Tancurile rusești amenință vecinii României. Obama anunță oficial că nu mai are încredere în Vladimir Putin. Presa americană scrie că Departamentul de Stat revine treptat la logica războiului rece. NATO trimite avioane și trupe în est, pentru a proteja statele membre. România, stat de graniță în noul război rece (de această dată de partea ce bună) are obligația de a apăra civilizația occidentală. În același timp, România are obligația de a se proteja singură, atât militar cât și diplomatic. Din punct de vedere militar suntem protejați de art. 5 din Tratatul NATO și beneficiem de o armată profesionistă, însă diplomația a ajuns doar o anexă unde se parchează politruci și oameni fideli majorității guvernamentale.

Deprofesionalizarea diplomației românești la nivelul conducerii sale a avut loc în paralel cu dublarea posturilor de conducere. În tot acest timp, guvernul Ponta arată că nu are niciun pic de responsabilitate, iar acest lucru se vede foarte bine dacă ne uităm că prima alegere pentru minister a fost un turnător la Securitate. Între timp, sub conducerea glorioasă a ministrului Corlățean, au apărut nu mai puțin de opt funcții de secretar de stat.

În MAE erau tradițional trei sau patru secretari de stat. De exemplu, cât timp la minister a fost Mihai Răzvan Ungureanu, au existat trei secretari de stat, ce se ocupau de relațiile bilaterale, de relațiile multilaterale și de relația cu Parlamentul. În timpul mandatului lui MRU acestora li s-a adăugat un secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni. În același timp exista și un agent guvernamental la CEDO, însă acesta avea doar rangul de subsecretar de stat. Situația s-a păstrat în MAE și cât timp miniștri au fost Adrian Cioroianu, Cristian Diaconescu sau Teodor Baconschi.

Venirea la putere a USL a însemnat din păcate o deprofesionalizare rapidă a Ministerului de Externe. Au fost preferați politruci precum Dan Petre, fiul doamnei Zoe Petre, al cărui singur merit a fost acela că a trecut prin platourile Antena 3. Astfel s-a ajuns ca din cei patru secretari de stat de care are nevoie MAE, astăzi la minister să existe nu mai puțin de opt. Dacă îl dăm deoparte pe Aurescu, vedem că situația este de-a dreptul tragică.

De-a lungul timpului, lupta pentru supremație în MAE nu s-a dat doar între diferite partide și grupări de interese. Au fost cazuri când lupta pentru supremație s-a dat chiar între grupări din același partid. Memorabile în acest sens sunt caftelile dintre Mircea Geoană și Adrian Năstase. Din acea epocă la minister a rămas și Bogdan Aurescu, adus de gașca Năstase și promovat în funcția de secretar de stat în februarie 2009, în timpul guvernului Boc I. Aurescu a demonstrat însă în timp că este un diplomat curajos și competent, ce ocupă pe merit funcția în care a fost numit. Aurescu este astăzi unul dintre oamenii cu care atât europenii cât mai ales americanii preferă să discute, pentru că împărtășește valorile euro-atlantice și pentru că este un bun profesionist.

Cel mai ”vechi”, cu excepția lui Aurescu, este George Ciamba, numit în noiembrie 2012, deci la doar câteva luni după ce USL s-a instalat la putere. Ciamba este diplomat de carieră, susținut în trecut de Geoană și care are meritul că a mai ocupat această funcție în perioada 2003-2005, în timpul guvernării Năstase. A fost înlăturat după victoria ADA. Are o activitate ștearsă, singura lui realizare fiind o declarație recentă când a explicat că ministrul Corlățean a vorbit ”în nume personal” atunci când a amenințat Canada că România nu va vota acordul UE-Canada dacă Ottawa nu ridică vizele pentru români. Pe scurt, Ciamba a încercat să șteargă o gafă diplomatică de proporții cu o tâmpenie. Nu i-a ieșit.
Următorul pe listă este Bogdan Stanoevici, ministru delegat pentru Românii de pretutindeni, un actor de duzină a cărui singură relația cu diplomația a fost probabil pe scenă. În rest, nu are nici studii și nici experiență pentru un astfel de post.

O altă surpriză neplăcută este Radu Podgorean, fost deputat, membru în Comisia de Cultură și Comisia de Agricultură. Ultima funcție ocupată înainte de a veni la MAE a fost aceea de administrator al firmei Șuberek &Bretzel SRL. Nu s-a remarcat niciodată cu nimic, decât poate cu o familie adânc legată de funcții politice oferite de PSD. Astfel, soția sa este ministru plenipotentiar la Londra, în timp ce fiul este consilierul lui Cătălin Ivan, europarlamentar PSD. Podgorean l-a înlocuit la MAE pe Dan Petre, astfel încât putem concluziona că o familie penelistă a fost înlocuită de o familie pesedistă. Că așa e în diplomație.

Pe lista secretarilor de stat mai apare și Stejărel Olaru, profesor de istorie și cercetător al perioadei comuniste. Olaru este singurul liberal rămas într-o funcție de secretar de stat după plecarea PNL de la guvernare. El și-a motivat gestul prin faptul că există ”niște programe speciale în derulare la departamentul romanilor de pretutindeni, în zone cum ar fi Ucraina și altele”. Nu prea știm care sunt programele speciale, știm însă că Stejărel Olaru a fost cercetat de ANI în 2013 deoarece era și secretar de stat la MAE și membru în CA la Radioul Public. În ultimii ani s-a făcut remarcat totuși prin ceva: cum apărea un post într-un CA pe undeva, cum era trimis de liberali pe post. Plimbarea asta a început încă din 2005, când Olaru a fost propus în consiliul CNSAS. Este carieristul perfect, iar faptul că nu a plecat de la guvernare, alături de colegii săi liberali, întărește și mai mult acest lucru.

Singura prezență normală este cea a lui Sorin Moise, ce ocupă și funcția de Secretar general, pentru că acesta este singurul diplomat de carieră. Face parte din rândul puținilor diplomați promovați de regimul Năstase care au reușit să nu spună tămpenii. Totuși, Sorin Moise încalcă legea, deoarece nu are afișat pe site un CV sau o declarație de avere, deși ocupă postul din mai 2013. Un element de culoare este acela că Sorin Moise câștigă de două ori mai mult decât ministrul Corlățean.

Un adevărat șoc îl reprezintă prezența pe lista secretarilor de stat a a lui Pandelea Pelmuș, un suflet de milițian rătăcit pe culoarele diplomației românești. Pandelea s-a angajat ca ofițer în Ministerul de Interne, în 1979, iar de atunci a absolvit școli și cursuri organizate de statul român pentru politruci, fie că discutăm de perioada comunistă sau de ultimii 25 de ani. În CV-ul său postate pe site-ul MAE se mândrește cu faptul că a fost ”coordonator al lucrării interne “Inspecţia Muncii” în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative”, fără a explica însă care e legătura dintre inspecția muncii și funcția ocupată în diplomația românească.

În MAE, asimilată funcției de subsecretar de stat, este și poziția de Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, post ocupat de Răzvan Horațiu Radu, un tânăr profesor de drept. Din fericire, guvernul Ponta a realizat că nu poate trimite la Bruxelles un politruc sau un incompetent. Avea destui acasă.