FUNDATIA IOAN BARBUS

CELE MAI CITITE

România rămâne o țară anti-rusă, în sens geopolitic, nu xenofob. Sondaj: Peste 2/3 din români consideră Rusia vinovată pentru conflictul din Ucraina

„Marea majoritate a românilor (75.2%) consideră că Rusia este principalul vinovat pentru războiul din Ucraina și doar 4.6% consideră că vinovată este Ucraina. 7.9% cred că vinovate sunt țările occidentale, iar 10.6% nu pot aprecia. 1.7% nu răspund. Votanții PNL (90%), USR (87%) și PSD (86%) cred acest lucru în proporții semnificativ mai mari decât votanții AUR (67%)”, potrivit Remus Ștefuleac, director al INSCOP.

Observăm că ponderea alegătorilor AUR care cred în vinovăția Rusiei în acest conflict este cu aproximativ 20% mai mică decât ponderea votanților celorlalte partide menționate. Se poate deduce astfel că din zona AUR vin cele mai multe semne de simpatii filoruse și idei propagandistice filoruse. Electoratul AUR deține cel mai puternic nucleu de admiratori ai lui Putin.

Pe de altă parte, este relevant că două treimi din votanții AUR cred totuși că vinovată pentru acest război este Rusia. Ceea ce ne întărește ideea că este o greșeală să-i diabolizăm pe alegătorii AUR sau să-i stigmatizăm aplicându-le eticheta de extremiști. Mulți dintre ei sunt oameni decenți care s-au lăsat manipulați. Întotdeauna trebuie să facem diferența între partid și electoratul partidului, să nu admitem confuzii și nici concluzii pripite.

În vremuri de criză este firesc ca partidele de guvernământ să piardă din popularitate, iar partidele populiste și extremiste să crească electoral. AUR a avut, după cum se arată, o strategie bună de atragere a electoratului exploatând nemulțumirile oamenilor legate de restricțiile și problemele economice cauzate de pandemie. Nu excludem nici ipoteza implicării serviciilor secrete rusești în ascensiunea AUR, cu atât mai mult că partidul este promovat de agenția Sputnik.

“Nato, nu te baza pe noi” – imagine de la un protest AUR, București, 27 februarie 2022, la trei zile după ce Rusia a invadat Ucraina

AUR a  practicat și un discurs în asentimentul electoratului conservator, etalând atașamentul față de instituțiile religioase, de simbolurile naționale ș.a. Ca urmare, a preluat o parte din electoratul PMP – formațiune politică naționalist-conservatoare, dar moderată, fără excese populiste sau extremiste – lăsând  partidul în afara pragului electoral la ultimele alegeri.

Facem mențiunea că adesea politicienii demagogi, populiști sau extremiști invocă probleme reale pentru a obține capital politic. Nu trebuie să cădem în capcana de a asocia aceste idei cu oportuniștii și demagogii care se folosesc de ele. Iar respectul pentru valorile naționale trebuie promovat de mințile luminate, tocmai pentru a nu fi monopolizate de către cele populiste și corupte. A le nega sau a le urî din cauza asocierii cu politicieni care produc dezgust este o altă capcană. Cine nu dorește să-și însușească aceste valori nu trebuie să o facă, dar este de bun-simț ca toată lumea să le respecte.

Despre cei 7.9% care consideră că țările occidentale sunt vinovate pentru războiul din Ucraina, vom emite ipoteza că nu toți cei încadrați în această categorie sunt filoruși sau antioccidentali. Afirmăm aceasta pentru că deși Rusia este principalul vinovat, Occidentul are de asemenea partea sa de vină deoarece nu a luat măsurile necesare pentru a stopa o eventuală agresiune rusească.

„De asemenea, marea majoritate a romanilor (79.2%) sunt de acord cu sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii împotriva Rusiei (59,4% sunt total de acord cu sancțiunile, iar 19,8% oarecum de acord). 14.1% sunt oarecum sau total împotriva sancțiunilor (4,5% oarecum împotrivă, iar 9.6% total împotrivă)”, scrie Remus Ștefuleac pe Facebook.

Dar

„CEA MAI MARE SURPRIZĂ este legată de percepția direcției în care merge țara.

Deși în ultimele luni, o direcție bună era indicată de o parte tot mai mică a populației, agresiunea Rusiei ne-a adus aminte multora dintre noi cât de importantă este apartenența noastră la NATO și UE, care ne protejează pacea, liniștea, viața și ce înseamnă această umbrelă de securitate și dezvoltare pentru direcția corectă a țării.

 Tocmai de aceea, PONDEREA ROMÂNILOR CARE PERCEP O DIRECȚIE BUNĂ A ȚĂRII DUPĂ DECLANȘAREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA APROAPE CĂ S-A DUBLAT!

 Pare paradoxal, însă bănuiala mea e că tocmai comparația cu situația disperată a Ucrainei a trezit ceva în noi și a dus la perceperea mai clară a avantajelor noastre reale. În plus, cu toții am văzut infinite dovezi de bunătate si mobilizare excepțională a oamenilor în sprijinul refugiaților, ceea ce este posibil să fi influențat pozitiv modul în care românii își evaluează astăzi propria țară.

 Poate este doar o emoție de moment, iar peste câteva săptămâni vom reveni la cifrele obișnuite de pesimism cronic alimentate de implicațiile socio-economice ale războiului. Sau poate că nu este doar un blitz temporar și asistăm la un moment de inflexiune în care vom învăța cu toții să apreciem mai mult părțile bune ale României euro-atlantice și mai ales să le valorificăm mai eficient (aici, responsabilitatea principală revine celor care ne conduc, dar și fiecăruia dintre noi)”, scrie politologul.

În ce privește grupele de vârstă, cel mai mare procent de acuzatori ai Rusiei aparține grupei de vârstă 60+ ani: 83% dintre persoanele de vârstă 60+ ani consideră că Rusia este vinovată pentru război, iar cel mai mic procent îl are grupa de vârstă 30-44 ani, unde 66% împărtășesc aceeași părere. Fenomenul se explică inclusiv prin faptul că tinerii nu cunosc atrocitățile unui regim autoritar, ceea ce îi face să subestimeze pericolul rusesc. Pe de altă parte, grupa de vârstă 18-29 de ani crede în proporție de 78% în vinovăția Rusiei – procent destul de apropiat de cel al grupei de vârstă 60+ – ceea ce înseamnă că generațiile mai noi dau dovadă totuși de luciditate în ce privește problemele geopolitice, luciditate stimulată și de criza din Ucraina.

Deși cifrele variază în funcție de electorat, sex, grupă de vârstă, ocupație, tip de localitate, regiune, venit și sectorul de muncă, cel puțin peste 60% din membrii fiecăreia dintre aceste grupe știe că Rusia este vinovatul pentru conflictul din Ucraina, potrivit sondajului. România rămâne o țară anti-rusă, în sens geopolitic, nu xenofob.

Invazia Ucrainei deschide mințile europenilor și îi face să își dea seama că într-o lume bipolară, în care democrațiile sunt amenințate de puteri totalitariste, neutralitatea sau statutul de țări nealiniate NATO comportă riscuri enorme pentru securitatea lor.

Steaguri sovietice pe tancurile rusești care au intrat în Ucraina

În Finlanda, înțelegerea rolului NATO s-a schimbat radical „peste noapte”. În anul 2017, potrivit sondajului realizat de compania media finlandeză Yle doar 19% dintre finlandezi susțineau aderarea Finlandei la NATO. În ianuarie 2022, „un sondaj similar publicat de cotidianul Helsingin Sanomat constata 28% din opinii pro-aderare.” După invazia Ucrainei de către Rusia, potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Yle, în premieră majoritatea finlandezilor și-au exprimat dorința ca țara lor să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice: 53% dintre respondenți au declarat că sprijină aderarea țării lor la NATO, iar procentul ajunge până la 66%, dacă și Suedia ar decide să intre în Alianță, potrivit Newsweek.

În ce privește Suedia, conform sondajului efectuat de Institutul Demoskop timp de o lună, numărul susţinătorilor aderării la NATO „a crescut cu nouă puncte procentuale, ajungând la un record absolut de 51%”, în timp ce numărul oponenților a scăzut cu zece puncte procentuale, constituind 27%. După cum relevă sondajul, publicat de cotidianul Aftonbladet, procentul indecișilor rămâne aproximativ la fel, de 22%.

„Suedia și Finlanda sunt oficial nealiniate, chiar dacă sunt partenere ale NATO de la mijlocul anilor 1990 şi au întors pagina neutralităţii lor la sfârşitul Războiului Rece. În Suedia, opinia publică era majoritar defavorabilă unei aderări la NATO până la anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. De atunci, opiniile favorabile şi cele defavorabile au fost la niveluri similare”, potrivit Hotnews.

În aceste țări nordice, dezbaterea cu privire la aderarea la alianța nord-atlantică a fost relansată, „inclusiv printre partidele care în mod istoric se opuneau”, potrivit G4Media. Ca urmare, Rusia nu a ezitat să recurgă la amenințări: „Rusia afirmă de mai mulți ani că o aderare la NATO a uneia dintre cele două țări nordice ar avea „consecințe politice și militare grave”, un avertisment reiterat vinerea trecută de Ministerul Afacerilor Externe.”

În Finlanda s-au strâns deja semnăturile necesare pentru sesizarea Parlamentului în scopul organizării unui referendum privind aderarea la NATO.

Contextul istoric contemporan arată cât de nocivă e ignorarea elementului geopolitic. Vom da câteva exemple în acest sens:

În ultimii 20 de ani, Rusia a invadat țări precum Ucraina, Georgia, Kazahstan, Siria, dar nu s-a atins de nici unul dintre vecinii membri NATO. De pildă, nu a invadat țările baltice, cu toate că și acestea ar face parte din „lumea rusă”, potrivit ideologiei putiniste, având în vedere că au aparținut URSS și Imperiului Rus.

Nici în timpul Războiului Rece, țările NATO n-au avut de suferit de pe urma vreunei agresiuni militare ale altui stat. În fapt, de când există NATO, Europa trăiește în pace, fără războaie interstatale, cu anumite excepții care însă țin de teritorii din afara NATO.

După cel de-Al Doilea Război Mondial , SUA a aplicat în Europa Planul Marshall, proiect de reconstrucție a Europei distruse de război. De beneficiile acestui plan s-a bucurat numai Europa Occidentală, întrucât blocul comunist l-a refuzat din orgoliu. Acesta este unul dintre motivele principale ale înapoierii Europei de Est.

Lipsa de fermitate a Europei occidentale în raport cu Rusia este o cauză a actualei tragedii din Ucraina. Pe dușman, pe psihopat, nu-l menajezi, că nu îl vei îmbuna; dimpotrivă, va continua să-și facă de cap sau va deveni și mai înrăit. Din cauza că în toți acești ani Europa occidentală nu a întreprins acțiuni tranșante pentru reducerea dependenței economice de Rusia, în prezent guvernele ezită să aplice Rusiei sancțiuni economice prea puternice de  teamă că vor avea de suferit și țările lor, sancțiuni care însă ar pot ajuta mult Ucraina. Deși anexarea Crimeii și ocuparea de facto a Donețkului și a Luganskului în 2014 a fost un semn foarte clar (dar nici pe departe primul) că pe cuvântul Rusiei nu se poate conta , un an mai târziu Germania a inaugurat construcția gazoductului Nord Stream 2. Astăzi vedem clar că asemenea menajamente, concesii, afaceri comune, nu au îmblânzit deloc ursul rus.

Dar să revenim la sondajul INSCOP care reliefează și niște schimbări de poziții și mentalități pe plan intern. În privința intenției de vot, sondajul prezintă o scădere AUR, de la 22,4% în februarie, la 18,9%, și o creștere a PNL-ului, de la 16,6% la 19,9%, care revine pe locul 2 în sondaje, înlocuind AUR.

După cum opinează Remus Ștefureac,

„Creșterea ușoară a PNL ar putea fi pusă pe seama activității recente intense a președintelui și a premierului care câștigă puncte pe fondul vizibilității foarte mari în asociere cu repere de credibilitate precum NATO și UE. Scăderea ușoară a AUR poate fi explicată prin dispariția formațiunii din prim-planul atenției publice, dublată de acuzații care au fost aduse de mass-media și adversarii politici privind atitudini pro-ruse ale unor membri sau persoane asociate acestui partid. Nu știm în acest moment dacă efectele războiului din Ucraina asupra intenției de vot sunt temporare, datorate contextului emoțional, sau ele se vor adânci.

În mod cert, modul în care partidele aflate la putere vor gestiona imensele provocări de securitate, dar si socio-economice, vor influența puternic opțiunile electorale.

Despre sondajul realizat de INSCOP, analistul politic Cristian Hrițuc își exprimă opinia într-o postare pe Facebook, din care cităm:

„Sondajul publicat de INSCOP ne arată că vine vremea liderilor așezați, care pot inspira siguranță, fără stridențe de limbaj, fără mișcări bruște. În perioada următoare, românii se vor îndrepta spre acei lideri care pot da mesaje pozitive credibile și care fac mai puțin marketing și au mai multă consistență. Sunt vremuri grele și de aceea se va schimba și comportamentul, bașca există deja o ”experiență” a electoratul și acesta poate distinge mai bine acum între ambalaj și conținut.
Natural, în timp de criză, nu ai nevoie de lideri care propagă mesajele negative, certuri, opoziție dură. Natural, ai nevoie să vezi pe unul în frunte care îți dă senzația că va duce nava la țărm(ups)

Partidele care vor fi extrem de stridente în perioada asta nu vor capacita nimic. Aici nu mă refer la AUR, ci la USR, care trebuie să înțeleagă că au nevoie de o abordare nouă…”

Pe marginea sondajului, analistul politic Stelian Negrea comentează că AUR „e în cădere liberă odată cu începerea invaziei Ucrainei de către Putin”. Este un partid „fățiș prorusesc”, consideră Negrea.

Războiul din Ucraina nu face decât să stimuleze antipatia față de Rusia. Țări occidentale care până nu demult cochetau cu ursul de la răsărit par să se trezească în ultimul ceas. E adevărat: mai bine târziu decât niciodată. Totuși, pentru Ucraina, s-a dovedit a fi prea târziu.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

 

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Cristian Bogatu

Cristian Bogatu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *