Rusiei, solicităm autorităților României, ca stat membru NATO, să contribuie la închiderea spațiului aerian deasupra Ucrainei. Din păcate, rachetele și avioanele distrug orașele și satele din țara unde locuim. Au de suferit oameni nevinovați.”

Fapte de voluntariat pentru Ucraina sunt făcute și de românii din Țară. Spre exemplu, „Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a trimis către Cernăuți mai multe transporturi cu ajutoare umanitare pentru cetățenii ucraineni afectați de război. Acest lucru s-a putut realiza și prin contribuția altor eparhii ale Patriarhiei Române, precum Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Episcopia Slatinei și Romanaților și nu numai. Nu în ultimul rând, au dat dovadă de dragoste față de aproapele și numeroase persoane, organizații non-guvernamentale, agenți economici sau instituții din România și din afara granițelor țării”, scrie în articolul „Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților continuă activitatea de binefacere” din numărul din 17 martie al săptămânalului Gazeta de Herța.