Pentru martorii lui Șora:

La 30 de ani era membru al unui partid comunist, îl lăuda pe Lenin și înjura putreda burghezie în vol. „Du dialogue intérieur” (tipărit în dec. 1946).

A lucrat la Ambasada României sub guvernul Petru Groza în 1946-1948, a cerut transferul la Ministerul Informațiilor (i.e. al Propagandei comuniste) în 1947, a lucrat ca prim secretar de presă în MAE, sub Pauker, de cum a revenit în țară în 1948, a fost șef de editură în anii ’50 și funcționar în Ministerul Învățământului până la pensionare, în 1977.

Oricine înțelege cum funcționa comunismul poate să confirme că angajat în ambasade și ministere, sau director de editură nu era o formă de persecuție în anii 1946-1977. Când a regretat Șora angajamentul lui comunist, dacă și-a început și și-a sfârșit cariera în ministere comuniste? La pensie, în privat, după ce Iliescu l-a cooptat în primul guvern Roman în virtutea comunismului lor de omenie?

Nu mă interesează argumente colaterale, precum valoarea operei lui Șora sau acțiunea lui din ultimii ani, ci doar atât: un om cu aceste convingeri și cu această biografie este, oricum ai judeca, un profitor al regimului care a nenorocit România, și nu poate să se prezinte ca victimă a comunismului, sau să fie propus tinerilor ca model.

Modelele tinerilor trebuie să fie cei care s-au opus comunismului, cu prețul carierei, libertății sau chiar al vieții.

„La 30 de ani”, cum începe clipul Papaya, Șora era după orice definiție onestă, un comunist sadea și beneficia din plin de acest lucru, în timp ce colegii lui de generație erau exilați, marginalizați, arestați sau chiar uciși de regimul pe care îl servea eroul din filmul mincinos făcut de Papaya.

În fine, nu e un mare curaj să protestezi împotriva PSD, care a pierdut și a câștigat alegeri în mod democratic în ultimele decenii, deși e lăudabil să protestezi împotriva oricăror abuzuri. Adevăratul curaj era să demonstrezi în 1946-1989, sau chiar și în iunie 1990. În acele momente, Șora era angajat sau chiar membru al guvernului.

Canalizați-vă deci corect indignarea!

Întrebare bonus pentru experții în totalitarisme: dacă un intelectual ar fi scris despre Hitler ce a scris Șora despre Lenin, și în plus ar fi lucrat în ministerul propagandei, în ministerul de externe și în ministerul educației naziste, îl propuneați azi ca model tinerilor fiindcă e implicat civic (fără risc) la 100 de ani și a scris patru-cinci cărți subțirele?

Adrian Papahagi

PRELUAT DIN   Facebook