Un sfert de veac de democraţie – originală, mai degrabă – jalonată de două expresii celebre cu adăpostesc o imensă cultură a urii şi a dispreţului. Cu aceeaşi origine: stînga şi extrema stîngă din România. În 1990, excedat de „diferenţă”, Ion Iliescu îi spune unui ziarist (nu lui Radu Mazăre, cum s-a aşezat, eronat, în …
Nu contează trecutul, contează programul de guvernare. Trebuie să privim înainte. Trecutul e treaba istoricilor, așa spune toată lumea.
Ilici a fost un student îndoctrinat la Moscova în perioada stalinistă şi ajuns apoi şeful statului român în urma unei lovituri de stat în care agentura sovietică a avut un rol important. Marea lui trădare a constat în abandonarea Basarabiei într-un moment astral în care aceasta se putea uni cu ţara.
Anul trecut era la modă închisoarea Râmnicu Sărat, adusă în prim plan de lista de torţionari a IICCMER, foarte curând după emisiunea în care I.M. Pacepa a detaliat mecanismele manipulării în sistemul sovietic.
Ion Iliescu, în mijlocul celor mai mari tulburări post-revoluţionare, acordă toată atenţia problemelor reale ale adevăraţilor cetăţeni.
Am văzut documentarul lui Stere Gulea, “Piața Universității”, pentru prima oară, acum 15 ani. iliescul fusese reales președinte.
Despre democrație vorbea și canalia de uliți pe vremea Poetului, despre democrație vorbesc și urmașii care au votat în 4 zile blocarea Curții Constituționale și atribuții de Constituantă pentru o adunare parlamentară pervertită de colcăiala trădătorilor și mândră de jegul trădării.
Caracteristicile principale ale PNL-ului sunt îngâmfarea țâfnoasă și afirmarea categorică a unei superiorități morale în numele unor așa-zise principii liberale, principii care nu se concretizează niciodată într-un set de valori provenind din liberalismul clasic, ci reprezintă un soi de secret al unor indivizi dintr-un cerc strâmt care își acordă credit unii altora. De la președinte …
Ivan Ilici este supărat şi este şi normal să fie aşa! Se uită la nişte filme vechi cu ilegalişti şi îşi bea mulţumit ceaiul, muşcând din când în când dintr-o bucăţică de zahăr. Deodată “sosirea intempestivă a subsecretarului de stat al SUA” i-a dat peste cap toată armonia interioară.
Un pom se cunoaște după roadele sale. În cazul liberalismului românesc, ele sunt ura și invectiva: ura față de Băsescu și partidul pe care îl percep eronat ca fiind încă al său; invectiva destinată președintelui și susținătorilor săi de voie sau nevoie, fie ei reali ori imaginari.
