Protestele foarte mari și larg răspândite din nordul Rusiei, spune ziaristul New Times, Elena Solovieva, sunt o contestare a „politicii coloniale a Moscovei”, o formulare care merită atenție pentru că subliniază faptul că Kremlinul tratează regiunile predominant etnic ruse ca subiecți coloniali, așa cum face și cu republicile non-ruse, scrie Paul Goble.

Această formulare folosită de Solovieva în titlul articolului ei despre demonstrațiile de ieri este importantă nu numai pentru că confirmă ceea ce spun mulți regionaliști, dar și pentru că sugerează că Moscova nu poate construi „o Lume Rusă” pe plan intern, pentru că tratează rușii din afara capitalelor ca cetățeni de rangul doi.

Aroganța oficialilor de la Moscova când gândesc că pot trimite gunoiul din oraș oriunde vor și că oamenii de dincolo de drumul de centură vor fi nevoiți să o accepte, este acum în plină criză, pe măsură ce tot mai mulți oameni din regiuni și republici se reunesc pentru a denunța atitudinile imperiale ale centrului.

O astfel de mișcare și o astfel de alianță părea improbabilă în urmă cu câteva luni, dar acum Kremlinul a găsit o modalitate de a uni oamenii din afara capitalei într-un mod care va face mai dificil controlul centrului asupra țării. Dacă rușii etnici cred că Moscova îi consideră drept coloniști, țara va fi greu de negestionat fără niveluri de constrângere prea oribile pentru ni le putea imagina.

La un moment dat și probabil nu în viitorul prea îndepărtat, unii din opoziția rusă vor recunoaște această mișcare împotriva Moscovei, în special în rândul rușilor etnici, și vor încerca să o mobilizeze în scopurile lor. Dacă o vor face, Kremlinul se va confrunta cu o provocare mult mai mare decât în ​​2011 și 2012 – într-adevăr mai mare decât în ​​1991.

SURSA   WINDOW ON EURASIA