În ultimii șapte ani s-a crezut că revânzarea de produse software pe teritoriul Uniunii Europene este legală, în conformitate cu decizia „UsedSoft”, o hotărâre judecătorească care a fost reafirmată într-un caz similar din 2016.
S-a crezut că și revânzarea cărților electronice este protejată sub epuizarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Precedentul acestei gândiri a fost hotărârea „UsedSoft” din 2012, a curții de justiție a UE, care a legalizat revânzarea licențelor de software folosit.
Hotărârea din 2012 a subliniat faptul că odată ce un utilizator cumpără o licență software din acel moment el are dreptul să o revândă, iar autorul original al produsului software nu are dreptul să se opună vânzărilor ulterioare – drepturile lui de proprietate expiră după vânzarea inițială.
Sub impresia că epuizarea drepturilor de proprietate intelectuală include și cărțile electronice, un site web numit Tom Kabinet a permis persoanelor fizice să își revândă cărțile electronice – la fel cum este permis în cazul cărților fizice.
Timp de câțiva ani Tom Kabinet s-a aflat în conflict cu judecătorii olandezi referitor la dreptul de revânzare a cărților electronice în condițiile legii din UE, iar cei din urmă au solicitat un aviz din partea avocatului general al UE cu privire la această chestiune.
Avocatul general al UE, Maciej Szpunar, a concluzionat marți 10 septembrie că, deși există argumente legale solide pentru a permite revinderea de cărți electronice, acest lucru nu este legal în conformitate cu legislația UE.
În opinia lui Maciej Szpunar „doctrina de expirare” este un principiu legal care limitează drepturile deținătorilor de proprietăți intelectuale în mediul digital, precum deținătorii de drepturi de autor. Odată ce un produs digital a fost vândut legal, proprietarul nu poate controla modul în care este revândut, împrumutat sau închiriat.
Szpunar a constatat că „doctrina de expirare” acoperă produsele software din UE, dar pe de altă parte a concluzionat că nu se aplică și cărților electronice.
Aceasta nu este o hotărâre definitivă, ci este o decizie de aviz care a fost trimisă judecătorilor UE pentru a lua ulterior o hotărâre definitivă.
În prezent când cumpărați o carte electronică nu aveți niciun drept asupra cărții, deci nu o dețineți cu adevărat. Cărțile electronice nu pot fi revândute, împrumutate, făcute cadou, etc, de către altcineva decât editorul original.
Consfințirea acestei stări de fapt ar dăuna cititorilor și bibliotecilor. Pentru cititori nu ar mai fi legal să facă schimb de cărți electronice, iar pentru biblioteci nu ar mai avea rost să le stocheze, întrucât nu ar fi permis să le închirieze publicului.
SURSE Digital Reader InfoCuria
