FUNDATIA IOAN BARBUS

Adrian Papahagi: Cum a devenit Mihaela Miroiu mare feministă

Intelectualii care erau tineri în România comunistă a anilor 1960-70 visau la Occident. Unii au prins câte o bursă sau un lectorat în scurtul dezgheț al lui Ceaușescu, între 1965-1971, care a culminat cu mica lui disidență din 1968.

Ce au găsit atunci în Occident? Școala de la Frankfurt, Sorbona și Sapienza ocupate de fanii lui Mao, Troțki și Gramsci, stângism de la Berlin la Roma și de la Los Angeles la Paris.

Au stat puțin, au înțeles și mai puțin din cultura Occidentului. Au lins ceva vitrine, câteva numere din Quinzaine Littéraire, au prins rapid o modă și s-au întors cu structuralism și marxism cultural.

În anii ’80-’90, au rezistat prin cultură la comunism și prin gedesisme la fesenism, dar esențialmente au rămas oameni de stânga. Sigur, nu toți, dar foarte mulți.

Al doilea val de oportunism mimetic s-a produs în anii ’90, când o seamă de absolvenți deștepți, trimiși de comunism în licee, au ajuns la universități. Unii dintre acești profesori de liceu, promovați rapid asistenți, lectori, conferențiari, profesori, într-o vreme în care n-aveai nevoie nici de masterat pentru a face o carieră universitară, iar criteriile de promovare erau prietenia cu membrii comisiei, s-au uitat rapid în jur și s-au orientat fără greș. Carieriști, hămesiți, fără repere, obsedați de occidentalizarea superficială, nu au săpat în străfundurile culturii occidentale, ci s-au năpustit asupra ultimei mode. Așa a devenit Mihaela Miroiu mare feministă.

Treizeci de ani mai târziu, într-o Românie integrată în Occident, a venit rândul unei noi generații mimetice să adopte necritic ultima modă woke, politic corectă, sexomarxistă, intuind corect, cu flerul emergentului dintotdeauna, deschiderile de carieră pe care le oferă adeziunea la dogma oficială și la moda momentului.

Din fericire, România a avut mereu intelectuali capabili să înțeleagă Occidentul dincolo de editorialele din Guardian și newspeak-ul din catedrele de pseudo-studii așa-zis culturale. „Lasă-i în secolul lor”, scrie biata Miroiu într-un comentariu la un comentariu al unui prostănac care mă înjura pe mine (le jenez, pare-se, pe aceste insecte ale clipei, obsedate să zboare în jurul primului bec care se aprinde). Nu știe câtă dreptate are! Atâta că ar fi trebuit să scrie „în secolele lor”, fiindcă Europa noastră nu începe, ca a lor, alaltăieri, ci îi include pe balcanicii din Atena lui Pericle, pe retorii Urbei, pe goții lui Teoderic și bizantinii lui Iustinian, pe Atanasie, Benedict, Augustin și Columba, pe Beda și Alcuin, pe Francisc și Dante, pe Chrétien și pe Wolfram, și pe mulți alții din secolele care urmează. Geografia noastră simbolică nu include doar zona Comisiei Europene și piețele turistice ale Europei, ci Athos, Montecassino, Lindisfarne, Fleury sau Sankt Gallen. Europa noastră e cea a multor secole, a nenumăraților autori care au știut să îmbine, de la Augustin, Cassiodor, Benedict sau de la Părinții Capadocieni încoace „l’amour des lettres et le désir de Dieu”.

Sigur, cetățenia veacului în care trăim nu ne-o poate retrage niciun tribunal marxist, dar suntem totodată prea vechi pentru omul recent și ducem prea multe secole în noi pentru progresiștii hrăniți cu pelteaua ideologică a marxismului.

Îmi pare rău să-i stric apusul doamnei Miroiu, dar moda ei va trece, maculatura ei nu se va mai citi, în schimb imensa cultură a secolelor pe care le disprețuiește va continua să hrănească, subteran și tainic, tot ce înseamnă încă Europa. Prefer să fiu umilul oficiant al vechii și adevăratei culturi europene decât pontiful unei stupide ideologii la modă.

Adrian Papahagi

puteți citi și: Feminismul românesc, o sectă marxistă în lupta pentru dreptul de a nu face sarmale

Monitorul Neoficial

Monitorul Neoficial

Un comentariu

  1. Alin
    15 septembrie 2020

    Analiză justă. Ca să completăm imaginea un pic:

    O activistă utecistă care preda marxism dialectic cu soțul ei la școala de cadre Ștefan Gheorghiu s-au rebranduit la 10 ani după revoluție s-au băgat in noua stângă, unul pe social, altul pe cultural, producand zeci de generații de studenți indoctrinați cu socialism, feminism și lgbt studies – noul marxism dialectic. Sute de fete tinere distruse, injectate cu resentiment și ură impotriva bărbaților și care isi ruinează viețile pe altarul unei ideologii a urii alimentată de o profesoară comunistă, grasă și urâtă.

    Intre timp SNSPA a fost selectată in rețeaua Soroș care le injectează fonduri, socialiștii vanduți la bucată unui miliardar dubios și implicat politic, -Întrebarea e cui ii sunt loiali acești bugetari de la SNSPA dacă iau bani pe axe stabilite de un miliardar globalist care face afaceri, bagă activiști in ong-uri si in guverne (cum e Pralong, consiliera lui iohannis) și cand e nevoie mai dă un tun ,cumpără o mină, o afacere sau ceva actiuni strategice. Gîndiți-vă și voi cum e ca omul care a fost șeful Fundației Soroș (Pralong) să fie consiliera președintelui care are acces la informațiile serviciilor secrete… E ca și cum Soros poate acum să cumpere la discount orice pe baza informațiilor secrete pe care Pralong, vândută complet 30 de ani, poate să i le livreze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Campania pentru “alegerile” la președinția Rusiei programate pentru 15-17 Martie se înfierbântă. Nu încape îndoială că Vladimir Vladimirovici va fi “reales la al N-șpelea congres”, dar întrebările pasionante care rămân sunt: 1) Câți contracandidați vor fi lăsați în cursa electorală măcar așa, de ochii lumii? 2) Cine va mai fi aruncat din tren înainte de …

Putin-stalin-1000x600-11

Comunitatea ucraineană din București invită publicul și presa să participe la un marș care marchează doi ani de la invazia Rusiei din Ucraina – „un moment greu, 24 februarie 2024, comemorarea unei zile negre din istoria noastră și din istoria Europei, momentul declanșării invaziei pe scară largă de către Federația Rusă și generarea celei mai …

protest ucraina arcul de triumf
Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian