Una dintre cele mai mari bănci din Elveția, Credit Suisse, a înghețat circa 5 miliarde de franci elvețieni (5 miliarde dolari) de proveniență rusească pentru a evita încălcarea sancțiunilor impuse de SUA, sporind presiunea asupra Moscovei.

Această măsură din partea Credit Suisse, care deținea aeronavele predate de magnatul rus Oleg Deripaska și care a împrumutat bani oligarhului rus Viktor Vekselberg înainte de sancțiuni, subliniază teama larg răspândită, în rândul băncilor, de represalii din partea SUA dacă întrețin relații de afaceri cu persoanele și entitățile rusești vizate.

Pentru elita Rusiei, astfel de măsuri ar putea închide o cale importantă de acces la finanțe și de adăpostire a miliarde de ruble de avere.

„Credit Suisse colaborează cu autoritățile de reglementare internațională în derularea afacerilor sale, pentru a asigura respectarea sancțiunilor, inclusiv respectarea sancțiunilor care implică Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii, care nu a identificat proprietarii banilor.

Demult populară cu rușii bogați pentru combinația dintre secretul bancar, stabilitate politică și stațiuni de schi în vogă, cum ar fi Zermatt și St. Moritz, Elveția a devenit una dintre cele mai importante destinații pentru banii care provin din Rusia.

Aproximativ 6,2 miliarde de dolari, sau 14% din totalul fluxului transfrontalier rusesc, au intrat în Elveția în 2017 – aproape de trei ori mai mult decât în ​​Statele Unite, potrivit datelor furnizate de banca centrală rusă.

Cea mai recentă rundă de sancțiuni a fost anunțată în aprilie de Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei SUA, pentru a penaliza Rusia pentru anexarea Crimeei, implicarea în războiul din Siria și „încercarea de a submina democrațiile occidentale”.

Ar putea urma mai multe sancțiuni.

Președintele american Donald Trump a declarat că ar dori o relație mai bună cu Moscova, dar, deși s-a întâlnit luna trecută cu președintele rus Vladimir Putin, relațiile dintre țări rămân în continuare tensionate.

La începutul acestei luni, membrii Congresului, ale cărui două camere sunt controlate de colegii Republicani ai lui Trump, au cerut mai multă fermitate, inclusiv introducerea unei noi legislații drastice privind sancțiunile, pentru a pedepsi „amenințarea” rusească.

În timp ce sancțiunile americane nu se aplică Elveției, băncile sale sunt obligate să se conforme, deoarece depind de accesul la mondeda maricană și ar putea fi penalizate de Statele Unite pentru orice greșeală.

Înghețarea fondurilor rusești de la Credit Suisse a avut loc în al doilea trimestru al acestui an. Este rar pentru o bancă elvețiană să dezvăluie astfel de detalii.

Doi dintre rivalii săi bancari, UBS (UBSG.S) și Julius Baer (BAER.S), au declarat că ele respectă, de asemenea, sancțiunile internaționale, dar au refuzat să spună dacă au luat măsuri similare.

„UBS … implementează în întreaga lume cel puțin sancțiunile impuse în prezent de Elveția, de ONU, UE și de SUA”, a declarat un purtător de cuvânt al UBS.

Un purtător de cuvânt al băncii Julius Baer a declarat că aceasta „cooperează cu autoritățile de reglementare internaționale … în domeniul reglementării sancțiunilor”.

Credit Suisse este prudentă, în parte, și din cauza experiențelor anterioare. În 2009, a fost penalizată cu 500 milioane USD de către autoritățile din SUA, datorită încălcării sancțiunilor față de Iran.

Au existat și alte cazuri în care băncile europene au fost pedepsite. În 2014, BNP Paribas din Franța (BNPP.PA) a fost de acord să plătească o amendă record de 8,9 miliarde de dolari pentru încălcarea sancțiunilor impuse de SUA Sudanului, Cubei și Iranului.

FINMA, supervizorul bancar din Elveția, nu cere băncilor elvețiene să aplice sancțiuni străine, însă a declarat că ele au responsabilitatea de a minimiza riscurile legale și pe cele care pun în joc reputația acestor instituții.

SURSA   Reuters