Finanțele britanice publice sunt pe cale de ameliorare, înregistrând un excedent sănătos în luna ianuarie a.c. în urma creșterii încasărilor fiscale. Ocuparea forței de muncă este la un nivel record, cu o creștere reală a salariilor la cel mai înalt nivel din ultimii doi ani. În ciuda încetinirii globale, economia Marii Britanii a crescut anul trecut cu 1,4%, înregistrând doar 4% șomaj. Cu toate acestea, Germania și Franța se află în pragul recesiunii, economia italiană se contractă, iar șomajul din zona euro este de două ori mai mare.

Marea Britanie are probleme economice – despre care se vorbește des, având în vedere negativitatea generală din presă față de Brexit. Totuși, la fel cum economia a rezistat în perioada imediat următoare referendumului din 2016 – în pofida avertismentelor din partea Trezoreriei, care prevesteau „un șoc economic iminent și profund” – la fel și astăzi există semne de tărie și soliditate economică, precum și de încredere în viitorul nostru pe termen lung.

Fondul suveran al Norvegiei, în valoare de 1 trilion de dolari, unul dintre cei mai respectați investitori din lume, a confirmat recent faptul că își va spori participarea la investițiile sale din Regatul Unit.

„Participarea noastră din Marea Britanie va crește în timp”, a declarat Yngve Slyngstad, CEO al Fondului norvegian.

„Discuțiile politice actuale nu schimbă punctul nostru de vedere din cadrul orizontului nostru de timp, care depășește 30 de ani”, a adăugat el, reafirmând angajamentul său față de Marea Britanie, chiar și în cazul unui Brexit „fără înțelegere”.

Acest tip de analiză clară și matură, de la un profesionist, contrastează puternic cu scenariile de sfârșit de lume propuse necontenit de politicienii afiliați la CBI (Confederation of British Industry). Marea Britanie a atras anul trecut o sumă record de investiții străine directe, devansând SUA și fiind depășită numai de China. Chiar și companiile britanice recent înființate au atras 8 miliarde de lire sterline în capital de dezvoltare anul trecut – cu aproximativ 70% mai mult decât omologii lor francezi și germani.

Boeing a deschis prima fabrică de producție din Europa – în Sheffield. Investițiile în sectorul tehnologic au sporit – nu numai în Londra, ci și în Manchester și în zona de nord-est. Investitorii din China și Orientul Mijlociu se orientează masiv către țara noastră, care a fost, pentru al doilea an consecutiv, proclamată de revista Forbes drept „cel mai bun loc din lume pentru afaceri”.

Da, investitorii de peste mări și țări profită de o liră sterlină mai slabă, ceea ce face ca activele britanice să devină atrăgătoare. Dar așa funcționează ratele de schimb – de aceea Uniunea Monetară a Europei este atât de debilitantă pentru mulți dintre membrii săi.

Există și alte lucruri care contribuie la atractivitatea Marii Britanii, dincolo de factorii pozitivi din prezent. Demografia noastră relativ „tânără” înseamnă că Marea Britanie este pe cale să depășească Germania, devenind cea mai mare economie a Europei.

Potrivit unui nou studiu autoritar, Marea Britanie se mândrește cu una dintre primele trei universități din lume. Există șapte universități britanice în topul primelor 40 din lume.

Cu clasa noastră politică nesigură în ce privește Brexit, incertitudinea generală împiedică investițiile interne. Ieșirea din UE în aceste circumstanțe este departe de a fi ideală. Cu toate acestea, odată ce norii furtunii s-au risipit și ne-am despărțit în siguranță, Marea Britanie se va evidenția ca o destinație economică și mai atractivă – nu în ultimul rând în comparație cu o zonă euro formată din state membre care sunt din ce în ce mai predispuse la incoerență economică și la extremism politic.

Din iunie 2016 ne preocupăm obsesiv de detaliile procedurale ale ieșirii din UE. Acum este nevoie de o concentrare intensă asupra a ceea ce contează – politicile pe care trebuie să le punem în aplicare odată ce Westminster și-a redobândit controlul asupra legilor, granițelor, finanțelor și comerțului.

Eliberați de restricțiile UE privind „fondurile structurale”, se deschide posibilitatea pentru o politică regională mult mai eficientă în Regatul Unit, care să stimuleze creșterea în întreaga Mare Britanie. Eliminarea decalajului de productivitate dintre sud-est și alte regiuni înseamnă mai multe cheltuieli de infrastructură regionale.

Numeroase „porturi libere” cu impozitare redusă – descurajate de legislația UE – ar contribui la răspândirea bunăstării în întreaga țară, la fel ca politicile post-Brexit din domeniul agriculturii și pescuitului, permițând orientarea subvențiilor către fermierii mici și recuperarea zonelor de pescuit britanice. Politica noastră industrială suverană ar trebui să evite „alegerea câștigătorilor” și, în schimb, să se bazeze pe o impozitare scăzută și simplă a afacerilor și individului, pe o infrastructură comercială și digitală de clasă mondială, pe un acces larg la piețele internaționale de export în creștere rapidă și, mai ales, pe o ofertă constantă de mână de lucru calificată și necalificată.

Competențele forței de muncă trebuie să fie esențiale pentru mixul de politici post-Brexit al Regatului Unit. Asigurarea unei economii cu un nivel ridicat de salarizare și de înaltă productivitate înseamnă punerea instruirii profesionale în centrul guvernării. Brexit nu trebuie să însemne o erodare a drepturilor lucrătorilor și o cursă a supra-reglementărilor.

Începând cu anul 2016 liderii noștri politici au tăcut în mare măsură, referitor la oportunitățile oferite de Brexit. Încurajați de încrederea lumii în Marea Britanie, trebuie să arătăm acum încredere în decizia noastră de a pleca și în noi înșine.

SURSA   Economists for Free Trade   Telegraph