Ministrul de interne, Horst Seehofer, a declarat că nu va menaja reputația nimănui în eforturile sale de a desluși ițele unui scandal care a subminat încrederea publică în procesul de acordare a statutului de refugiat. Ce este așa-numita „afacere BAMF”?

Scandalul este legat de Biroul Federal pentru Imigrație și Refugiați, cunoscut sub acronimul BAMF.

Biroul BAMF din Bremen este acuzat de acordarea ilegală de azil la peste o mie de refugiați, în perioada 2013 – 2016. Cererile lor au fost respinse anterior în alte state federale.

Procurorii din Bremen îl investighează în prezent pe fostul șef al biroului din Bremen, Ulrike B., și diferiți angajați cu privire la suspiciunea că au luat mită în schimbul acordării de decizii favorabile.

În aprilie, procurorii au efectuat percheziții la șase proprietăți private și în birourile a două firme de avocatură. Deși nu este încă sigur dacă angajații BAMF din Bremen au primit bani în schimbul acordării de azil, se pare că un birou de avocatură din Hildesheim a perceput o sumă de o mie de euro, pentru a facilita o decizie pozitivă din partea filialei BAMF din Bremen.

Există implicații mai largi?

Scandalul a scos în evidență o anomalie ciudată în Germania: obținerea azilului depinde foarte mult de locul în care se face cererea.

Cifrele publicate în luna octombrie a anului trecut au arătat că solicitanții de azil irakieni și afgani au fost mult mai susceptibili de a primi azil în Bremen decât în ​​state precum Brandenburg și Bavaria.

În Bremen, rata de succes a solicitanților de azil din Irak a fost de 96,4% în primele șase luni ale anului 2017 – aproape de două ori mai mare decât în ​​Berlin, unde a fost de 50,3%. În plus, 65% din cererile de azil din partea afganilor au avut succes în Bremen, în timp ce 30,9% dintre solicitanții de azil afgani au avut succes în Brandenburg.

Ministerul de Interne a decis să analizeze mai îndeaproape această anomalie și revizuiește procesul de azil în zece state, în care azilul a fost acordat la rate neobișnuit de mari, sau neobișnuit de scăzute. În cadrul anchetei, aproximativ 8500 de cazuri alese aleatoriu vor fi examinate pentru nereguli.

Seehofer a afirmat că neglijența sau volumul mare de lucru „par să” explice diferența mare în ceea ce privește ratele de aprobare. „Dar eu spun mereu că se pare că acesta este cazul. Lucrăm pentru a ne asigura că totul este lămurit” a declarat el marți.

Cât de grav este afectată reputația BAMF?

Ca și cum scandalul din Bremen nu ar fi fost suficient pentru a afecta credibilitatea autorității germane de refugiați, revista Der Spiegel a anunțat marți că sediul BAMF știa probabil despre practicile ilegale deja în urmă cu un an și a încercat să le mușamalizeze.

Revista de investigație a văzut e-mailuri care sugerează că Jutta Cordt, șefa filialei BAMF din Bremen, a fost avertizată în februarie 2017 că în instituția ei aveau loc abuzuri.

În aceste e-mailuri, conducători BAMF de nivel înalt deliberează cum să investigheze suspiciunea de delict și incompetență. Oficialii se temeau că revizuirea a prea multor cazuri ar provoca un scandal public și ar afecta reputația BAMF.

O persoană dintr-o funcție superioară a scris într-un e-mail: „Vă rog să luați măsuri în tăcere. Nu vreau ca toate detaliile să fie verificate.”

BAMF a investigat-o pe șefa Ulrike B. în luna martie a anului trecut, dar după ce a fost amendată, i s-a permis să-și păstreze locul de muncă și funcția. Ulrike B. a fost concediată numai după ce procurorii au anunțat luna trecută demararea unei anchete oficiale.

A SE VEDEA, de asemenea, 4.500 de cazuri care urmează a fi re-examinate după scandalul biroului de migrație din Bremen

Un sondaj publicat în Die Welt, luni, sugerează că scandalul a afectat masiv încrederea publică în această agenție federală. Aproximativ 80% dintre respondenți au declarat că încrederea lor în BAMF este fie „limitată”, sau „foarte limitată”.

Ce se va schimba acum?

Scandalul nu ar fi putut să vină într-o perioadă mai proastă pentru autoritățile germane. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut rezultate foarte bune în alegerile naționale de anul trecut, stimulând temerile populare că sistemul german de azil este abuzat pe scară largă.

AfD, alături de Democrații Liberi, au solicitat o investigație parlamentară în acest caz.

Dar pentru ca o anchetă să fie inițiată, un sfert dintre parlamentari trebuie să voteze în favoarea ei. Aceasta înseamnă că AfD și FDP trebuie să convingă una dintre celelalte facțiuni din Bundestag să voteze cu ei.

Până în prezent, niciun alt partid nu s-a declarat interesat de ideea unei anchete parlamentare. Partidul Verzilor a cerut în schimb ca șefa BAMF, Jutta Cordt, să fie demisă.

“Dacă se întărește suspiciunea că șefa BAMF a ignorat indiciile de abuz, sau nu le-a dat atenția cuvenită, atunci ea nu mai poate să rămână în funcția ei”, a spus Luise Amtsberg, purtătoarea de cuvânt a Verzilor pe tema refugiaților.

Coaliția dintre social-democrați și Uniunea Creștină s-a opus până acum cererii de anchetă.

Seehofer a declarat luni că va investiga cazul „fără a lua în considerare oamenii sau instituțiile”.

„Deciziile pe care le voi lua în următoarele săptămâni vor avea consecințe atât asupra BAMF, cât și asupra angajaților BAMF”, a spus el. El a adăugat că „trebuie făcute multe, nu numai în Bremen”.

De asemenea, socialiștii (SPD) i-au solicitat lui Seehofer să ia măsuri decisive.

„Avem nevoie de o agenție pentru refugiați care să funcționeze și să funcționeze în cel mai bun mod posibil”, a declarat Burkhard Lischka, purtătorul de cuvânt al afacerilor interne pentru partidul socialist.

Die Tageszeitung, un ziar cunoscut pentru simpatiile sale pro-refugiați, a cerut o anchetă publică.

„BAMF este autoritatea germană al cărei eșec este cel mai periculos pentru pacea socială”, a scris ziarul luni.

„Nu este vorba numai despre teroriștii sau criminalii care ar fi putut folosi autoritățile din Bremen ca să pătrundă în țară… în fiecare pub local vor fi acum oameni care vor spune ți-am zis eu și alții care nu-și vor mai saluta vecinii sirieni.”

SURSA   The Local.de