Puține proiecte au stârnit mai multe controverse decât lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. De-a lungul timpului, legat de această lucrare, s-au exprimat cele mai diverse păreri, pornind de la o totală opoziție și mergând până la o susținere oarbă a acestui proiect.

Construcția a fost, și în multe cercuri continuă să fie blamată, cu multă perseverență și înverșunare de către o parte deloc neglijabilă de cetățeni. Idei cum că nu aveam nevoie de așa ceva, cum că este o construcție megalomanică oribilă, că mai bine dădeam banii pe spitale, cum că nu este corect ca statul să susțină financiar un astfel de edificiu, că oricum a trecut timpul pentru astfel de construcții… sunt toate opinii arhicunoscute.

Doresc ca în cele ce urmează să aduc în discuție doar o singură opinie pro catedrală, doresc însă să fac aceasta dintr-o perspectivă strict laică. Indiferent dacă avem sau nu credință, dacă mergem săptămânal sau o dată pe an la biserică, catedrala este (sau ca să fim mai exacți – va fi) un simbol, un simbol de care noi ca și popor avem absolută nevoie.

Edificiile religioase fac parte din patrimoniul cultural al unei națiuni, iar printre multe alte roluri au și un indiscutabil rol simbolic. De pildă, dacă ești turist și vizitezi un oraș din occident unul din principalele puncte de atracție va fi catedrala sau catedralele locale. Modul în care un popor își construiește edificile religioase spune foarte mult despre însușirile, valorile, credințele, realizările, imaginea și stima de sine a  acelor oameni.

Capitala noastră este împânzită cu bisericuțe mici, dosite după diverse clădiri, bisericuțe ce au farmecul lor și au o indiscutabilă valoare istorică, ce din punct de vedere simbolic însă sunt subdimensionate, majoritatea provenind dintr-o perioadă istorică în care țara nostră avea alte granițe și de asemenea avea un rol cu mult mai neînsemnat decât îl are în prezent.

În zilele noastre este inadmisibil ca o catedrală patriarhală să fie de dimensiunile unei biserici de cartier. Nu vreau să susțin că dimensiunea înseamnă calitate, nici vorbă de așa ceva, dar, privite strict ca și simboluri, dimensiunea este una dintre cele mai importante caracteristici ce ne face să reținem un anumit lucru ce ne impresionează. Evident că doar dimensiunea nu asigură calitatea, contează foarte mult și stilul, unde putea fi loc de mai bine, dar pe de altă parte, totdeauna mai este loc de mai bine.

Mulți dintre noi, legat de acest subiect, avem o atitudine lipsită de coerență. Pe de o parte, admirăm impozantele edificii religioase ale occidentalilor și totodată făcând o inevitabilă comparație cu ceea ce este la noi, ne simțim inferiori, dar, pe de altă parte, atunci când construim și noi un edificiu impozant (măcar în ceea ce privește dimensiunile sale) nu contenim să blamăm o astfel de inițiativă.

Bisericile mici din trecut au o valoare istorică și arhitectonica indubitabilă, dar dimensiunea lor ne spune ceva dureros despre istoria noastră, despre stima noastră de sine, ne spune că am fost un popor mic, cu un rol istoric mic, cu o  mică putere financiară și ceea ce este cel mai grav un popor cu o mică stimă de sine. Oamenii călătoresc din ce în ce mai mult, astfel că generațiile viitoare vor compara destul de des, ceea ce  avem noi cu ceea ce este dincolo. Cred că ar fi preferabil să nu se întoarcă în țară cu un sentiment de inferioritate.

Trăind în lumea laicizată de astăzi nu putem decât să admitem că a trecut vremea unor astfel de mega-edificii. Alții le-au făcut la timpul lor, le-au construit în urmă cu sute de ani, noi însă atunci nu am putut să construim astfel de catedrale. Faptul ca le ridicăm acum este bine, cu toate că este extrem de târziu. Noi putem astfel să  scăpăm de una dintre frustrările noastre istorice și să intrăm astfel în rând cu lumea.

Atunci când va fi gata va fi cea mai mare catedrală a lumii ortodoxe. Dimensiunile ei mari vin atât din neîmplinirea noastră istorică de a fi fost mici mai tot timpul, dar mai ales din dorința implicită de a ne schimba rolul din unul derizoriu în unul pe care nu mai ai cum să nu îl bagi în seamă… iar din acest punct de vedere asistăm la o restaurare a stimei noastre de sine, a modului cum ne vedem noi pe noi înșine. Dacă doar această resetare ar fi singurul beneficiu al ridicării catedralei, eu consider că este un motiv mai mult decât suficient pentru a susține ridicarea construcției.

P.S.: Această nu inseamnă că o catedrala este mai importantă sau mai puțin importantă decât un spital regional sau o autostradă și prin urmare banii ar trebui priorizati întâi înspre ridicarea ei și doar mai apoi spre alte proiecte mai ,,lumești”.  Catedrală, autostradă și spitalul se referă fiecare la un alt set de nevoi structurale, fundamental umane, în consecință noi avem nevoie de fiecare dintre ele. Orice individ este liber să le priorizeze și să le ierarhizeze valoric cum va credea, un consens în această privință ar fi ceva utopic. Personal nu cred că este corect să iei bani alocați spitalului și să îi dai catedralei cum de asemenea nu cred că ar fi corect că să iei bani de la catedrală să îi dai la spital. Într-o țară normală fiecare ar trebui să aibă propriul buget.
P.P.S.: Creșterea (sau rebalansarea) stimei de sine a unui popor se poate obține și prin cu totul altfel de proiecte, de landmarkuri iar construirea unei catedrale este doar o variantă  dintre mai multe posibilități.  Putem în această privință să dăm doar câteva exemple: clădirea operei din Sydney, Petronas Tower, Hoover Dam, Burj Al Arab,…
Exemple de la noi din țară în această privință ar putea fi proiectul lui Iulian Dascălu din Iași- Palace Iași sau Transfăgărășanul și Transalpina. Toate acestea sunt niște landmarkuri. Catedrala va deveni un landmark, o atracție turistică de care avem posibilitatea (doar dacă dorim, dacă ne decidem) să fim mândri.

P.P.P.S.: Nu în ultimul rând noi pornim de la premisa greșită că dacă nu am fi construit catedrala am fi avut spitale sau autostrăzi cu acei banii. Nimic mai fals! Haideți să fim realiști! Cu actuala clasă politică nu am fi avut nici catedrală și nici spitale și autostrăzi.
Nu avem spitale și autostrăzi nu pentru că am construit, inclusiv cu bani de la buget, o catedrală ci pentru că nu am dorit să accesăm fondurile europene ce le avem la dispoziție pentru astfel de proiecte. Banii europeni disponibili pentru spitale și autostrăzi nu pot fi furați așa de ușor ca și cei de la buget așa că politicienii noștri (cu unele excepții) au decis să nu le acceseze.
În mod normal ar fi trebuit să putem construim atât spitale, autostrăzi  cât și catedrala. Responsabilă cu catedrală, biserica, a reușit să facă ceva pe când cei responsabili pentru spitale și autostrăzi nu au făcut mai nimica. Nu mi se pare corect să învinovățim pe cei ce în domeniul lor au reușit să facă ceva și să îi omitem astfel implicit pe adevărații vinovați, pe cei ce ar fi trebuit să se ocupe de drumuri și de spitale.
Da, catedrala  a fost construită și cu  bani de la buget – putem să fim de acord cu aceasta sau putem să nu fim – dar dacă este să ne gîndim cât se sifonează de la buget, cât se fură și cât se dă pe pensii speciale și ajutoare sociale de tot felul, câți bani ajung la tot felul de firme clientelare căpușe ale bugetului,  atunci banii dați de la buget pentru catedrală nici nu mi se par o pierdere… măcar va rămâne ceva în urma cheltuirii lor.

Silviu Buzan

Print Friendly, PDF & Email

17 COMENTARII

  1. Goooogule ,nu poti pune alaruri Transfagarasanul ,Dam Hover cu Cazemata luiDaniel Ciubota .Asta da cultura !

  2. Cim, ma tem ca nici tu nu poti pune alaturi articolul de mai sus cu mizeriile din care ti-ai extras tu cultura.

  3. Catedrala asta s-a facut din spirit de competitie, sa fie cea mai mare din lumea ortodoxa. Si s-a facut cu bani de la guvern si primarii, fara ca mai marii bisericii sa fi coborit din luxoasele masini prin care se plimba prin tarina satelor sa faca colecta. Imi amintesc, copil fiind, ca biserica s-a repictat. Ei bine, preotul a plecat mergind din casa in casa, cind cu Boboteaza, cind peste an si a strins, cit au putut da oamenii. Acum primaria capitalei, dar si altele, dau cu milioanele, fara sa fie ceruta o socoteala simpla ce s-a facut cu banii. In plus, Romania se declara stat laic, dar cultele nu sunt impozitate. Si tot in plus, si tot rau, este ca se da numai cultului ortodox, din banii platiti de impozite de catre toti, adica catolici, reformati, atei, adventisti de ziua a saptea, musulmani, evrei si cite alte culte or mai fi.
    E normal? Nu, nu e normal. Dar ce mai conteaza inca un lucru anormal la cite altele sunt in jur?

  4. Stelian, parerea mea e ca sunt si lucruri adevarate in ceea ce spuneti. Insa cred ca articolul vrea sa spuna ca, cu toate aceste nereguli, trebuie sa vedem partea buna a construirii Catedralei, in incercarea de a depasi, de a iesi cumva dintr-o istorie mica si insignifianta (cel putin in semnele ei exterioare).

  5. Stelian,

    România nu este stat laic.

    Biserica a existat înaintea Statului.

    Mi s-ar părea OK ca Statul să nu mai subvenționeze niciun cult, cu condiția ca același Stat să restituie întocmai fiecăruia dintre culte tot ceea ce i s-a furat de când au venit comuniștii, precum și tot ceea ce se secularizase încă de pe vremea lui Cuza. Dacă și-ar recupera toate proprietățile luate de Stat, Bisericile ar putea să se autoîntrețină din exploatarea acestora.
    Dar mulți dintre cei care astăzi se indignează că Statul susține cultele nu știu, sau au uitat, că Statul are această obligație din motive morale și istorice. Ar fi culmea ca, după ce a preluat averile Bisericii, Statul să-i spună acum: hai pa, descurcă-te pe cont propriu.

    În rest, e adevărat, multe lucruri sunt anormale în ceea ce privește BOR.

    Dar asta nu justifică expedierea BOR în rolul unui ONG printre altele. Ceea ce ar trebui să ne dorim cu toții, fie că suntem sau nu ortodocși (eu nu sunt, sunt greco-catolică) e ca BOR să se ridice la înălțimea misiunii sale, nu să fie dată la o parte.
    Ideea e că, așa cum e ea, e biserica majoritară a românilor, și, una peste alta, e mai bine ca românii să se închine la Dumnezeu decât să se închine la Stat, ca francezii, sau ca suedezii (pentru care deja următoarea stație se prefigurează ca fiind trecerea la islam).

  6. Doamnelor și Domnilor anonimi,
    E întristător câtă lipsă de imaginație (venită din slaba culturalizare și aproape inexistenta viață spirituală personală…) au quasi-ateii ce comentează negativ acest tip de ctitorii și, în general, Biserica unor milioane de cetățeni – de același neam cu ei ! Dacă n-ați fi anonimi, m-aș putea gândi să vă pun pe o listă de rugăciuni – pentru liniștea sufletului vostru…

    În mai multe rânduri, pe acest site, s-a mai prezentat esența acestei dinamici a relației biserică-stat. Doamna Cernea a sintetizat perfect, mai sus, ingerința statului român în viața economică a Bisericii ortodoxe (în Principatele unite), iar apoi , toate celelalte culte au fost „rezolvate” de statul comunist (în România mică).
    Prilej ca din anii *950 încoace, până la comentatorii de mai sus, să se critice orice participare a statului la economia gestionată de biserici… Câteva observații:
    1 – statul ăsta, care mai scapă fonduri către biserici (în principal din considerente pur electorale) are bani exclusiv din contribuțiile cetățenilor lui – majoritatea creștini !!
    2 – până la un eventual referendum asupra chestiunii, sau a unui parlament format din români liberi (nu din cozi de topor rusești), discuțiile despre fondurile acordate Bisericii creștine de orice confesiune sunt o blasfemie și o jignire adusă oamenilor simpli din această țară !
    3 – un sfânt al Bisericii ortodoxe române, Arsenie Boca, le-a și dat un răspuns celor care puneau, înainte de anii *950, chestiunea carențelor clerului: „ Vreți preoți vrednici, episcopi virtuoși, sfinți ?? Să-i nașteți și să-i creșteți !!”
    4 – până la urmă locul ales pentru Catedrala Națională este unul dintre cele mai bune posibile. Este deasupra „casei parlamentului” și s-a făcut mai înaltă decât acesta (nu decât alte biserici din estul Europei !), inclusiv pentru funcțiunea expiatorie înspre monstruozitatea spirituală care a ridicat acel colos ceaușist – și voi, toți comentatorii quasi-atei, sunteți vinovați, alături de noi „ăștilalți”, că a fost posibilă dictatura comunistă în halul respectiv, și că n-ați dat-o jos nici până astăzi !!
    Ca să vă dați seama ce înseamnă un „Templu expiator”, gândiți-vă la Sagrada Familia din Barcelona, care exact pentru asta a fost concepută – și a pus populațiunea catalană (se vede și din ultimii ani ce stângistă și lgbt-istă a ajuns…) să muncească peste o sută de ani la ridicarea ei !! Iar turnul central, care îl va reprezenta pe Iisus Hristos, va avea 170 m. înălțime ! Și prelații lor au limuzine mai acătării, că doar n-o să meargă cu loganuri , când politicienii corupți, penali, analfabeți (și în Catalunia sunt destui – și vor republică masonică…), de la cel mai neînsemnat, umblă cu mașini de peste 100 000 €…
    5 – Din majoritatea punctelor de vedere urbanistice, locul cel mai potrivit pentru Catedrală ar fi fost în Parcul Carol I, în locul oribilului monument-cenotaf al corifeilor șefi-comuniști-cozi-de- topor-sovietici. Habar n-aveți ce scandal a fost, mai ales în cercurile „specialiștilor” deveniți cripto-comuniști, plus alți subterani masoniști, când s-a pus problema să fie demolată oroarea !! Și brusc, după zeci de ani de amânări, s-au găsit bani să se facă un fel de muzeu anti-comunist, numai să nu cadă „monumentul”……………………………………………

  7. Da, e interesanta comparatia acestei catedrale (care are o arhitectura absolut oribila!) cu celelalte din Europa. Numai ca alea sint vechi de 600 de ani si mai bine, iar atunci lumea gindea intr-un fel, iar astazi gindeste altfel. Dar, daca acceptam evidenta, si anume ca sintem cu sute de ani in urma Europei civilizate, atunci, da, comparatie poate fi oarecum sustinuta…
    Dar, daca tot doriti sa faceti comparatii, de ce nu comparati aceasta catedrala moderna cu alta moderna, La Sagrada Familia? Aceea s-a construit (si se construieste inca!) numai cu fonduri private, iar constructia a inceput in 1882, si continua si astazi!! Unii, care puteau (cultul catolic), nu au trebuit totusi sa o construiasca in 20 de ani!!!

  8. Mi-e teama ca aceasta catedrala, aproape odioasa ca aspect, in loc sa atraga oamenii spre credinta, ii va indeparta. Iar turistii care viziteaza celelalte catedrale din Europa merg acolo pentru ca acele catedrale sint atit monumente de arhitectura, cit si monumente istorice, dar si religioase. Aceasta catedrala a noastra nu este mai nimic din cele trei, decit poate o curiozitate, cum este si Casa Poporului (de fapt, Casa Alesilor Poporului).

  9. D-ului Silviu Buzan

    Stiu ca va doriti sa fiti constructiv si apreciez lucrul acesta,dar am o problema serioasa cu pretinsa lipsa de stima de sine a romanilor din trecut.Daca va inchipuiti ca voievozii nostri construiau biserici de dimensiuni mai reduse pentru ca isi subestimau puterea si bogatia, va inselati.

    1.Dimensiunea relativ redusa a bisericilor noastre de patrimoniu este o constanta de ordin stilistic in toata lumea ortodoxa.Nici macar o Sf.Sofia din Constantinopol sau un Vasile Blajenii din Moscova nu pot rivaliza ca dimensiune – si,in opinia d-stra cu stima de sine- a catedralelor gotice,si ele reprezinta oricum exceptia de la regula.Daca o sa intrati in detaliile istoriei Imperiului Bizantin, o sa constatati ca bazileii care s-au aflat la conducerea acestuia, nu pot fi banuiti nici macar o secunda de lipsa de stima de sine…

    2.In primul mileniu crestin,toata Europa si-a construit bisericile dupa canoanele artei bizantine, la o scara vizibil mai redusa decat cele romanice sau gotice.Ce sa inteleg,ca Europa a avut timp de 1000 de ani o problema cu stima de sine?
    Vreti sa va faceti o idee mai precisa asupra a ceea insemna ”umila” arhitectura bizantina,fie ea laica sau religioasa?Mergeti in Venetia si in tot sudul Italiei.

    3.Considerati ca arhitectura capitalelor vest- europene,care nu o poate egala in inaltime pe cea a New-york-ului,s-a nascut dintr-o lipsa de stima de sine?

    4.Sincer?Daca m-as numi Stefan cel Mare nu m-as considera deloc neimportant:nici politic,nici militar si nici economic.Iar in ce priveste vrednicia mea de ctitor de lacasuri sfinte,si,implicit de patron al artelor,m-as compara fara probleme cu Lorenzo de Medici.

    5.Traiesc in Cluj si ma bucur de lucrul acesta,dar mi-as dori ca Bucurestiul sa fie cel mai frumos oras din Romania.Si nu numai.Ei bine, cand vad ca imaginea Bucurestiului este asociata de atatia turisti straini cu aceea a Casei poporului,si asta datorita in primul rand dimensiunii acesteia,credeti-ma ca incep sa fac spume.Iar restul nu va mai spun,va las sa banuiti…

  10. Domnule Marius Hagau,
    – Nu cred ca voievozii nostri isi subestimau puterea si bogatia. Eu cred ca le stiau prea bine asa cum erau: mici. Voievozii cei mai importanti adica. Restul cred ca le supraestimau.
    – Cred ca deosebirea „stilistica” dintre „ortodoxie” si „catolicism” nu e atat de mare pe cat ni se sugereaza ca ar fi. Istoria e cea care a fost foarte diferita, dar si felul de a fi al popoarelor. Un om mai gospodar are de obicei o casa mai mare.
    – Da, cred ca Europa a avut o problema cu stima de sine. Au navalit barbarii, au ucis, au umilit… Aici in rasarit au continuat sa o faca inca mult timp.

  11. mihaita,
    cu tot respectul,trebuie sa mai pui mana pe carte.Athosul a fost tinut pe palme cu bani grei de catre domnitorii romani,si asta secole de-a randul.Dar daca asta nu inseamna nimic pentru tine,incearca sa raspunzi la obiectia mea cu nr.3

    Iar in ceea ce-i priveste pe barbarii care au ”umilit” Europa in primiul mileniu,trebuie sa-ti reamintesc ca cetatea Constantinopolului a cazut pe la 1453…ca multi barbari care i-au zgaltait portile au sfarsit prin a se crestina si ca se simteau onorati sa fie primiti in randurile aristocratiei crestine.Ceea ce incerc eu sa-ti spun aici e ca partea cea mai civilizata si mai civlizatore a Europei-cand nordicii nici nu erau crestinati,si traiu literalmente in paduri-se afla in sudul si respectiv in sud-estul continentului,cu tot cu invaziile barbare…Daca Europa de care discutam era lipsita de stima de sine, oare cata stima de sine aveau invadatorii ei,care traiau mai mult prin corturi?!…

  12. Marius Hagau,
    Bineinteles, e adevarat ce spui despre Constantinopol, si Athos, desigur. Nu am o parere diferita, voiam sa accentuez doar un aspect anume, si cuvintele pot fi inselatoare.
    – Sunt impotriva accentuarii diferentelor apus/rasarit, catolicism/ortodoxie.
    – Cred ca trebuie sa fim atenti sa nu ne supraapreciem. Mai bine sa incepem sa construim, pe toate planurile.
    – Cred ca „stima de sine” nu e un termen prea crestin, ci dimpotriva. Si e cel putin confuz. Are orice semnificatie vrem sa ii dam. Orice imbecil, lenes, hot, criminal poate avea „stima de sine”.
    – despre pct.3: Sigur ca nu marimea cladirilor conteaza. Voiam sa spun ca poporul roman are multe calitati, dar din pacate e deficitar in directia organizare/constructie.
    – Barbarii nu traiesc neaparat in corturi.
    Fiecare din aceste idei poate fi mult dezvoltata. Nu cred ca vedem lucrurile diferit.

  13. Pozitia autorului este in principiu corecta. Actualii conducatori, politici si administrativi, au performante doar in devalizarea fondurilor publice. Un singur exemplu: Doamna Primar General Firea Stirea a infiintat 20 de firme capuse care sifoneaza banii primariei. Valoarea delapidarii lor anuale este aproximativ egala cu costul Catedralei !
    Asta nu inseamna ca noua Catedrala ar fi o reusita. Vina le revine atat arhitectilor, care au tolerat 3 concursuri manipulate pe tema Catedralei pe vremea defunctului Teoctist. Dar si BOR, care a decis ce si cum trebuie facut, inlaturandu-si consilierii capabili si promovandu-i pe cei obedienti. A rezultat o cladire cu spatii necontrolate, care va avea si „Calitati” de pestera.
    Si nu au prea nimerit-o… Dar acum faptul este consumat

  14. Intentia mea n-a fost nici o clipa de a accentua diferenta dintre apus si rasarit,chiar daca ea s-a accentuat singura dupa schisma din 1054.In perioada la care ma refer,adica in Europa primului mileniu,diferentele dintre cele doua parti ale continentului erau minime sau inexistente.

    Ceea ce am spus in esenta, este faptul ca stima de sine se exprima diferit de la o cultura la alta.Si ca autorul articolului omite acest lucru.

    Pentru un ochi de estet,stima de sine a Catedralei Mantuirii Neamului o sa lase mereu de dorit,independent de scara la care a fost conceputa.Nu am deci o problema de principiu cu marimea ei,ci cu faptul ca aceasta ii accentueaza carentele de ordin estetic.Acuma o sa se vada inclusiv de la bulgari…

    Si ca sa fiu si mai clar:minoratul unei culturi nu se depaseste prin monumentalizarea prostului gust,asa cum a facut-o comunismul pana in ’89, sau atatia gospodari harnici dupa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here