„Drumul către Iad este pavat cu intenții bune”, spune o vorbă din bătrâni. Lipsită de rațiune, mintea nu mai poate judeca drept și sfârșește prin a lua decizii proaste. De pe urma rătăcirilor ei profită cinicii abili. În vremuri de criză morală, nimic nu este mai periculos ca separarea de realitate.

În urmă cu câteva săptămâni, jurnalistul Lucian Mîndruță a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de înregistrări menite să mobilizeze electoratul. Una dintre acestea iese în evidență prin tonul nepotrivit și efectul de de-mobilizare pe care îl lasă în urmă. Deși a fost vizionată de câteva zeci de mii de ori, înregistrarea nu este importantă în sine, dar este specifică unei abordări care în ultimii ani a otrăvit gândirea: „aceeași mizerie”.

Această atitudine riscă acum să ne aducă sub controlul total al PSD. Socialiștii controlează guvernul și parlamentul, le mai lipsește doar președinția. Singurul lucru care ne mai scapă de o asemenea soartă este votul contra lui Ponta. Anularea votului și dezgustul electoral avantajează candidatul social-democrat.

Relativismul

Din păcate, metoda aleasă de Lucian Mîndruță presupune relativism moral și pregătirea unor așteptări nerealiste pentru alegerile de acum. Pe scurt, domnul Mîndruță spune că toate alegerile politice de până acum au fost greșite. Toate. Iliescu, Constantinescu, Băsescu, PSD, PDL, PNL – toate aceste opțiuni au fost și sunt o apă și-un pământ. Contextul în care au fost făcute nu mai contează. Nici una dintre ele nu ne-a adus ce ne-am dorit: o țară bine administrată. Utopia este propusă ca salvare pentru relativism: toate alegerile de până acum au fost greșite, a venit vremea să vă implicați, să votați „altceva”.

„În 1990, oamenii au mers la vot și l-au ales pe Ion Iliescu. A ieșit atât de prost, încât l-au mai ales încă o dată în 92. Apoi și-au schimbat părerea, dar tot au greșit până la urmă și cu Constantinescu și s-au întors din greșeală tot la Iliescu. Apoi au crezut că au ales bine cu Băsescu, dar până la capăt și-au luat țeapă și cu ăsta cum și-au luat cu toți: cu PSD, cu PDl, cu PNL, cu toți cei pe care i-au votat.

E clar că ăștia care merg la vot nu se pricep să aleagă. E clar că ăștia care merg la vot fac cele mai mari tâmpenii și e clar că nu mai putem continua lucrurile așa. I-am lăsat destul să-și facă de cap! E timpul să mergem și noi la vot. 2014. Dă-te la o parte că votez!”

Teoria mai sus enunțată va aduce victoria PSD. Opțiunile din finală sunt aceleași ca până acum: pro sau contra Partidului-Stat. Nici vorbă de „altceva”.

Adevărul

Trebuie spus de la bun început că cei de pe margine nu au fost niciodată împiedicați sa aleagă de cei care au votat. Deși nu le-a fost blocată calea spre vot, au preferat să privească spectacolul fără a se implica direct in favoarea vreunei tabere. Erau „scârbiți” de politică, de parcă politicienilor le-ar păsa, câtuși de puțin, de câți „scârbiți” asistă de pe margine la bunăstarea lor. Și uite așa au refuzat să aibă de a face cu o realitatea murdară, preferând să aștepte venirea Utopiei când vor alege numai dintre candidați cinstiți, inteligenți, culți. Din păcate pentru ei, astfel de candidați nu există în nici o țară de pe lumea asta, cu atât mai puțin într-o Românie care a trecut prin două dictaturi și 45 de ani de comunism.

Dar să presupunem că persoanele impresionate de mesajul de mobilizare de mai sus au participat deja la turul întâi al alegerilor prezidențiale și pe 2 noiembrie au votat pentru „altceva”, cu mari speranțe că vor împinge acel „altceva” în finală. După cum arătau sondajele încă de atunci, și după cum s-a și dovedit ulterior, acel „altceva”, indiferent de numele său, nu a putut accede în finală. Cele mai mari șanse le-au avut, de la bun început, Klaus Iohannis și Victor Ponta, doi politicieni care nu au multe de a face cu idealul subînțeles. Reprezentanți ai unor partide consacrate în politica românească, până de curând aliate, Iohannis și Ponta sunt o mare dezamăgire pentru doritorii de schimbare. Ei nu fac altceva decât să reia străvechea luptă din alegerile prezidențiale românești: pro sau contra candidatului PSD.

Victor Ponta: Prim-ministrul României și președinte al PSD.
Victor Ponta: Prim-ministrul României și președinte al PSD, de profesie „bun român” și „bun creștin”.

În fața unei asemenea opțiuni, vor sta acasă supărați sau își vor anula votul, taman în finală, tocmai când contează. Ironia sorții este că dacă aleg o asemenea variantă, pretinsul lor protest civic va sfârși prin a-l face președinte al țării pe coruptul, incompetentul, mitomanul, plagiatorul, securistul și intrigantul Victor Ponta, cel mai periculos dintre toți politicienii care în 2014 au candidat pentru Cotroceni.

Acest tip de silă electorală a dus la finala alegerilor prezidențiale din anul 2000 dintre candidații de stânga (ceaușistă) Corneliu Vadim Tudor și (gorbaciovistă) Ion Iliescu. Întâlnirea a fost rezultatul dezgustului electoral: incompetența și corupția guvernării CDR i-au scârbit pe alegători, iar capitularea lui Emil Constantinescu a accentuat această dezamăgire. Pe acest fond de depresie electorală, CVT s-a ridicat pe un val de silă și ură, adică întocmai pe genul de atitudine iresponsabilă încurajată, paradoxal, de îndemnurile la vot strict „altfel”.

Apel la rațiune

Genul de discurs centrat pe lozinca „aceeași mizerie” este, tactic vorbind, o eroare și, strategic vorbind, sinucidere electorală în era dominației PSD. Cetățenii unei țări nu trebuie încurajați să aibă așteptări nerealiste care vor duce la dezamăgire și „depresie electorală”, ci trebuie convinși să aleagă cea mai bună variantă dintre cele date, chiar dacă ar fi vorba de cea mai puțin proastă dintre cele aflate la îndemână.

Klaus Iohannis: Primarul Sibiului, președinte al PNL și candidat al ACL.
Klaus Iohannis: Primarul Sibiului, președinte al PNL și candidat al ACL.

Pe 16 noiembrie, cea mai neinspirată variantă aflată la dispoziția alegătorului român doritor de schimbare este anularea votului ori neparticiparea la vot. PSD, organizator al alegerilor și artizan al celor mai mari fraude electorale din țara asta, nu dă doi bani pe voturile anulate sau pe cetățenii care nu vor să iasă din casă pentru a-și exercita drepturile. Partidul-Stat se bucură – singurele voturi care contează sunt cele în favoarea sa. Dacă nu le are, știe cum să le inventeze.

Cea mai proastă alegere este, de departe, sprijinirea lui Victor Ponta. Comparat cu el, Klaus Iohannis nu este numai cea mai puțin proastă variantă, ci se dovedește a fi chiar alternativa bună.

Oamenii raționali înțeleg că datoria lor este aceea de a opta în funcție de alternativele date, oricât de bune sau proaste sunt. Acesta este mecanismul de funcționare al lumii reale. Schimbarea politicii se face nu prin alegeri care au loc o dată la câțiva ani, ci are loc între ciclurile electorale. Se pregătește prin studiu și multă muncă și presupune înființarea de organizații și grupuri care să promoveze o politică înrădăcinată în idei, principii și filozofii de guvernare.

Cei nemulțumiți de oferta politică au obligația de a ieși din pasivitate și de a acționa în viața de zi cu zi. Trebuie să își facă vreme pentru politică – să rupă timp din programul de familie, de odihnă sau de liniște și să facă politică; să creeze rețele politice, grupuri politice, cluburi politice, ONG-uri politice și așa mai departe, până la partide politice. Pentru „altceva” este nevoie de organizare, efort, lecturi bune (!) și multă minte. Numai astfel pot fi învinse grupurile mafiote de care suntem cu toții atât de sătui.

Nu există altă cale.

Print Friendly, PDF & Email
Cititi si

9 COMENTARII

  1. E ca si cum ai spune ca toate echipele dintr-un campionat sunt la fel de proaste pentru ca toate au suferit macar o infrangere de-a lungul unui sezon.

  2. Mi-am facut datoria. Cei mai folositori o suta si ceva kilometri pe care i-am facut in ultima luna. Coada nu era mare pentru ca aici (…la capatul pamantului) nu suntem multi. Au venit, in schimb, mult mai multi decat in primul tur. Daca Ponta ia mai mult de 10-15% de aici, atunci s-a furat. Nu se va intampla, insa. Majoritatea votantilor sunt din Transilvania, unii chiar din Sibiu. Cel din fata mea, un satmarean, calatorise vreo doua sute si ceva de kilometri ca sa ajunga la vot.
    M-am dus cu formularul acela imbecil deja semnat. Culmea e ca un alt contopist trebuie sa copieze adresa, iar la sfarsitul procesului trebuie sa semnezi din nou, pe o alta lista. Erau, insa, destul de eficienti. A mers mai repede decat in primul tur. Legea sau regulamentul – ce-or fi ele – sunt jignitoare: unde sa ma duc eu ca sa votez inca o data impotriva lui Ponta? Exista o singura sectie de votare in tara asta! Ca sa ma duc la alta ar trebui sa iau avionul sau sa inot. Mult si cu rechini…
    Intre timp, fii-mea a invatat ca daca va vota vreodata cu stanga, i se va vesteji mana. Pe aici, am contribuit la a-i da jos pe laburisti de doua ori.
    Cu sufletul alaturi de voi. Jos impostura!

  3. @1 – nu, este ca si cum ai spune ca toate echipele sunt proaste pentru ca nivelul lor de joc e dezastruos –

  4. @Silva
    Da, asta e una dintre variante. Mai poate fi anulat și dacă, de ex, are mai multe ștampile puse, sau are ștampila pusă în afara vreunuia dintre pătrățele, sau e scris ceva pe el etc.

  5. Atentie, votul alb nu e definitiv anulat decat daca toate procedurile la numararea voturilor sunt corecte. O mana criminala prin vreo sectie obscura de prin fundul Giurgiului (de ex.) il poate valida punand pur si simplu o stampila stiti dvs. unde.

  6. @6 Exact. O mână criminală mai poate, de ex, să mai pună încă o ștampilă pe un buletin de vot valid, deja ștampilat pe Iohannis, ca să-l invalideze. Cam pe la toate alegerile de până acum s-au semnalat centre de votare cu un număr deosebit de mare de buletine invalidate.

  7. N-am vrut niciodata cu adevarat sa plec, la revolutie aveam 25 de ani. Am trait in acea Romanie noua de dupa ’89 pina cind mi-a iesit pe nas; si in anii “minunati” ai celui numit “El Insusi”, un parvenit cleptoman, hot, arogant si mincinos – nu mai mult decit pupilul sau – am cedat insistentelor unei firme germane si bineiteles ofertei, si am plecat.
    Nu pot spune ca imi pare rau, desi toti ai mei sint in tara si asta nu e usor; calea deschisa atunci n-o vor putea intelege – inca – cei ramasi in tara, ma refer la cei cazuti sub influenta propagandei incredibile, pe care am vazut-o an de an cu uimire, venind de sarbatori acasa, fara exceptie!
    De fiecare data, am simtit ca pentru mine votul a fost o obligatie , citeva sute de kilometri si citeva zeci de ore sint nimic; de data asta, dupa alti 25 de ani, au inteles si cei din tara lucrul asta, in ciuda descurajarilor si manevrelor unora sau altora. Si au facut-o!
    Bravo lor, eu le multumesc, cei din tara au reusit schimbarea si au tot meritul, diaspora doar a catalizat.
    Si ca observatie, ce ironie: Ponta cu sloganul lui a lovit in gard pentru el si ai lui, dar chiar a reusit : ne-a unit intr-adevar! Nu cum dorea el, din fericire! Poate ca am putea sa-i multumim politicos ca este asa cum este macar pentru asta, desi ar fi cinic din partea noastra. Totusi, o merita…

  8. Hopul a fost trecut
    Am avut o ditamai campanie-5 continente, o singura destinatie Romania

    Noi cei din generatia facebook-ului

    Acum, avand in vedere ca s-a intamplat ceea ce putini au crezut, in conditiile in care dreapta era faramite si aschii in Romania, poate ca nu este rau sa deschideti o rubrica speciala despre cum poate lua nastere sau renaste, un autentic partid de dreapta in Romania.

    ThinkAbout it! 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here