Serviciile secrete franceze au declasificat o evaluare a atacului cu arme chimice din 7 aprilie din Douma. Analiza indică regimul lui Bashar făptuitor și explică, între altele, logic acțiunii dictatorului de la Damasc. Iată un fragment.
Documentul integral: National assessment. Chemical attack of 7 April 2018 (Douma, Eastern Ghouta, Syria Syria’s clandestine chemical weapons programme
April 14, 2018
Având în vedere cu precădere operațiunile militare în desfășurare în Ghouta de Est în jurul lui 7 aprilie, evaluăm cu un înalt grad de încredere faptul că regimul sirian este responsabil.
Informații de încredere indică faptul că oficiali militari sirieni au coordonat ceea ce pare a fi folosirea de arme chimice cu cloramină asupra localității Douma, în 7 aprilie.
Atacul din 7 aprilie 2018 a avut loc în cadrul unei ofensive militare mai largi a regimului în regiunea Ghouta de Est. Lansată în februarie 2018, această ofensivă a permis acum Damascului să-și recâștige controlul asupra întregii enclave.
Trebuie reamintit că forțele militare ruse active în Siria permit regimului să se bucure de o supremație aeriană de netăgăduit, oferindu-i libertate militară totală de acțiune în ofensiva dezlănțuită în zonele urbane.
Tactica adoptată de forțele pro-guvernamentale implică separarea diferitelor grupări (Ahrar al-Sham, Faylaq al-Rahman și Jaysh al-Islam) pentru a-și concentra eforturile și a obține acorduri negociate de predare.
Prin urmare, cele trei grupări armate principale au început negocieri separate cu regimul și cu Rusia.
Primele două grupări – Ahrar al-Sham și Faylaq al-Rahman – au încheiat acorduri care au condus la evacuarea a aproape 15.000 de luptători și a familiilor acestora.
În această primă etapă, strategia politică și militară a regimului sirian a constat în alternarea de atacuri militare dezlănțuite împotriva populației locale, care au inclus uneori și utilizarea cloraminei, cu pauze pentru negocieri.
Negocierile cu Jaysh al-Islam au început în martie, dar nu au ajuns la vreo concluzie.
În 4 aprilie, o parte a grupării Jaysh al-Islam (circa un sfert din grupare, potrivit estimărilor) a acceptat acordul de predare, iar luptătorii și familiile acestora au fost trimiși la Idlib (aproximativ 4.000 de persoane, cu familii). Cu toate acestea, între 4.500 și 5.500 de luptători ai grupării Jaysh al-Islam, în cea mai mare parte localizați în Douma, au refuzat termenii acordului de capitulare.
În consecință, începând cu 6 aprilie, cu sprijinul forțelor ruse, regimul sirian și-a reluat bombardamentele intense din zonă, punând capăt pauzei în operațiunile de la sol și aeriene ce începuse la debutul negocierilor, la jumătatea lunii martie. Acesta a fost contextul pentru loviturile cu arme chimice analizate în acest document.
În acest context, folosirea armelor chimice de către regimul sirian are logică atât din punct de vedere militar, cât și din punct de vedere strategic:
Din punct de vedere tactic, acest tip de muniție este folosit pentru a-i scoate pe luptătorii inamici din casele în care se adăpostesc și a-i angaja în luptă urbană în condiții mai favorabile regimului.
Accelerează victoria și are un efect multiplicator care contribuie la grăbirea capitulării ultimului bastion al grupărilor armate.Din punct de vedere strategic, armele chimice și în special cele cu cloramină, înregistrată în Ghouta de Est de la începutul anului 2018, sunt folosite în special pentru a pedepsi populația civilă din zonele deținute de luptători împotriva regimului sirian și pentru a crea un climat de teroare și panică care îi încurajează să se predea. Cât timp războiul nu este încheiat, regimul folosește aceste lovituri bezmetice pentru a arăta că rezistența este inutilă și deschide calea spre capturarea ultimelor enclave de rezistență armată.
Din 2012, forțele siriene au folosit în mod repetat același tipar de tactică militară: substanțele chimice toxice sunt utilizate în principal în timpul atacurilor urbane de anvergură, cum a fost cazul la sfârșitul anului 2016 în timpul recuceririi Aleppo, când armele chimice cu cloramină au fost folosite în mod obișnuit împreună ci cele tradiționale. Zonele vizate, cum ar fi Ghouta de Est, reprezintă, toate, obiectivele militare majore pentru Damasc.
traducere Gelu Trandafir
SURSA Chemical attack of 7 April 2018 (Douma, Eastern Ghouta, Syria)
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
3 Comments
alex
17 April 2018daca nu ma insel ghouta de est si allepo au sub ele tuneluri si catacombe unde s-au ascuns civilii si rebelii. animalul assad a dat cu gaz ca sa-i scoata de acolo, altfel nu ii gonea
Acid Grain
17 April 2018„The French services have identified 44 allegations of the use of chemical weapons and toxic agents since 4 April 2017, the date of the sarin attack on Khan Sheikhoun. Of these 44 allegations, the French services consider that the evidence collected around 11 of the attacks gave reason to assess they were of a chemical nature. Chlorine is believed to have been used in most cases, while the services also believe a neurotoxic agent was used at Harasta on 18November2017.”
„On the basis of this overall assessment and on the intelligence collected by our services, and in the absence to date of chemical samples analysed by our own laboratories, France therefore considers (i) that, beyond possible doubt, a chemical attack was carried out against civilians at Douma on 7 April 2018; and (ii) that there is no plausible scenario other than that of an attack by Syrian armed forces as part of a wider offensive in the Eastern Ghouta enclave.”
Deci din document, francezii sustin ca:
1. Din cele 44 aza-zise atacuri chimice raportate dupa 4 Aprilie 2017 doar in 11 dintre ele au avut mostre. Se pare ca atacurile ar fi fost de natura chimica dar nu au siguranta acestui fapt. Ei de asemenea presupun ca a fost vorba de iperita, dar nu au nici certitudinea acestui lucru;
2. Ei recunosc ca in legatura cu ultimul atac nu au avut nicio mostra pe care sa o analizeze pentru a trage concluzia ca intr-adevar a fost un atac cu iperita;
Concluzia cu care ei vin este ca (in ciuda faptului ca nu au dovezi concrete pentru a spune ca 1)a fost un atac cu iperita 2)a fost provocat de armata siriana) nu exista niciun dubiu privind faptul ca armata siriana a provocat un atac cu iperita si a fost responsabila pentru el.
Non sequitur – concluzia poate fi fie falsă, fie adevărată, dar argumentul este o eroare logică deoarece concluzia nu rezultă din premise.
dorin valeriu
17 April 2018Hai sa fim seriosi ! Ce rost avea un atac chimic acum, „la spartul targului”?, cand soarta razboiului pare decisa ? Doar turcii mai complica lucrurile din cauza de kurzi. Asta o fi corect? N-are nimeni nimic de zis ? Mi se pare stupida focalizarea pe Bashar cand de fapt el e „scos in fata”, e o marionata a partidului care conduce Siria de aproape sase decenii ! Cei care l-au adus „de urgenta” de la spitalul unde lucra in Anglia dupa moartea tatalui si fratelui sau.