O companie israeliană privată va lansa astăzi, 21 februarie, un aparat spațial spre lună și dacă va avea succes va deveni prima misiune privată care va ajunge pe suprafața lunară, ceea ce ar constitui o piatră de hotar în istoria explorării lunare.
O rachetă Space Falcon 9 este programată să-și ia zborul de la Cape Canaveral din Florida, purtând un satelit de comunicații pentru Asia, o încărcătură utilă pentru cercetare spațială aparținând forțelor aeriene americane și aparatul de aselenizare Beresheet, produs de compania SpaceIL din Yehud, Israel.
Aparatul de aselenizare cântărește aproximativ 150 de kilograme și măsoară aproximativ doi metri în planul transversal. Compania care l-a produs a fost creată în 2011 și a intrat ulterior în competiția Google Lunar XPRIZE, pentru a trimite nave spațiale private pe lună. Această competiție a fost reziliată la începutul anului 2018, dar SpaceIL – alături de alte câteva companii – a decis să continue misiunea pe cont propriu.
„Acesta este primul proiect [pe care l-am realizat]”, a declarat Eran Shmidt, director adjunct al programului SpaceIL, înainte de lansare. Compania cuprinde nu mai mult de 30 de ingineri și un număr de voluntari. „Acest proiect a început în urmă cu patru ani. Este incredibil unde am ajuns, pentru un astfel de proiect”, a declarat Shmidt.
În timp ce misiunile Apollo au ajuns la lună în trei zile, misiunea SpaceIL va fi mai lentă, necesitânt în total 40 de zile. Dar va fi deosebit de impresionant dacă va avea succes, având în vedere că misiunea a costat doar 100 de milioane de dolari.
După lansare, orbita aselenizatorului SpaceIL va fi ridicată treptat, timp de mai multe săptămâni. Până la începutul lunii aprilie se va ajunge la un apogeu, sau la cel mai îndepărtat punct al orbitei sale, de aproximativ 400.000 de kilometri. Această distanță va fi suficient de mare pentru a permite catapultarea spre lună și intrarea pe orbita lunară în jurul datei de 3 aprilie.
Pe data de 11 aprilie va avea loc încercarea de aselenizare, într-o regiune denumită Mare Serenitatis, aflată la nord de ecuator în emisfera nordică a Lunii, între locurile de aterizare ale misiunilor Apollo 15 și 17.
„Nu este departe de cele două misiuni Apollo”, a spus Shmidt. „Dar nu vom ateriza acolo!”
După cum s-a menționat, această misiune a fost planificată inițial să facă parte din programul Google Lunar XPRIZE, care a oferit 30 milioane de dolari în premii pentru finanțarea companiilor care au drept scop aterizarea pe Lună și finalizarea unor etape cheie. De aceea aparatul Beresheet, care va funcționa pe baza energiei solare, este relativ modest dotat în ce privește instrumentele la bord.
Are doar două sarcini utile, una fiind un magnetometru de la Institutul Weizmann de Știință din Israel, pentru a măsura câmpul magnetic lunar. Celălalt aparat este o suită de cinci camere de luat vederi, incluzând o cameră panoramică și o cameră „selfie”, care va înregistra imagini ale suprafaței lunare.
„Avem o cameră de luat vederi care este îndreptată spre unul dintre picioarele navei spatiale și care ar trebui să capteze [o imagine] a unuia dintre picioarele echipamentului de aterizare”, a spus Shmidt. „În cadru vor exista o placă, logo-ul nostru și o surpriză despre care nu vom vorbi acum. Vom înregistra imagini înainte și după aselenizare. ”
Pentru a trimite date înapoi pe Terra, SpaceIL a încheiat parteneriate pentru a folosi antene terestre de satelit din dotarea corporației spațiale suedeze (SSC) și rețeaua Deep Space Network (DSN) coordonată de NASA. Acordul cu NASA a fost semnat anul trecut, cu ajutorul Agenției Spațiale din Israel.
Beresheet se va afla pentru un timp scurt pe lună, deoarece nu dispune de un sistem de control termic pentru a face față căldurii intense de pe suprafața lunii în timpul zilei. Presupunând că aterizarea are loc pe 11 aprilie, se așteaptă ca modulul să supraviețuiască doar trei zile, înainte ca temperaturile să ajungă la 100°C , ceea ce va face ca aparatul să nu mai funcționeze.
„Am cerut corporației spațiale suedeze să aloce o oră de contact cu modulul după treizeci de zile de la aselenizare, pentru a vedea dacă mai există un semnal de viață de la nava spațială”, a spus Shmidt.
Aparatul are și o altă capabilitate interesantă. Unul dintre scopurile competiției Google Lunar XPRIZE a constat în cerința ca aparatul să fie capabil de a se deplasa pe suprafața lunii și să transmită pe Terra imagini din două locații. Pentru a realiza acest obiectiv, SpaceIL a proiectat aparatul cu capacitatea de a pune în funcțiune sistemul de propulsie după aselenizare, astfel încât să facă salturi la sol, până la o distanță de 500 metri.
Echipa israeliană nu a decis încă dacă va încerca un astfel de salt. Decizia va fi luată în funcție de gradul de siguranță al zonei înconjurătoare și de existența unor bolovani sau cratere, care ar putea ridica probleme în cazul încercării unui salt.
În orice caz, succesul acestei misiuni ar fi o realizare uriașă a industriei spațiale private. Doar trei țări au aterizat pe lună până în prezent – SUA, Uniunea Sovietică și China. Dacă această firmă are succes, acest lucru va face ca Israelul să devină a patra națiune din istorie care aterizează pe lună. Iar prin faptul că NASA își pune multă încredere în companiile private pentru a readuce prezența SUA pe lună, un succes ar arăta că acest lucru poate fi realizat cu un buget relativ mic.
„Colegii [din echipă] sunt nervoși și excitați în același timp”, a spus Shmidt. „Entuziasmul din Israel și din întreaga lume este extraordinar. Aș spune că oamenii consideră SpaceIL un fel de pionier, care ar putea deschide calea altor companii private de a trimite aparate care să aterizeze pe lună.”
SURSA Forbes
5 Comments
Dorin
21 February 2019Ca un vechi pionier ( cu cravată de-aia,de-adevăratelea…) al urmăririi cursei spre lună (inclusiv stat noaptea pe TVR între 20 și 21 iulie 1969…), urmăresc și aceste noi faze în explorarea satelitului nostru „natural” – adică pus de Dumnezeu la această distanță lesne abordabilă cu mijloace mecanice relativ primitive…
Este într-adevăr o etapă deosebită, pentru că probează un demers inteligent de „încercări și rebalansări” în proiectare, execuție și utilizare a roboților trimiși pe lună.
Oricum, acest tip de explorare ar trebui să prevaleze față de eforturile și riscurile expedițiilor cu oameni. Spațiul dinafara atmosferei terestre NU ESTE FĂCUT PENTRU OM !!!
Emil Borcean
21 February 2019Lansare reusita!
We have liftoff! Israel makes history with Moon launch
Harry Minti
21 February 2019Imi place articolul.
Am facut si eu geologie si geofizica si am trecut la astrofizica.
– In primul rand studiul magnetismului lunar este important pentru ca fara magnetism o planeta nu poate pastra o atmosfera, care constituie o camera solara.
– Drumul de lansare ales acum catre luna asigura drumul cel mai ieftin. Se tine cont de punctul din apropierea lunii de unde incepe atractia lunii. Daca robotul ajunge in acest punct nu mai trebuie transportat mai departe cu o nava.
– Ajungerea pe luna o numim aselenizare.
Emil Borcean
21 February 2019Salut Harry si succes pe mai departe. Apreciez completarile. Am folosit, ca termeni, atat „aselenizare” cat si „aterizare”. Tehnic vorbind ai dreptate, „aselenizare” este expresia cea mai nimerita. Am alternat intre cele doua din motive de monotonie (repetitie).
Harry Minti
21 February 2019Multumesc pentru nota de adresa:
– „We have liftoff! Israel makes history with Moon launch”
La sfarsitul articolului se poate vedea „The challenges ahead”
si filmul „The Spacecraft”
=Este de fapt un film al traseul zborului pana pe luna=