Pandemia va trece, iar regimul comunist chinez va trebui să plătească prețul comportamentului iresponsabil din primele săptămâni de la izbucnirea epidemiei.

CENZURĂ
La sfârșitul lui decembrie 2019, câțiva medici chinezi din Wuhan – oraș cu peste 10 milioane locuitori – au început să vorbească pe forumurile lor că se confruntă cu o problemă gravă, probabil SARS, și că trebuie măsuri de autoprotecție. Informațiile au ajuns în rețelele sociale locale în 30 decembrie. Autoritățile au recurs la cenzură, intimidare și rețineri. Partidul Comunist Chinez avea între 6 și 17 ianuarie plenarele anuale la nivel local, evenimente cunoscute sub numele de „cele două sesiuni”: plenarele de Partid și Congresele Poporului la nivel de regiune (Hubei) și de municipiu se desfășurau toate în Wuhan. Cei 2.369 de delegați care participau nu aveau nevoie de o criză.

Medicul oftalmolog Li Wenliang

În 30 decembrie 2019, oftalmologul Li Wenliang și-a avertizat colegii de pe un forum medical găzduit de WeChat asupra unei posibile reizbucniri a SARS, cu grave complicații pulmonare pe care le întâlnise la șapte dintre pacienții săi.

Șefa secției de urgențe de la spital, doctorța Ai Fan, îi împărtășise rezultatele îngrijorătoare ale analizelor realizate de o companie specializată care ajunsese la concluzia că poate fi SARS.

Un coleg i-a răspuns lui Li să aibă grijă ce postează, căci grupul lor de chat poate fi desființat. Li Wenliang și-a îndemnat colegii să nu vorbească în afara grupului, dar să spună familiilor și celor dragi să se protejeze.

Informațiile au ieșit în afara grupului și au circulat pe rețelele sociale locale controlate de autorități (Facebook, Twitter sunt interzise în China).

În 31 decembrie a sosit la Wuhan, de la centru, o primă echipă de experți, ca să investigheze dacă este vorba de o nouă epidemie de SARS, iar piața Huanan (de pește și fructe de mare, dar și de animale sălbatice vii considerate delicatese), cu care avuseseră contact două treimi dintre pacienți, a fost închisă, chipurile, pentru „renovare”, anunța agenția oficială de știri.

Închiderea pieței avea și rostul de a da semnalul că problema a fost rezolvată, că a fost vorba de contagiune de la animal la om (situație nu foarte frecventă, care nu punea probleme epidemiologice atât de grave precum contaminarea de la om la om) și că, odată cu închiderea/dezinfectarea pieței situația reintra sub control.

Dar companiile Weiyuan Gene și Boao Medical Laboratory primiseră, spre sfârșitul lui decembrie, spre analiză, probe de la pacienții infectați. Potrivit unei surse din interiorul uneia din cele două companii, un oficial al autorității sanitare municipale din Wuhan a telefonat la 1 ianuarie cerând să fie oprit procesul de secvențializare (descifrare) a genomului viral (ADN/ARN-ul virusului), să fie distruse probele trimise și să fie ținute secrete datele obținute deja. (Tracking the source of New Coronavirus gene sequencing: when the alarm sounded – Caixin.com, 26 februarie 2020)

Tot în 1 ianuarie, opt persoane care s-au angajat discuțiile de pe rețelele sociale au fost reținute sau convocate la poliție. Poliția din Wuhan a anunțat public că i-a pedepsit pe cei opt pentru „publicarea sau transmiterea de informații false pe internet, fără o verificare prealabilă.” (China rules out SARS in mystery viral pneumonia outbreak – CNA, 6 ianuarie 2020)

Independent de cele opt persoane despre care a vorbit poliția, oftalmologul Li Wenliang (cel care primise de la colega lui, Ai Fen, analiza pe care era înconjurat cu roșu cuvântul „SARS”) a fost reținut și cercetat de Oficiul Securității Publice pentru „răspândire de informații false” și  „tulburarea gravă a ordinii sociale”. A fost eliberat în 3 ianuarie 2020, doar după ce s-a recunoscut vinovat.

I-au pus în față o hârtie: – Te  avertizăm oficial: dacă vei continua, încăpățânat și cu atâta impertinență, această activitate ilegală vei fi adus în fața justiției. pricepi asta? Li Wenliang a semnat de mână – Da, înțeleg și s-a întors în spital.
— (The Chinese doctor who tried to warn others about coronavirus – BBC, 6 februarie 2020)

În aceeași zi, 3 ianuarie, la Wuhan erau consemnate 44 de cazuri, dintre care 11 în stare critică. Poliția din Wuhan apărea însă la televiziunea locală cerând oamenilor să nu creadă în zvonuri, ci să contribuie la „un spațiu curat și luminos pe rețelele sociale”. Haștahul #WuhanSARS a fost cenzurat.

Li Wenliang a manifestat primele semne de boală după ce a revenit în spital, în 10 ianuarie 2020. Consultase, în 8 ianuarie, o femeie de 82 de ani cu glaucom, care ulterior avea să dezvolte o formă agresivă a bolii. În 12 ianuarie, medicul Li a fost internat. Li Wenliang a fost diagnosticat cu Coronavirus în 30 ianuarie 2020 și a murit la numai 34 ani, în 6 februarie 2020.

Autoritățile comuniste au cenzurat furia manifestată de chinezi pe rețelele sociale locale la aflarea veștii morții medicului Li, reprimând cererile acestora privind libertate de exprimare (China cenzurează furia provocată de moartea Dr. Li Wenliang – ILD, 7 februarie 2020).

Doctorița Ai Fen, șefa secției de urgență de la Spitalul Central din Wuhan 

Ai Fen este primul doctor care a citit, în 30 decembrie, rezultatul venit de la Boao Medical Laboratory și pe care scria „coronavirus SARS”. Spune că au năpădit-o sudori reci, a citit de câteva ori, a încercuit cu culoare roșie cuvântul SARS, a făcut o fotografie și a dat informațiile unor colegi care se confruntaseră cu aceste cazuri dificile (aveau 27 cazuri în decembrie).

Cum avea bolnavi care nu avuseseră legătură cu piața Huanan, doctorița Ai Fen a ajuns la concluzia că boala s-ar putea transmite de la om la om.

Ai Fen a luat singură decizia de a le impune, de la 1 ianuarie, celor 50 de medici și 200 de asistente din subordine să poarte măști speciale de protecție. Câteva zile mai târziu a înăsprit condițiile de siguranță ale personalului. Cine știe câți îi datorează viața pentru această decizie luată în răspăr cu spitalul. Alte secții – cardiologie, neurologie, oftalmologie etc. – nu au luat astfel de măsuri decât după 15 ianuarie.

În 2 ianuarie, Ai Fen a fost convocată în fața Comisiei de inspecție și disciplină și acuzată de „lipsă de etică profesională, de răspândire de zvonuri, comportamentul ei iresponsabil provocând panică socială și afectând dezvoltarea și stabilitatea Wuhan”. Ai Fen a spus și în fața acestei comisii că boala se poate transmite de la om la om. Tot în 2 ianuarie, conducerea Spitalului Central din Wuhan a interzis personalului medical să vorbească în afară despre ceea ce se petrece, cerând să nu consemneze în scris, să nu se facă fotografii, ci doar să menționeze verbal starea pacienților la schimburile de tură.

Între 31 decembrie 2019 și 20 ianuarie 2020, Comisia Națională pentru Sănătate a Chinei a trimis de la centru trei echipe de experți în Wuhan. Aceste investigații au fost fie împiedicate direct, fie subminate de autocenzura medicilor care văzuseră ce pățiseră Li Wenliang și Ain Fen, arată Washington Post:

(…) oficiali importanți ai Direcției de sănătate din Wuhan și administratorii spitalelor au supravegheat îndeaproape grupurile de experți [trimise de la centru]. Există informați că experții nu au avut libertatea de a discuta cu doctorii din secțiile de urgență și din pavilioanele de boli infecțioase, ceea ce ar fi furnizat informații valoroase despre noul virus, inclusiv despre numărul de îmbolnăviri din cadrul personalului medical.(…)

Membrii celui de-al doilea grup de experți „au bănuit tot timpul” că există transmitere de la om la om. Dar când au vizitat spitalele și au întrebat despre infectarea personalului medical, conducerea spitalelor și doctorii pe care i-au întâlnit le-au răspuns fără excepție că nu există așa ceva.

Un membru al echipei de experți, Wang Guangfa, care a fost el însuși infectat, a scris în 4 februarie: „la vremea respectivă nu am avut nicio informație pentru a confirma potențialul contagios al bolii”. Alt membru al echipei a vorbit pe șleau despre ascunderea informațiilor esențiale privind transmiterea de la om la om: „Nu ne-au spus adevărul și, din ce știm acum cum era în realitate situația atunci, ei ne-au mințit.”

— Wuhan officials tried to cover up covid-19 — and sent it careening outward – WASHINGTON POST, 10 martie 2020

Abia în 21 ianuarie China a recunoscut că un nou virus agresiv este contagios, ceea ce doctorița Ai Fen, șefa secției de urgență de la Spitalul Central din Wuhan, intuise și spusese deja de trei săptămâni, de la sfârșitul lui decembrie 2019.

Interviul în care Ai Fen a descris cum a fost pedepsită de conducerea spitalului pentru că împărtășit colegilor atât rezultatele analizelor cât și îngrijorarea privind posibila transmitere de la om la om a fost cenzurat în presa chineză. (Ai Fen says in interview, which censors are trying to erase, how superiors reprimanded her for warning about outbreak – The Guardian, 11 martie 2020.)

Doctorița și-a văzut patru dintre colegi murind, între aceștia Li Wenliang.

„Dacă aș fi știut ce urma să se întâmple, nu mi-ar fi păsat de admonestare. Aș fi vorbit dracului despre asta oricând și oriunde aș fi putut.”
— Ai Fen, șefa secției de urgență a spitalului din Wuhan

Plenarele municipale și regionale ale Partidului Comunist Chinez și ale Congresului Poporului s-au desfășurat în Wuhan din 6 până în 17 ianuarie 2020. Peste 2.300 de delegați au participat la cele patru plenare de-a lungul celor zece zile, iar epidemia care se declanșase chiar în Wuhan nu a fost măcar pomenită. (Questions for Hubei’s delegates – China Media Project, 10 februarie 2020)

Chiar în ziua deschiderii plenarei regionale a Partidului Comunist Chinez, în 11 ianuarie 2020, era recunoscut primul deces în Wuhan. Acum știm că persoana respectivă, Zeng, murise de fapt cu două zile mai înainte. Mai grav, s-a ascuns faptul că soția lui a manifestat și ea semne ale bolii deși nu fusese în piața Huanan, la cinci zile după simptomele manifestate de soțul ei, deci boala era transmisibilă. (China’s old habits delayed fight – New York Times, 1 februarie 2020

Din 11 ianuarie, după anunțul decesului lui Zeng, Direcția sanitară din Wunan a rezolvat situația „din pix”.

Stabilind niște cerințe extrem de restrictive de raportare – trebuiau raportate numai cazurile care avuseseră contact cu piața Huanan (or, acelea deja în mare parte se „consumaseră”) – Direcția sanitară din Wuhan a reușit, începând cu 11 ianuarie, să prezinte Partidului și publicului, timp de câteva zile, „0 cazuri noi”. Acest tip de raportare a antrenat relaxarea personalului medical, lipsa de măsuri de precauție.

Mecanismul birocratic prin care au raportat „0 cazuri noi” este descris tot in articolul din Washington Post. În 15 ianuarie însă, în plină conferință de Partid, s-a înregistrat însă al doilea deces.

China nu a mai putut ține ascunsă gravitatea situației din cauza contextului internațional.

Thailanda – în 13 și 17 ianuarie – și Japonia – în 15 ianuarie – au raportat primele cazuri – oameni care veneau din Wuhan. Niciun bolnav din Thailanda și Japonia nu intrase în contact cu piața din Wuhan, deci era limpede transmisia de la om la om, cu toate implicațiile grave pe care le presupunea.

Cu toate acestea, în 18 ianuarie 2020, după închiderea conferinței Partidului, deși cunoștea gravitatea situației (inclusiv despre cele două decese din Wuhan, cazurile din Thailanda și Japonia care nu avuseseră contact cu piața Huanan), autoritățile din Wuhan au organizat un banchet pentru celebrarea noului an chinezesc pentru comunitatea din cartierul Baibuting. A fost un soi de „vanghelion” de proporții uriașe  la care au mâncat și petrecut împreună 40.000 de familii! (Who says the New Year has no flavor? More than 40,000 families in Wuhan’s Baibuting community dine together – australia51.com, 23 ianuarie 2020)

Dacă medicii chinezi nu au avut libertate de exprimare în toată această perioadă, fiind pedepsiți de milițieni sau de conducerea spitalului, virusul s-a răspândit fără vreo îngrădire intern și internațional cel puțin din 8-12 decembrie 2019 (de când, se pare, sunt documentate primele cazuri) și până în 20 ianuarie 2020, când premierul chinez a admis că, într-adevăr, există o uriașă problemă în Wuhan.

Spre deosebire de alte dăți însă, de data aceasta opoziția chinezilor la cenzura instituită de guvern a fost activă și rămâne eficace:

Prima reacție instituțională serioasă la ceea ce se întâmpla în Wuhan a venit din afara țării, din SUA, încă din 6 ianuarie 2020, când Centrul pentru controlul bolilor și prevenție al SUA a notificat o stare de atenție, ”watch”  (nivelul 1 din 3 ca gravitate) pentru americanii care călătoreau în provincia Hubei – spălat pe mâini, evitat contact cu cei bolnavi, cu animale vii ori moarte, cu piețele de animale. Tot în 6 ianuarie, SUA a ofert Chinei experți epidemiologi, ofertă neluată în seamă.

Patru zile mai târziu, în 10 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății emitea la rândul ei starea de atenție. (WHO advice for international travel and trade in relation to the outbreak of pneumonia caused by a new coronavirus in China – 10 ianuarie 2020)
Bazându-se pe datele oferite de chinezi, OMS susținea în 10 ianuarie că:

Din informațiile disponibile în acest moment, investigații preliminare sugerează că nu este o transmitere semnificativă de la om la om și nu a  apărut nicio infectare în cadrul personalului sanitar.
— Organizația Mondială a Sănătății, 10 ianuarie 2020

În 14 ianuarie, același mesaj de la Organizația Mondială a Sănătății:

Centrul SUA pentru Controlul și Prevenția Bolilor a schimbat în 22 ianuarie 2020 starea de atenție în stare de alertă (nivelul 2 – care recomandă măsuri sporite de autoprotejare) și, în 27 ianuarie 2020, în avertizare, ”warning” (nivelul 3, cel mai grav între alertele de sănătate) care recomandă „evitarea oricărei călătorii care nu era strict necesară” în China (Warning – Level 3, Avoid Nonessential Travel—Widespread Ongoing Transmission – CDC).

Aceasta a provocat reacția nervoasă Chinei (China says US move to raise travel warning is inappropriate – Reuters, 31 ianuarie 2020) care a spus că măsura SUA este nepotrivită și în contradicție cu realitatea de pe teren:

Organizația Mondială a Sănătății a cerut țărilor să evite restricțiile de călătorie, dar imediat după aceasta Statele Unite au făcut exact contrariul. Este cu adevărat meschin.
— Hua Chunying, purtătoare de cuvânt, ministerul de externe al Chinei, 31 ianuarie 2020

Două zile mai târziu, în 2 februarie 2020, Departamentul de Stat al SUA ridica propria alertă la nivelul 4 (cel mai grav dintre alertele de călătorie): DO NOT TRAVEL.

PROPAGANDĂ.
După ce au cenzurat sau ascuns informațiile ori au minimalizat gravitatea situației din Wuhan, autoritățile chineze au declarat „război” virusului în 20-23 ianuarie 2020. Liderul comunist chinez Xi Jinping l-a botezat „Războiul poporului”.

Pentru cine ar mai avea încredere în datele furnizate de autoritățile chineze, cifrele oficiale susțin că 3.245 de oameni ar fi murit.

Șocul produs de protestele masive online care au urmat decesului lui Li Wenliang a impus propagandei comuniste reintrarea în joc. În februarie, propaganda s-a focusat pe glorificarea luptătorilor din „războiul poporului” – în special personalul medical care are o imagine bună în China. New York Times descria situații hilar-neverosimile, ce par desprinse din poveștile magice nord-coreene, cu gemeni nou-născuți care își întrebau tatăl unde este mama lor, asistentă medicală aflată în linia întâi, sau cu un soț aflat în stare vegetativă de șase ani care a început să zâmbească ori de câte ori auzea rostit numele soției – asistentă angajată și ea în „războiul poporului”. (Coronavirus Weakens China’s Powerful Propaganda Machine – New York Times, 26 februarie 2020)

Accentul a devenit din ce în ce mai politic la începutul lui martie 2020, după stabilizarea cât de cât a situației epidemiologice în China și după consumarea emoției produse de moartea lui Li Wenliang. În martie, era momentul ca Partidul să culeagă roadele. În 2 martie, de exemplu, „medicii eroi” din „Războiul poporului” aderau la Partidul Comunist Chinez și-și rosteau adeziunea într-o atmosferă cvasi-religioasă.

Președintele Xi Jinping a vizitat Wuhan în 10 martie 2020. (Chinese President Xi Jinping salutes Wuhan under shadow of coronavirus pandemic threat – South China Morning Post, 10 martie 2020)

Vizita lui Xi Jinping la Wuhan a fost prefațată de întâlnirea activiștilor din Wuhan. La această întâlnire, liderul local al Partidului Comunist Chinez a vorbit despre necesitatea unei „educații pentru recunoștință” pentru ca cetățenii să știe cum să mulțumească Partidului și secretarului său general pentru lupta dusă cu virusul. (Wuhan Official Called for ‘Gratitude Education’ to Teach Citizens to Thank Xi Jinping for Coronavirus Response – National Review, 9 martie 2020)

Propunerea baronului comunist local, apărută într-un articol din Changjiang Daily în 6 martie, a generat proteste pe rețelele sociale locale, iar articolul cu pricina a fost retras. (When propaganda bites back – China Media Project, 8 martie 2020)

Oamenii din Wuhan sunt eroi care înțeleg ce înseamnă recunoștința. Trebuie ca, prin diverse căi, să educăm în recunoștință atât cetățenii întregului oraș, cât și cadrele de partid, astfel încât ei să știe să-i mulțumească secretarului general, să mulțumească Partidului Comunist, sa asculte cuvintele Partidului, să urmeze calea trasată de Partid și să creeze o puternică energie pozitivă.
— Wang Zhonglin, secretarul Partidului Comunist din Wuhan, 6 martie 2020

Dar propaganda deșănțată a Partidului Comunist Chinez nu vizează doar cetățenii Chinei, obișnuiți, de altfel, cu astfel de campanii.

Pe când Xi Jinping se afla la Wuhan să proclame victoria asupra virusului, situația exploda în restul lumii. În 10 martie 2020, Italia înregistra deja 463 morți. Astăzi sunt 4.032 decese (mai multe decese decât cele comunicate oficial de către Beijing), 627 persoane murind în Italia într-o singură, înspăimântătoare, zi – 20 martie 2020.

În 9 martie 2020, având acces la instrucțiunile primite de diplomații chinezi, ziarul catolic de stânga La Croix a dezvăluit una dintre liniile de propagandă în exterior a Bejingului. (La Chine réécrit déjà l’histoire du coronavirus de Wuhan – La Croix, 9 martie 2020)

Lumea trebuie să mulțumească Chinei pentru eforturile și sacrificiile făcute pentru a stăvili răspândirea epidemiei. Suntem gata să furnizăm susținere țărilor străine.

În România, nu doar televiziunile din grupul lui Dan Voiculescu au avut manifestări iresponsabile. Prin unele dintre depeșele sale, selectate fără vreun aparent discernământ, Agenția națională de presă Agerpres aduce servicii propagandei chineze. Un exemplu – știrea recentă cu președintele Vucic. (Serbia mulțumește Chinei pentru ajutor și denunță „lipsa de solidaritate” a UE – Agerpres, 17 martie 2020)

Îi aşteptăm aici pe fraţii noştri chinezi. Se dovedeşte că fără voi Europa abia se poate apăra (…) Ne punem toate speranţele în singura ţară care ne poate ajuta în această situaţie dificilă.
Alexandar Vucic – președintele Serbiei

Publicația universul.net arată că:

Brațul lung al propagandei chineze nu scutește nici Bucureștiul. Doar că în capitala României, spre deosebire de cea a Serbiei, „torța” este purtată nu de politicienii aflați la putere, ci de cei din zona PSD, cu binecunoscute afinități, inclusiv de ordin personal, cu Beijingul.
— Propaganda pe steroizi, pusă la lucru – universul.net, 19 martie 2020

DEZINFORMARE.
Și nu e doar propagandă. Autoritățile comuniste sunt angajate activ, și chiar la nivel înalt, în acțiuni de dezinformare.

Publicistul Massimo Introvigne arăta pentru siteul bitterwinter.com – ce promovează libertatea religioasă și drepturile omului în China – că:

Propaganda Partidului Comunist Chinez încearcă să pretindă că virusul a venit în China din străinătate pentru a ascunde faptul că Partidul a mințit săptămâni întregi despre amploarea crizei, de fapt, agravând-o mult mai mult decât ar fi FOST dacă ar fi recunoscut imediat.

— RAPORT: Cum rescrie istoria coronavirusului propaganda Partidului Comunist Chinez

Articolul din La Croix menționat anterior (La Chine réécrit déjà l’histoire du coronavirus de Wuhan – La Croix, 9 martie 2020) a făcut primul dezvăluiri privind instrucțiunile primite de diplomații chinezi, cel mai probabil în perioada 4-5 martie.

Toți ambasadorii Chinei în străinătate au în mod imperativ obligația de a răspândi pe contrul lor de Twitter (care este, în acelați timp, interzis în China) sau în pubicațiile străine următorul mesaj:

„E adevărat că virusul a lovit puternic Wuhan, dar proveniența sa adevărată rămâne necunoscută. Cercetăm în acest moment de unde vine cu exactitate. Piața de animale din Wuhan despre care s-a crezut inițial că este la originea epidemiei nu a fost de fapt epicentrul epidemiei.”

Ambasada Chinei din Tokyo a folosit chiar expresia de „virus japonez” pentru a desemna COVID-19. Regimul comunist chinez a vorbit de „stigmatizare” când lideri occidentali au menționat originea virusului.

Iată linia dată de purtătorul de cuvânt al ministerului de externe.

Confirmed cases of #COVID19 were first found in China, but its origin is not necessarily in China. We are still tracing the origin. pic.twitter.com/N9p2Ne2NAt

— Lijian Zhao 赵立坚 (@zlj517) March 5, 2020

Campionul dezinformărilor lansate de Partidul Comunist Chinez este chiar domnul de mai sus, Lijian Zhou, un cadru de nădejde, fost adjunct al șefului de Misiune din Pakistan.

Lijian Zhou a fost chemat în plină criză în Centrală, în 23 februarie 2020, pentru a fi director adjunct al Direcției de informații și purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei.

De la începutul lui martie, Lijian Zhou s-a angajat într-o retorică belicoasă la adresa SUA.

Privind retrospectiv, putem vedea că indicațiile despre care a scris La Croix, trasate prin 4-5 martie 2020 diplomaților chinezi, de a răspândi îndoiala cu privire la locul de origine a virusului (dacă spui că-i din China, vei fi acuzat de „stigmatizare” atât de regimul chinez, cât și de șeful OMS), au pregătit de fapt terenul pentru alegațiile grave lansate de la nivel înalt, în 12 martie, chiar de purtătorul de cuvânt al ministerului de externe.

Virusul, a susținut Lijian Zhou în 12 martie, poate că a fost adus în China de… americani cu ocazia Jocurilor Mondiale Militare din 18-27 octombrie octombrie 2019 din Wuhan.

Astfel de teorii conspiraționiste au circulat în China la sfârșitul lui ianuarie și începutul lui februarie în China. Americanii ar fi avut interes să pună China la pământ în cadrul războiului comercial, pe când negociau un acord, ori din pricina avansului tehnologic al Huawei. Au încercat americanii cu protestele din Hong Kong, dar nu ar fi reușit mare brânză. Și atunci, prin măruntaiele internetului s-a speculat că performanța slabă a sportivilor militari americani de la Jocurile Mondiale Militare din Wuhan, sportivi cazați în apropierea pieței Huanan, se datora faptului că ei, în realitatea, nu erau sportivi, ci soldați ai diviziei biochimice a armatei americane (Why does the plague in Wuhan depend on the PLA? sau Coronavirus is the poison of the United States?). Trebuie să fi fost „soldați biochimici”, nu sportivi, se specula, căci nu erau triști că aveau performanțe atât de proaste (doar locul 35 din 66 națiuni).

Faptul că un oficial de rang înalt al diplomației chineze s-a pretat la distribuirea unor asemenea alegații arată determinarea autorităților de a abate discuția de la responsabilitatea regimului comunist chinez pentru dezastrul mondial care și-a avut epicentrul în Wuhan.