Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni, în plină dezbatere cu privire la formarea unei ‘armate europene’, în legătură cu orice eventuală întărire a Europei apărării în detrimentul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Agerpres.

‘Salut eforturile întărite ale Uniunii Europene în materie de apărare (…) pentru că este un lucru bun dacă aliaţii europeni au mai multe capacităţi, dacă lucrează mai strâns împreună’, a declarat Stoltenberg, cu ocazia Forumului NATO-Industrie la Berlin.

‘Pentru ceea ce nu ne felicităm, însă, este faptul că UE începe să dezvolte structuri duble’, a atras el atenţia.

Această dezbatere a fost relansată de declaraţia prin care preşedintele francez Emmanuel Macron a sugerat, la 6 noiembrie, ca UE ‘să-şi construiască propria armată’. Propunerea a declanşat nemulţumirea preşedintelui american Donald Trump, care, exact înaintea sosirii sale în Franţa pentru ceremoniile de Ziua Armistiţiului, a calificat drept ‘foarte insultătoare’ afirmaţiile omologului său de la Elysee. Acesta din urmă a dat ulterior asigurări că propunerea sa nu este îndreptată împotriva Statelor Unite.

‘Realitatea este că avem nevoie de o structură de comandament puternică şi competentă, nu putem diviza aceste resurse în două’, a subliniat Jens Stoltenberg.

El a apreciat că ‘ar fi total lipsit de sens pentru o ţară ca Germania să permită ca NATO şi UE să rivalizeze, pentru că Germania, la fel ca majoritatea celorlalte state membre ale NATO, este membră a NATO şi a UE’.

‘Nu ar fi o decizie înţeleaptă din partea ţărilor membre ale celor două organizaţii să dispună de două structuri de comandă sau să-şi dubleze activitatea cu cea a NATO’, a insistat Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a avertizat că Berlinul se află în raza de acţiune a noilor rachete ruseşti de croazieră SSC-8, capabile să poarte o încărcătură nucleară, notează Agerpres.

‘Aceste rachete de croazieră sunt mobile. Ele sunt greu de detectat. Pot fi dotate cu focoase nucleare’, a declarat Stoltenberg, acuzând Moscova că încalcă Tratatul INF privind rachetele cu rază de acţiune intermediară, semnat în 1987.

Rusia insistă că racheta SSC-8 are o rază de acţiune mai mică de 500 de km şi că se înscrie în cadrul prevederilor INF, care interzice rachetele cu rază de acţiune între 500 de km şi 5.500 de km.

Berlinul s-ar afla în raza de acţiune a unei rachete cu o bătaie de 500 de km, trasă din Kaliningrad, o enclavă rusească ce se învecinează cu Polonia şi Lituania, dar care se află la o distanţă mai mare de 1.000 de km de teritoriul rusesc propriu-zis.

‘Mai multe eforturi europene în materie de apărare înseamnă un lucru bun, dar aceasta nu trebuie să submineze niciodată forţa legăturii transatlantice’, a subliniat secretarul general al Alianţei.

SURSA AGERPRES