Climategate sau “ascundeţi declinul” (încălzirii globale)

CELE MAI CITITE

Adrian Papahagi: AUR e ultima răbufnire a vechii Securități, nedesprinsă din sfera KGB. E aripa radicală a PSD

Adrian Zuckerman: Numai cei curajoși vor putea face o Românie mai bună

11 December 2009

Propagandă

În seara de 24 noiembrie, Al Gore s-a adresat unei întruniri selecte de activişti canadieni, în calitate de invitat de onoare la un dineu de gală găzduit de Exhibition Place din Toronto. Al Gore l-a lăudat pe premierul provinciei Ontario pentru programul guvernamental de subvenţionare a energiei „verzi” şi l-a complimentat pe doctorul David Suzuki pentru activitatea sa neobosită în slujba „chestiunilor ecologice”.

Programul din Ontario de subvenţionare a energiei „verzi” cuprinde şi o serie de măsuri de stimulare a cetăţenilor de a instala panouri solare pentru producerea de energie „alternativă”. Cu toate acestea, experienţa familiei Solotorow a fost un eşec. După doi ani, $65.000 investiţi şi o producţie de 12.000 kWaţi/oră de energie solară furnizată sistemului energetic din Ontario, beneficiile lor sînt nule. Ca producători de electricitate au un contract cu agenţia guvernamentală din Ontario pentru energie, în urma căruia ar fi trebuit sa fie plătiţi pentru energia furnizată, dar pînă acum nu s-au ales cu altceva decît cu dureri de cap birocratice şi regretul de a se fi înhămat la acest efort.

David Suzuki este un binecunoscut tele-evanghelist al încălzirii globale, supranumit „conştiinţa ecologică a Canadei”. În afară de experimente cu musculiţe de oţet, conştiinţa ecologică a Canadei recomandă cu căldură adoptarea agriculturii cubaneze. De ce nu, doar totul e organic: bălegarul şi viermii care fertilizează solul, boii şi caii care trag de plugurile din lemn, braţele vînjoase ale lucrătorilor care sapă, plivesc şi culeg, fructele şi legumele rumene din piaţă. Se crează locuri de muncă pentru toţi, iar omul recuperează relaţia sa intimă cu hrana. Un paradis pentru secolul 21, posibil deoarece există un singur sistem care protejează mediul înconjurător: comunismul.

Turma ecologică păstorită de Al Gore este zgomotoasă şi agresivă, dar există o problemă: natura nu cooperează. Temperatura globală a stagnat începînd din anul 1998, cu toate că emisiile de CO2 au continuat sa crească. Observaţiile climatice din acest deceniu contrazic predicţiile şi modelele matematice care susţin o creştere accelerată a temperaturii, atribuind-o în acelaşi timp activităţilor industriale umane. Acest lucru a devenit atît de evident, încît climatologi altădată intimidaţi de agresivitatea mediatică a alarmiştilor ies acum în faţă şi prezintă adevărata stare de fapt.

Decepţie

Cu aproximativ o săptămînă înainte de pelerinajul lui Al Gore la Toronto, cam pe la mijlocul lunii noiembrie, încălzirea globală a dat în clocot şi capacul cutiei Pandorei a fost ridicat de un hacker sau, mai probabil, de un angajat al Unităţii de Cercetări Climatice (Climatic Research Unit, abreviat CRU) afiliat la Universitatea Anglia de Est. Este vorba de unul din cele mai importante instituţii de cercetări climaterice din lume, pe ale cărui date, modele, predicţii şi analize se bazează ONU, numeroase guverne, mass-media şi activişti ecologici. O arhivă masivă (61 de MB) de corespondenţă prin email şi de programe de modelare şi predicţie a fost pusă la dispoziţia publicului pentru inspecţie şi analiză. Desigur, publicarea acestor date este rezultatul unei fraude. Însă această fraudă păleşte în faţa unei fraude mult mai mari: cea a oamenilor de ştiinţă care de-a lungul anilor au acţionat ca nişte conspiratori dedicaţi unei concluzii prestabilite.

Lectura corespondenţei dezvăluie tacticile folosite de alarmiştii încălzirii globale.

În primul rînd, manipularea datelor în scopul obţinerii rezultatelor dorite. Paleoclimatologia se ocupă cu reconstruirea temperaturilor din trecut. În 1999, Phil Jones (directorul CRU) îi scrie lui Michael Mann (autorul unei variante a celebrului grafic „crosa de hochei”): I’ve just completed Mike’s Nature trick of adding in the real temps to each series for the last 20 years (ie from 1981 onwards) and from 1961 for Keith’s to hide the decline. Se referă la discrepanţa dintre temperaturile reconstruite şi cele măsurate. Două seturi de reconstrucţii paleoclimatice indicau faptul că începînd cu anii 60 sau 80, temperaturile au început să scadă. Acest trend de declin, consemnat nealterat, nu ar fi susţinut teoria încălzirii accelerate din ultimele decenii. De aceea, declinul din datele de reconstrucţie paleoclimatică a fost suplimentat cu serii de măsurători reale, care indicau creşterea temperaturii, iar din anii 80 graficul „crosa de hochei” renunţă complet la reconstrucţie şi trece brusc la măsurători directe. Astfel a fost obţinut vîrful foarte recent, prin asamblarea într-un singur grafic a unor informaţii provenind din surse şi metodologii diferite. Bineînţeles, acest lucru nu este explicat în legenda graficului sau pentru publicul larg. O analiză mai în detaliu e disponibilă aici: Understanding Climategate’s Hidden Decline

În 2003, Michael Mann anunţa că: It would be nice to try to ‘contain’ the putative ‘MWP,’ even if we don’t yet have a hemispheric mean reconstruction available that far back. MWP este Perioada Medievală Caldă. Între anii 900-1300, temperaturile din emisfera nordică au fost cu cîteva grade mai mari decît cele de azi. Artefactele arheologice arată că vikingii au practicat agricultura în Groenlanda în această perioadă, iar analiza carotelor de gheaţă arctică confirmă clima mai caldă decît în prezent. Michael Mann se referă la necesitatea de a minimaliza sau elimina această perioadă. De altfel, IPCC (comisia ONU pentru climă) a rezolvat acest detaliu încă din 2001.

Grafic al raportului IPCC din 1990

Grafic al raportului IPCC din 2001

Alarmiştii susţin că datele folosite de CRU şi compromise de acest scandal nu afectează cu nimic evaluarea făcută de IPCC în raportul din 2007: IPCC se foloseşte de patru seturi de date diferite şi toate converg către aceeaşi concluzie. Însă capitolul trei al acestui raport, în care este prezentată încălizirea la sol şi în atmosferă, se sprijină mai ales pe setul de date al organizaţiei meteo a ONU. Iar acest set de date, numit HADCRUT3, este la rîndul lui produs de Institutul Hadley (parte din oficiul meteo al guvernului britanic) şi CRU. Pagina de web a Institutului Hadley, la secţia FAQ, confirmă faptul că Hadley, CRU şi Institutul Naţional de Date Climatice al NASA folosesc toate acelaşi set de date. Acum devine clar de ce toate instituţiile majore de cercetare climatcă converg către aceeaşi concluzie: Dirty climate data.

Un programator de la CRU, probabil Ian „Harry” Harris, se plînge într-un email de starea deplorabilă a bazelor de date folosite de CRU…

I am seriously worried that our flagship gridded data product is produced by Delaunay triangulation – apparently linear as well. As far as I can see, this renders the station counts totally meaningless. It also means that we cannot say exactly how the gridded data is arrived at from a statistical perspective – since we’re using an off-the-shelf product that isn’t documented sufficiently to say that. Why this wasn’t coded up in Fortran I don’t know – time pressures perhaps? Was too much effort expended on homogenisation, that there wasn’t enough time to write a gridding procedure? Of course, it’s too late for me to fix it too. Meh.

I am very sorry to report that the rest of the databases seem to be in nearly as poor a state as Australia was. There are hundreds if not thousands of pairs of dummy stations, one with no WMO and one with, usually overlapping and with the same station name and very similar coordinates. I know it could be old and new stations, but why such large overlaps if that’s the case? Aarrggghhh! There truly is no end in sight… So, we can have a proper result, but only by including a load of garbage!

One thing that’s unsettling is that many of the assigned WMo codes for Canadian stations do not return any hits with a web search. Usually the country’s met office, or at least the Weather Underground, show up – but for these stations, nothing at all. Makes me wonder if these are long-discontinued, or were even invented somewhere other than Canada!

Knowing how long it takes to debug this suite – the experiment endeth here. The option (like all the anomdtb options) is totally undocumented so we’ll never know what we lost. 22. Right, time to stop pussyfooting around the niceties of Tim’s labyrinthine software suites – let’s have a go at producing CRU TS 3.0! since failing to do that will be the definitive failure of the entire project.

Ulp! I am seriously close to giving up, again. The history of this is so complex that I can’t get far enough into it before by head hurts and I have to stop. Each parameter has a tortuous history of manual and semi-automated interventions that I simply cannot just go back to early versions and run the update prog. I could be throwing away all kinds of corrections – to lat/lons, to WMOs (yes!), and more. So what the hell can I do about all these duplicate stations?…

… iar parte din codul sursă al programelor software de modelare folosite de CRU este analizat de programatori independenţi şi găsit cu probleme:

… programmers unaffiliated with East Anglia started taking a close look at the quality of the CRU’s code, and second, they began to feel sympathetic for anyone who had to spend three years (including working weekends) trying to make sense of code that appeared to be undocumented and buggy, while representing the core of CRU’s climate model.

One programmer highlighted the error of relying on computer code that, if it generates an error message, continues as if nothing untoward ever occurred. Another debugged the code by pointing out why the output of a calculation that should always generate a positive number was incorrectly generating a negative one. A third concluded: „I feel for this guy. He’s obviously spent years trying to get data from undocumented and completely messy sources.”

Programmer-written comments inserted into CRU’s Fortran code have drawn fire as well. The file briffa_sep98_d.pro says: „Apply a VERY ARTIFICAL correction for decline!!” and „APPLY ARTIFICIAL CORRECTION.” Another, quantify_tsdcal.pro, says: „Low pass filtering at century and longer time scales never gets rid of the trend – so eventually I start to scale down the 120-yr low pass time series to mimic the effect of removing/adding longer time scales!”

Congress May Probe Leaked Global Warming E-Mails

Data horribilia: the HARRY_READ_ME.txt file

The Smoking Code, part 2

Într-un email din 12 octombrie 2009, Kevin Trenberth, conducător de colectiv la IPCC, îşi pierde răbdarea şi întreabă exasperat: „unde este încălzirea globală”?

… where the heck is global warming? We are asking that here in Boulder [Colorado] where we have broken records the past two days for the coldest days on record. We had 4 inches of snow. The high the last 2 days was below 30F and the normal is 69F, and it smashed the previous records for these days by 10F. The low was about 18F and also a record low, well below the previous record low. This is January weather…

The fact is that we can’t account for the lack of warming at the moment and it is a travesty that we can’t. The CERES data published in the August BAMS 09 supplement on 2008 shows there should be even more warming: but the data are surely wrong. Our observing system is inadequate.

Kevin Treberth email din 12 octombrie 2009

O altă tactică folosită a fost aceea de a elimina din procesul de peer-review (verificarea prin terţe părţi imparţiale) articole ştiinţifice semnate de sceptici. În acest fel, grupul alarmiştilor a încercat constant să împiedice publicarea de materiale deviind de la consensul prestabilit. În 2003, Tom Wigley de la Universitatea Colorado era îngrijorat de Hans von Storch, un redactor „responsabil de tipărirea de ştiinţă de rahat pentru a ‘stimula dezbaterea’” şi propunea ca „Storch să fie eliminat” din funcţia de redactor al jurnalului Climate Research. Hans von Storch a demisionat ulterior. În 2005, Michael Mann declara că „avem o problemă fundamentală cu GRL”, referindu-se la jurnalul Geophysical Research Letters publicat de Uniunea Geofizicienilor Americani (AGU), deoarece „a publicat prea multe lucrări greşite şi contrariene în ultimul an”. Tom Wigley i-a răspuns sugerînd „am putea să ne adresăm pe canalele oficiale ale AGU pentru a provoca demiterea [redactorului de la GRL]”. Cîteva luni mai tîrziu, după ce într-adevăr redactorul de la Geophysical Research Letters a fost demis, Michael Mann declara: „Scurgerile de la GRL au fost stopate, acum avem o conducere redacţională nouă”.

Reuşind să „stopeze scurgerile” de la Climate Research şi Geophysical Research Letters, ţinta furiei alarmiştilor a devenit revista Weather, publicată de Societatea Meteorologică Regală (RMS) din Anglia. Phil Jones în martie 2009: „Am o dispută cu noul redactor de la Weather. M-am plîns în privinţa lui la şeful RMS. Daca nu-l conving [pe redactor] să revină în linie, nu-i voi mai trimite articole la nici unul din jurnalele RMS şi voi demisiona din RMS”.

Procesul de peer-review este important deoarece este un procedeu bine intrat în uz de a menţine un standard calitativ înalt al jurnalelor ştiinţifice. Pe parcursul timpului alarmiştii i-au acuzat pe sceptici de faptul că teoriile lor nu sînt publicate în jurnale serioase, care se folosesc de peer-review. Ergo, argumentele critice la adresa încălzirii globale sînt marginale, lipsite de relevanţă. Acum e uşor de înţeles felul în care a fost fabricată „irelevanţa”: prin presiuni şi control de culise. Chiar şi după izbucnirea scandalului Climategate, această acuzaţie continuă să rămînă monedă curentă:

A treia tactică a constat în evitarea permanentă a procesului de transparenţă legiferat în Anglia sub numele de Freedom of Information Act (FOI) şi intrat în vigoare în anul 2000. În virtutea acestei legislaţii informaţiile deţinute de CRU pot deveni publice la cerere, însă exact acest lucru a fost evitat cu obstinaţie. Phil Jones către Michael Mann, în 2008:

Mike,

Can you delete any emails you may have had with Keith re AR4?
Keith will do likewise. He’s not in at the moment – minor family crisis.
Can you also email Gene and get him to do the same? I don’t have his new email address.
We will be getting Caspar to do likewise.
I see that CA claim they discovered the 1945 problem in the Nature paper!!
Cheers
Phil

Phil Jones email catre Michael Mann

AR4 se referă la al patrulea raport al IPCC, cel din 2007. David Holland ceruse în 2008 accesul la corespondenţa dintre doctorul Briffa şi o serie de oameni de ştiinţă de la CRU. Cererea i-a fost refuzată.

Cu altă ocazie, Tom Wigley întreabă cum să procedeze odată cu introducerea FOI în Anglia, iar Phil Jones răspunde spunîndu-i că datele CRU sînt protejate de înţelegeri private şi că CRU se va „ascunde în spatele lor”. În alt email, Phil Jones descrie cum organizaţiile climatice din Anglia îşi coordonează activităţile pentru a se sustrage transparenţei legiferate de FOI, fiind consiliate în acest sens de chiar şeful comisiei FOI! Sau cînd Jones îi spune lui Mann că îi va trimite date măsurate la staţii de observaţie şi declară că mai bine le distruge decît să le furnizeze lui Stephen McIntyre, un statistican canadian care intenţiona să facă o cerere la oficiul FOI pentru a obţine accesul la datele folosite de CRU în programele de modelare climatică.

Tim Ball, un sceptic al încălzirii globale adesea ridiculizat de tabăra alarmistă, despre implicaţiile documentelor dezvăluite de Climategate.

Altă perspectivă

E necesară o precizare: diferenţa dintre alarmişti şi sceptici nu constă în primul rînd în disputarea faptului că, începînd din secolul 19, temperaturile au intrat pe un trend ascendent. Numeroşi sceptici nu neagă acest lucru, cel mult au păreri diferite în ce priveşte cît de pronunţat şi uniform este acest fenomen.

Divergenţa majoră se referă la două aspecte: în ce măsură această încălzire se datorează exclusiv sau în principal emisiilor de CO2 produse de activitatea industrială umană (factorul antropogenic) şi dacă această perioadă de încălzire este un eveniment ieşit din comun.

Scepticii susţin că fenomenele climatice şi evoluţia acestora pe termen lung ţin de o reţea de factori extrem de complexă, în care elementul CO2 nu are rolul covîrşitor atribuit de alarmişti. În acelaşi timp, programele de modelare şi predicţie sînt incapabile să producă estimări de calitate, datorită erorilor multiple de instrumentaţie, prelucrare a datelor şi introducerii de factori de corecţie şi omogenizare mai mult sau mai puţin arbitrari. Modelele climatice computerizate s-au dovedit inadecvate în prezicerea condiţiilor climatice din prezent atunci cînd au fost instruite să prelucreze serii de măsurători climatice din trecut. Evident, se pune întrebarea: cîtă încredere putem avea în predicţiile de viitor?

În ce priveşte amploarea fără precedent a creşterii temperaturilor din ultimii 150 de ani, este instructiv să privim evoluţia climei terestre la scară geologică. Iată ce ne spune un set de carote de gheaţă extrase în urma unui foraj din Groenlanda (grafice preluate de aici).

Evoluţia temperaturii între anii 1400 – secolul 20. Cel mai popularizat gen de grafic, întrucît pe acest interval se observă clar „crosa de hochei”.

Extindem intervalul la anii 800 – secolul 20. Dintr-o dată, încălzirea fără precedent din era modernă devine minoră în comparaţie cu Perioada Medievală Caldă, urmată de o răcire prelungită pînă în secolul 19.

Mai departe în trecut: începem cu anul 3000 î.e.n. În ultimii 5000 de ani, vîrful Perioadei Medievale Calde a reprezentat media. Intervalul secolul 19 – prezent se află în sfertul cel mai friguros al variaţiilor de temperatură.

Punctul de start este anul 8000 î.e.n. Interesant, în urmă cu aproximativ 10.000 mii de ani clima era mult mai rece şi a început să se încălzească accelerat. Mai ştie cineva ce începea în urmă cu 10.000 de ani? Agricultura şi civilizaţia. Ar fi fost greu de conceput fără ieşirea din glaciaţiunea anterioară. „Crosa de hochei” şi-a pierdut complet efectul dramatic.

Perspectiva întregului Holocen. Se observă clar glaciaţiunea anterioară şi faptul că traversăm o perioadă caldă interglaciară. În ultima jumătate de milion de ani, acestea au durat în jur de 10.000 de ani. Conform patternului istoric, „crosa de hochei” ar putea să marcheze sfîrşitul acestei ere interglaciare.

50.000 de ani î.e.n. La scară geologică, regula este frigul.

Interviu în revista Spectator cu Ian Plimer, profesor australian de geologie, care explică de ce contestă validitatea teoriei încălzirii globale cauzată de CO2 şi factori antropogenici.
Meet the man who has exposed the great climate change con trick

Alte surse de informare:

National Post – Skewed science
Wall Street Journal – Global Warming With the Lid Off
Real Clear Politics – ClimateGate: The Fix is In

Emil Borcean

Articol anterior Obama – Premiul Nobel cu statuie şi video

Articol următor Flash mob de Sărbătoarea Luminii

41 Comments

costin
11 December 2009
Se intrevede noul alarmism ce va fi plusat dupa deconspirarea minciunii Incalzirii Globale:

The real inconvenient truth

The „inconvenient truth” overhanging the UN’s Copenhagen conference is not that the climate is warming or cooling, but that humans are overpopulating the world.

….
The world’s other species, vegetation, resources, oceans, arable land, water supplies and atmosphere are being destroyed and pushed out of existence as a result of humanity’s soaring reproduction rate.

…
-By 2075, there would be 3.43 billion humans on the planet. This would have immediate positive effects on the world’s forests, other species, the oceans, atmospheric quality and living standards.

…
The fix is simple. It’s dramatic. And yet the world’s leaders don’t even have this on their agenda in Copenhagen. Instead there will be photo ops, posturing, optics, blah-blah-blah about climate science and climate fraud, announcements of giant wind farms, then cap-and-trade subsidies.
…
The point is that Copenhagen’s talking points are beside the point.
The only fix is if all countries drastically reduce their populations, clean up their messes and impose mandatory conservation measures.

Reply
emil
11 December 2009
Dar stai sa vezi… madam Francis, autoarea piesei, are DOI copii. De ce nu se sinucid in masa acesti idioti? Asa, din dragoste fata de planeta.
The Canadian Financial Post: ‘The Whole World Needs to Adopt China’s One-Child Policy’

Reply
Francesco
11 December 2009
Dragos Paul Aligica in Revista 22:

„Nu speculam. Raportam ce reiese din corespondenta in cauza. Nume recunoscute precum Michael Mann sau Phil Jones sunt surprinsi afirmănd textual că au modificat date pentru a masca rezultate incomode. Iata de pilda o referinta la rezultatele care arătau, cotrar tezelor sustinute public de acesti autori, nu o incalzire globala ci mai degrabă o răcire a temperaturii în ultimul deceniu: „Tocmai am terminat trucul de a adăuga la temperatura reală…”, spune profesorul Phil Jones într-un e-mail. Este, intr-adevar, bulversant. Sa nu uitam un lucru: În tot acest timp, aceşti profesori spuneau politicienilor si publicului ca încălzirea globală este un pericol iminent si atacau pe cei ce aveau rezerve cu privire la afirmatiile lor. De multe ori mergeau pana la a-i califica pe acesti „sceptici” drept impostori sau vanduti. Asa cum stim, s-a mers si mai departe. Cei ce aveau rezerve cu privire la doctrina incalzirii globale au ajuns, urmand aceasta logica, sa fie asemuiti cu negationistii Holocaustului, cerandu-se un tratament similar pentru ambele categorii!

Reply
dr pepper
11 December 2009
fenomenal cata ipocrizie!
citind link-ul lui emil:

I got married to a Brit, Frank Francis, at 19 years of age and one year later we immigrated to Canada, or Toronto to be precise.
We started a graphic design and typesetting business, Francis Graphics, which became very successful. I left the business to stay at home with our two babies, Eric and Julie, for six years.

Diane Francis’ Life

Reply
emil
11 December 2009
Doctore, fii atent si la chestia asta. Stii ca atunci cind introduci un termen de cautare in casuta de editare in Google, browserele mai noi iti arata intr-un dropdown box o lista cu sugestii foarte populare. Sugestiile sint oferite de motorul Google. Eh, iata cum a fost „doftoricit” Google ca sa nu-ti arate nimic relevant cind cauti termenul „climategate” sau „climate gate”.

Ce zici de acesti imbecili? Mai tii minte piesele de marti din „vremurile bune”? Alea cu comunisti care rezolva toate problemele… cu drame de productie si activistu’ care face dreptate. Doctore, boii de la google traiesc intr-o piesa de marti 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamina.

Reply
dr pepper
11 December 2009
sti emil, eu folosesc deobicei google toolbar si de la cli – imi apare climategate – probabil ca tine seama de cautarile mele anterioare – insa am incercat cum ai zis tu – si ai dreptate! nimic despre climategate!
extraordinar – chiar daca tastezi climategate nu iti da nici un rezultat!
iar la climate gate – asa e! imi da climate gates ????
poarta clismei

cred ca va trebui sa imi cer scuze oanei – nu este vina ei ci a celor ce manipuleaza in mod grosolan!
chiar daca vrei sa cauti informatia despre acest subiect – esti impiedicat sa o gasesti.
asta este strigator la cer.
ce alte motoare de cautare mai folositi?

Reply
dr pepper
11 December 2009
mai tineti minte cand „prooroceam” ca poate apare un nebun care sa omoare in numele „incalzirii globale”?
deci chestia asta ia deja o turnura ingrijoratoare.
e ca un ciclu socialist ( nazism, comunism) in care nebuni de tot felul trebuie sa omoare in masa:

Jack Cafferty All But Endorses Global One-Child Policy to Fight Climate Change

[..]There’s too many people, especially in New York. (laughs) There are!
…
CAFFERTY: I mean, from six and a half billion down to five and a half by 2050, and if we do nothing, it will go up to nine. And at some point, there’s not going to be enough stuff for everybody.

deci astia devin nebuni periculosi!

Reply
dr pepper
11 December 2009
si culmea ipocriziei!
sunt aceeasi care deplang foametea din africa sau faptul ca nu toti americanii au „health insurance”!

Identifying a Pathological Liar
Pathological liars, or „mythomaniacs,” may be suffering from histrionic personality disorder or narcissistic personality disorder. The following comments basically reflect a pathological liar who has the characteristics of histrionic personality disorder.

Some characteristics

1. Exaggerates things that are ridiculous.

2. One-upping. Whatever you do, this person can do it better. You will never top them in their own mind, because they have a concerted need to be better than everyone else. This also applies to being right. If you try to confront an individual like this, no matter how lovingly and well-intentioned you might be – this will probably not be effective. It’s threatening their fantasy of themselves, so they would rather argue with you and bring out the sharp knives than admit that there’s anything wrong with them.

3. They „construct” a reality around themselves. They don’t value the truth, especially if they don’t see it as hurting anyone. If you call them on a lie and they are backed into a corner, they will act very defensively and say ugly things (most likely but depends on personality), but they may eventually start to act like, „Well, what’s the difference? You’re making a big deal out of nothing!” (again, to refocus the conversation to your wrongdoing instead of theirs).

4. Because these people don’t value honesty, a lot of times they will not value loyalty. So watch what you tell them. They will not only tell others, but they will embellish to make you look worse. Their loyalty is fleeting, and because they are insecure people, they will find solace in confiding to whomever is in their favor at the moment.

5. They may be somewhat of a hypochondriac. This can come in especially useful when caught in a lie, for example, they can claim that they have been sick, or that there’s some mysteriously „illness” that has them all stressed out. It’s another excuse tool for their behavior.

6. Obviously, they will contradict what they say. This will become very clear over time. They usually aren’t smart enough to keep track of so many lies (who would be?).

suna cunoscut?

Reply
Paul
11 December 2009
Am incercat motorul de cautare yahoo. In momentul in care introduc in casuta de cautare cuvantul „climate” prima sugestie data este „climate change”, iara doua este „climate gate”. Asa da. Asta ma face sa cred ca cei de la google ascund, intr-adevar, in mod intentionat, cuvantul „gate” in combinatie cu „climate”. Penibil.

Reply
costin
11 December 2009
Dilema Veche

Încălzirea globală: la rece despre un subiect incendiar

„Am petrecut un timp în acest turneu gîndindu-mă în ce fel pot să devin parte a soluţiei la încălzirea globală. Deşi ideile mele nu sînt încă dezvoltate, meditez în continuare. Mi-am propus pentru început să limitez consumul de hîrtie igienică – un singur sul pentru fiecare baie.“ Astfel descrie cîntăreaţa americană Sheryl Crow reflecţiile ei pe marginea marii probleme a timpurilor noastre – încălzirea globală sau, cu un termen mai puţin încărcat meteorologic şi ideologic, schimbările climatice. Simpatica Sheryl nu este singura: vedetele hollywoodiene sau de aiurea, politicienii şi sportivii, liderii religioşi sau intelectualii publici se întrec în declaraţii care au legătură cu fenomenul în cauză, ce pare să depăşească pe agenda preocupărilor filantropico-politico-umanitare tradiţionala grijă pentru foametea africană. La început circumspecte şi puse la colţul infamiei de către activiştii ecologişti, companiile multinaţionale au intrat şi ele în horă: reducerea gazelor cu efect de seră e acum o parte importantă a programelor de responsabilizare socială. Lumea nu mai plînge, ca pe vremuri, pentru copiii vietnamezi: acum, glandele lacrimale se activează mai mult sau mai puţin sincer la fiecare deversare de CO2 în atmosferă.

Psihoza climatică

Filme documentare, cărţi, reviste, benzi desenate au obişnuit publicul cu un scenariu demn de Ziua de Apoi: urşii polari se sting, gheţarii se prăbuşesc cu zgomot, pămîntul este inundat, cîmpii mănoase se transformă în deşerturi, începe conflictul mondial pentru ocuparea ultimelor surse de apă. Inspirat de această psihoză, în 2004, Michael Crichton a cunoscut un succes răsunător cu romanul State of Fear, unde descrie un grup de activişti ecologişti care, prin profeţiile lor alarmiste, provoacă involuntar tocmai ceea ce încercau să evite: aduc pămîntul pe marginea prăpastiei.

Încălzirea globală nu mai este însă de mult marota unui grup de iniţiati, extremişti sau nu: este o politică la nivel mondial, subiect aflat pe agenda guvernelor din toată lumea, motiv de summit-uri care se apropie ca însemnătate şi depăşesc în controverse adunările ONU sau NATO.

Europa, leagănul încălzirii politice

Începînd din secolul al XIX-lea şi pînă prin anii ’70, lumea ştiinţifică şi cea jurnalistică înclinau spre un scenariu de răcire a climei, cu ipoteza caldă pe locul 2. Posibila catastrofă naturală provocată de păcatele şi excesele omenirii s-a bucurat întotdeauna de succes public fiindcă răspundea unei trame înrădăcinate în subconştientul colectiv, de la potopul din vremea lui Noe, cu variante în toate culturile vechi ale lumii, la desfăşurarea de forţe justiţiare din Apocalipsă.

În mod ciudat, avînd în vedere orientarea politică a ecologismului contemporan, printre primii care au adus problema încălzirii globale pe agenda publică au fost Margaret Thatcher şi Partidul Conservator, la mijlocul anilor ’80, nu fără legătură cu conflictul cu muncitorii din bazinele miniere britanice: multe mine trebuiau închise, din raţiuni economice evidente, dar votanţii au nevoie, uneori, şi de argumente emoţionale. Cam în aceeaşi perioadă, ecologiştii ocupau primele locuri în Parlamentul german şi cereau măsuri pentru diminuarea gazelor cu efect de seră.

UE, România sau cum putem să fim rezonabili

Coroborată cu mai vechea slăbiciune a europenilor pentru protecţia mediului, dar şi cu apetenţa mai pronunţată spre partea stîngă a spectrului politic, tema schimbării climatice a prins de minune pe Bătrînul Continent, atît printre votanţi, cît şi printre votaţi. Este una dintre explicaţiile pentru care UE a semnat entuziast Protocolul de la Kyoto şi se află în avanscena măsurilor anti-încălzire globală, pentru care şi-a propus să fie modelul absolut. La scara Uniunii, ţinta este de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 în viitorul apropiat. Puţine voci în opoziţie: printre ele, cea a preşedintelui ceh, Václav Klaus. Pentru preşedinţia suedeză a UE, măsurile de mediu s-au aflat printre priorităţi, alături de piaţa muncii şi şomaj. Una dintre Directivele de anul acesta a vizat scoaterea treptată din vînzare a becurilor electrice şi înlocuirea lor cu cele fluorescente, fapt care, în Marea Britanie, a declanşat o campanie a publicaţiei Daily Mail pentru păstrarea becurilor de odinioară.

Proaspătă membră a UE, România va trebui să-şi asume, la rîndul ei, ţintele Uniunii. Raportul Centrului Român de Politici Europene din noiembrie 2009, intitulat „Să fim rezonabili – România şi ţintele UE de reducere a emisiilor“, afirmă: „Banca Mondială estimează costul pe care îl va suporta România pentru a fi în conformitate cu angajamentele luate de UE la 12,5 miliarde de euro pînă în 2020 (6,1 miliarde de euro pînă în 2015). Contribuţia României la obiectivele generale ale UE ar consta mai ales în creşterea cotei energiei regenerabile şi proiecte de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, industrie, transport. Raportul avertizează că o parte din unităţile de generare de energie electrică (de la Turceni, Rovinari etc.) vor trebui să fie închise treptat din cauza emisiilor, dacă nu se fac investiţiile pentru ca acestea să funcţioneze «curat», sau vor trebui să plătească pentru emisiile suplimentare de CO2“.

De la Kyoto la Copenhaga,cu interludiu american

După ce şi-a făcut stagiul pe Bătrînul Continent, încălzirea globală a ancorat pe ţărm american. Aici, solul despărţit în falii tectonice între republicani şi democraţi şi respectul de care se bucură încă ideea de industrie au făcut ca subiectul să devină incandescent.

În urmă cu 12 ani, schimbarea climatică a devenit motiv de legislaţie internaţională prin faimosul Protocol de la Kyoto. Astăzi, a intrat în percepţia publică faptul că America n-a vrut mai tîrziu să-l ratifice, din cauza preşedintelui Bush. Cei care spun asta îşi imaginează un acord onest, în funcţie de cantitatea de gaze cu efect de seră deversate în atmosferă. De fapt, mişcarea anti-încălzire pleacă de la premisa că statele industrializate au un avans faţă de celelalte în poluare şi sînt responsabile pentru păcatele capitalismului, începînd cu revoluţia industrială. Pe teritoriul UE, agenţii economici primesc o anumită cotă de CO2 ; dacă o depăşesc, sînt penalizaţi, dacă e mai mică decît cea preconizată, le pot vinde altora „certificatele de carbon“. Această măsură nu se aplică sau se aplică prea puţin în cazul statelor în curs de dezvoltare: ba mai mult, acestea ar trebui să primească despăgubiri în bani sau tehnologie de la cei bogaţi, dacă iau măsuri anti-emisii. E de înţeles de ce SUA au avut obiecţii faţă de o astfel de înţelegere. Zilele acestea se desfăşoară noul summit mondial privind schimbările climatice, la Copenhaga. Acordul de la Kyoto ar trebui renegociat, inclusiv prin recunoaşterea faptului că economii emergente ca India, China, Rusia sînt responsabile astăzi pentru o parte importantă din producerea de gaze de seră. Ca o ironie, deşi America lui Obama este acum doritoare să se ajungă la un acord, acesta poate fi împiedicat de împotrivirea din zona emergentă a planetei. De data aceasta, au dreptate: industrializarea nu e păcat capital.

Activiştii spun lucruri trăsnite

Climatul politic al Americii a făcut ca ideea de încălzire globală provocată de om, cauzele şi efectele ei să fie dezbătute ca în nici o altă parte a lumii. Subiectul avea toate şansele să capete conotaţii ideologice puternice: bogaţii sînt responsabili pentru tsunami-urile celor săraci (deşi legătura între tsunami şi încălzirea vremii e inexistentă). Spiritele s-au încins; pe ambele maluri ale Atlanticului, au apărut păreri năucitoare pe marginea subiectului. Ideea lui Peter Singer că statele industrializate sînt la fel de vinovate pentru schimbările climatice ca în cazul colonialismului a fost depăşită cu mult de personaje şi mai înfierbîntate. Ellen Goodman, ziaristă laureată a Premiului Pulitzer, a intrat în analele încălzirii ideologice după ce a comparat scepticismul încălzirii globale cu negarea Holocaustului: „Să convenim deci că negaţioniştii încălzirii globale sînt acum la egalitate cu cei ai Holocaustului, deşi unii neagă trecutul, iar ceilalţi, prezentul şi viitorul“ (The Boston Globe, 9 febr. 2007). În primăvara acestui an, doi profesori britanici, John Guillebaud şi Pip Hayes, au dobîndit o notorietate nedorită după ce au argumentat serios, academic, în British Medical Journal, că familiile occidentale ar face bine să se limiteze la doi copii, „pentru a combate încălzirea globală“: „Nu trebuie să obligăm oamenii, dar oferind informaţii despre populaţie şi mediu, asigurînd mijloace contraceptive adecvate şi prin propriul exemplu, medicii ar putea să ajute la a aduce tema mărimii familiilor în arena eticii mediului, în analogie cu evitarea încălzirii cu cărbuni şi a maşinilor producătoare de carbon“.

David Boaz, sociolog, ziarist şi vicepreşedinte al think-tank-ului libertarian american Cato Institute, descrie cu umor următoarea situaţie: „Romancierul Michael Crichton spunea că ecologismul are toţi pilonii unei religii: paradisul, căderea omului, pierderea milei divine, apropiata Zi a Judecăţii. Nu l-am luat niciodată complet în serios. Pînă cînd l-am auzit la radio pe un scriitor din Montana, Jim Robbins, zicînd: «Se spune că ateii nu luptă în tranşee. Cred că acum se întîmplă ceva similar. Vreau să zic, unii oameni încă refuză să creadă. Dar mi se pare că această necredinţă se pierde şi se transformă destul de rapid». Serios, folosea termenii «atei» şi «necredinţă» într-o discuţie despre încălzirea globală!“ („Biserica încălzirii globale“, http://www.cato-at-liberty.org, 28 oct. 2009).

Dincolo de aceste opinii pasionate, o afirmaţie era preponderent acceptată: în lumea ştiinţifică, există practic un consens în legătură cu încălzirea globală provocată de om. În această ecuaţie complicată, ne putem baza pe oamenii de ştiinţă. Şi-atunci, a explodat…

ClimateGate

Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) este un organism interguvernamental ştiinţific al ONU, fondat în 1988, cu membri din numeroase ţări, însărcinat să evaluze riscul încălzirii globale provocate de activitatea umană. În 2006, alături de Al Gore, IPCC a primit Oscarul şi Premiul Nobel pentru Pace în urma documentarului An Inconvenient Truth, care avertiza asupra catastrofelor ce ne aşteaptă dacă nu limităm emisia de gaze de seră. Pe baza rapoartelor IPCC, se formulează măsurile anti-încălzire globală la nivel guvernamental, în urma lor a apărut Protocolul de la Kyoto. IPCC nu emite propriile documente ştiinţifice, dar se bazează pe cele care apar în publicaţiile peer review. Una dintre sursele de informaţie ale IPCC este Climate Research Unit (CRU) din cadrul University of East Anglia, Marea Britanie. La mijlocul lunii noiembrie 2009, un hacker a intrat în baza de date a CRU, de unde a extras mii de documente şi e-mail-uri, conversaţii între oameni de ştiinţă britanici şi americani în cursul procesului de strîngere de informaţie ştiinţifică. Oricît de discutabil ar fi modul în care au fost extrase aceste documente, conţinutul lor e şi mai şocant. El ar arăta: „manipulare a datelor, îndoieli în particular dacă vremea într-adevăr se încălzeşte, suprimare a dovezilor, încercări de a ascunde adevăruri inconfortabile… Dar probabil cel mai respingător aspect îl reprezintă o lungă serie de discuţii despre cum pot fi reduşi la tăcere şi îndepărtaţi din procesul peer review cercetătorii disidenţi. Cu alte cuvinte, cum se poate crea un climat ştiinţific în care cine nu este de acord cu teoria încălzirii globale antropogenice să fie privit ca un nebun, al cărui punct de vedere nu are un grăunte de autoritate“ (The Telegraph, 20 nov. 2009).

ClimateGate a fost numit deja „cel mai mare scandal ştiinţific al generaţiei noastre“. Investigaţiile au început, iar pe parcursul lor directorul CRU şi-a dat demisia. O informaţie de ultim moment spune că cercetătorii de la CRU ar fi afirmat că au pierdut baza de date cu temperaturile ultimelor decenii, cînd aceasta le-a fost cerută. Iar hacker-ul e posibil să fie cineva din interior. Pesemne s-o fi săturat… Căldură mare, monşer! (Mădălina Şchiopu)

Reply
emil
11 December 2009
Un jurnalist pune o intrebare despre Climategate la o conferinta de presa la summitul de la Copenhaga…

Reply
emil
11 December 2009
La Copenhaga, grevistii foamei impotriva incalzirii globale (da, exista si asa ceva) tin o conferinta de presa…

… in timp ce harta meteo a Canadei arata cam asa: Public Weather Warnings for Canada

Reply
Dragos
11 December 2009
Search on Google for „climagate”

Response

Rezultatele 1 – 10 din aproximativ 2.990.000 pentru climategate. (0,15 secunde)

sunt rezultate destul de relevante in prima pagina a afisarii, nu stiu de ce voi ziceti ca astia muzamalizeaza treaba!

Reply
Turnofftheglory
11 December 2009
Chestia funny e ca metanul e un gaz de sera mult mai naspa decat CO2. Metanul e produs natural de la descompunerea frunzelor la fasurile animale. ????
Am avut bafta sa vad un documentar BBC excelent facut despre fake global warming.
Bush a fost demonizat pentru ca l-a durut in pix de rahatul eco. Toti prezinta USA ca o tara poluata plina de smog dar habar nu au ce e de fapta acolo.
Nu e deloc intamplator ca anti-WTO, socialistii si ecologistii si-au dat mana. Se minte si se castiga tone de bani din global warming. Eu sper sa ramana clima calda ca nu suport frigul scandinav.

Reply
emil
11 December 2009
Dragos, nu ma refeream la rezultatul unei cautari. De-aia am pus si imagini, ca sa fie usor de inteles. E vorba despre sugestii de termeni populari.

Reply
costin
11 December 2009
Dragos, ma refeream la ce arata emil in comentariul 5.

Reply
costin
11 December 2009
Revista 22

Climategate – scandalul secolului

Ai vrut, n-ai vrut, zilele acestea ai fost obligat de toate canalele mass-media din lume sa asisti la spectacolul marii conferinte de la Copenhaga dedicata mediului, problemelor sale samd. Sa pierdem cat mai putin timp cu comentarii tema ineficientei si ipocriziei elitelor ce propovaduiesc un lucru si in exact aceasi clipa practica altul (1200 de limuzine, 140 de avioane private si toate costurile logistice aferente vor genera mai mult dioxid de carbon si poluare in cele cateva zile ale conferintei decat o tara intreaga intr-un an). Sa privim deci in zonele mai putin expuse publicului, acolo unde este in plina derulare la aceasta ora, un scandal ce va marca lumea stiintifica si viata publica pentru decenii. Ce vom desoperi este socant: edificul pe care este grefat tabloul vivant Copenhaga, incepe sa se fisureze si sa se clatine. Insusi pilonul de rezistenta al acestui mare complex de interese ideologice, politice si economice care este doctrina incalzirii globale generate de om, este sub atac.

Asa cum stim, edificiul se bazeaza pe doua teze cheie: (1) ca incalzirea globala contemporana nu este un mit ci este un fapt stiintinfic dovedit ca real si anormal in comparatie cu alte epoci istorice si (2) ca aceasta incalzire globala este generata de om – un fapt dovedit stiintific si acesta. Or, exact aceste doua propozitii esentialmente stiintifice sunt in acest moment puse sub semnul intrebarii de un incident unic in analele stiintei. Ne aflam practic in centrul unui scadal care are toate sansele sa fie scandalul stiintific al secolului. Sa vedem pe scurt despre ce este vorba pentru ca prinsi cu alegerile si alte incidente tangente, nu am putut sa stam conectati la evenimente. Si este pacat, pentru ca merita.

Un haker misterios

Scandalul se invarteste in jurul Centrului de Cercetări Climatice (CRU) al Universităţii East Anglia. Luna trecuta un haker misterios a patruns in sistemul universitatii si a descarcat o cantitate imensa (aproximativ derularea a 10 ani) de emailuri şi documente. La scurt timp, ele au fost postate pe un server din Rusia. Din acel moment, lucrurile au explodat. Ca sa intelegem mai bine semnificatia incidentului sa spunem doua lucruri (1) CRU este unul dintre cele mai importante si influente centre din lume dedicate analizei incalzirii globale iar datele si concluziile sale au stat la baza unei bune parti a literaturii de gen, justificand in acelasi timp o multime de pozitii politice si publice relative la problematica in cauza. (2) Intre autorii emailurilor se afla persoane de o importanta cruciala în promovarea discursului despre încălzirea globală, cum ar fi profesorul Phil Jones, membru de vaza al Grupului Interguvernamental de Experţi privind Schimbarile Climatice al ONU. Persoanele implicate sunt aşadar autorităţi in domeniu iar CRU o placa turnanta in reteaua intelectuala si politica ce promoveaza alarmismul climatic.

In momentul in care vestea arhivei aflate pe serverul rus s-a raspandit pe internet, mii de interesati au plonjat in rascolirea ei. Si de aici lucrurile incep sa devina cu adevarat interesante. Ceea ce au descoprerit a aruncat in aer aproape instantaneu blogosfera. In mai putin de cateva ore devenise evident ca materialele expuse contineau posibilele dovezi ale uneia dintre cele mai mari fraude intelectuale din stiinta contemporana. Scadalul a capatat rapid un nume, „Climategate”, in rezonanta cu celebrul „Watergate”. Ca sa ne facem o idee despre dimensiuni, sa spunem ca la ora actuala chestiunea are dedicate mii de pagini de internet iar pe motoarele precum Google, termenul „Climatgate” depăşeşte în numari de cautari insusi clasicul termen, „Global Warming”- incalzire globala . Ce contin deci materialele in cauza?

Masluiri stupefiante

În primul rand, citind emailurile expuse, descoperim izbitorul spectacol al unui grup de climatologi de varf ce încearcă in mod sistematic să manipuleze bazele de date legate de fluctuatiile temperaturii globale. Ii vedem de pilda îngrijoraţi de faptul că temperatura globală nu a crescut în ultimul deceniu, dar şi de faptul că nu îşi pot explica acest fenomen. Solutia: eforturi de a ascunde realitatea revelata de date. Alte discuţii vizează cum pot sa fie camuflate situaţiile de încălzire globala din trecutul istoric al omenirii, situatii ce nu pot fi asociate cu creşteri semnificative de bioxid de carbon. Solutia: datele respective sunt fie facute uitate, fie sunt manipulate.

Nu speculam. Raportam ce reiese din corespondenta in cauza. Nume recunoscute precum Michael Mann sau Phil Jones sunt surprinsi afirmănd textual că au modificat date pentru a masca rezultate incomode. Iata de pilda o referinta la rezultatele care arătau, cotrar tezelor sustinute public de acesti autori, nu o incalzire globala ci mai degrabă o răcire a temperaturii în ultimul deceniu: „Tocmai am terminat trucul de a adăuga la temperatura reală…”, spune profesorul Phil Jones într-un e-mail. Este, intr-adevar, bulversant. Sa nu uitam un lucru: În tot acest timp, aceşti profesori spuneau politicienilor si publicului ca încălzirea globală este un pericol iminent si atacau pe cei ce aveau rezerve cu privire la afirmatiile lor. De multe ori mergeau pana la a-i califica pe acesti „sceptici” drept impostori sau vanduti. Asa cum stim, s-a mers si mai departe. Cei ce aveau rezerve cu privire la doctrina incalzirii globale au ajuns, urmand aceasta logica, sa fie asemuiti cu negationistii Holocaustului, cerandu-se un tratament similar pentru ambele categorii!

Conspiratii impotriva altor oameni de stiinta

În aceste emailuri descoperim o metoda sinistra. Vedem cum aceeaşi oameni pe de o parte îşi acuză oponenţi că nu sunt publicaţi în reviste respectabile si pe de alta parte cum ei înşişi manevreaza in culise ca să le blocheze publicatiile. Lucrurile merg chiar si mai departe: descoperim un complot prin care se incearca explicit izolarea si decredibilizarea revistelor care găzduiesc opiniile contrare („să convingem colegii să nu mai trimită articole la Climate Research” se spune intr-un e-mail). Sa repetam: constatam nu numai blocarea exprimarii opiniilor contrare încălzirii globale în publicatiile controlate de alarmisti dar obliterarea si decredibilizarea pe orice cai a oricarei publicatii care ar accepta punctul de vedere stiintific alternativ. „Il vom marginaliza chiar dacă asta înseamnă să redefinim ce este procesul de evaluare academica”, afirmă profesorul Jones, referindu-se la un cercetator ce nu era de acord cu tezele alarmiste.

Asadar nu este nicio supriza pentru cititorii materialelor puse la dispozitie de hakerul misterios, ca machiavelicii profesori de la CRU vorbesc despre climatologi care sunt „de încredere” şi de cei care nu trebuie să aibă acces la date întrucât nu sunt „predictibili”. Îi vedem catalogând nominal şi organizaţional pe cercetatorii cu vederi opuse, precum şi vorbind de tactici de decredibilizare a lor folosindu-se pe ascuns de bloguri si de comunităţile online. Pe scurt, o conduita odioasa pentru un om de stiinta. De ce toate acestea? Evident ca sa poata spune publicului si politicienilor ceea i-am auzit repetand pana la satietate. Anume ca toti oamenii de stiinta „seriosi”, care publica in reviste „serioase”, sustin teza incalzirii globale. Numai nebunii sau cei platiti se mai pot indoi.

Distrugerea si limitarea acceslui la bazele de date

In trecut, ori de cate ori i-a fost solicitat accesul la seriile statistice privind temperaturile istorice, Phil Jones afirma că datele s-au pierdut. Cele aduse la lumina de hakerul anonim, ne releva altceva. Un efort deliberat de a tine datele departe de ochii publicului. Nu este nevoie sa spunem ca ceea ce au facut oamenii de stiinta de la East Anglia este incalificabil. Acesta practica este împotriva spiritului metodei ştiinţifice, bazat exact pe transparenta si verificabilitate.

Lucrurile apar si mai bizare cand realizam ca cercetatorii CRU au incalcat si legile in vigoare privind accesul liber la informaţie, având în vedere că vorbim de proiecte finanţate din bani publici. Sarbanda nu se opreste aici. Am mentionat deja că apare clar ca blocuri masive date au fost modificate. Datele brute insa, datele primare care au fost calibrate si ajustate pentru a produce seriile statistice finale, nu s-au mai pastrat nici ele. Deci este imposibil de determinat acum ce a fost fabricat si ce nu.

Se intelege acum de ce refuzau de ani de zile, sub varii pretexte, să lase accesul liber publicului si celorlalti cercetatori interesati. Interesant este faptul ca uneori pretextul era invocarea drepturilor de proprietate intelectuală, deşi cercetarile in cauza erau finanţate din fonduri publice. Dar cine din afara avea timp sa verifice fiecare set de date si originile finantatii sale! Ironia ironiilor este ca normele interne ale CRU trambitau transparenta: „Nu spuneţi nimănui că în CRU există un document intern privind libera circulaţie a informaţiei”, spune profesorul Jones la un moment dat unui coleg.

In sfarsit, materialele puse la dispozitia publicului pe hacker arata lucruri incredibile nu numai despre conduita acestor oameni de stiinta transformati in agenti de influenta machiavelici sau despre datele falsificate de ei. Socul cel mai mare l-au avut expertii in programare cand au constanatat starea in care se afla programul folosit de CRU pentru procesarea datelor. Din notele facute de chiar specialistii CRE, reiese ca erorile, improvizatiile si peticelile acumulate in timp i-au adus in starea in care admiteau ei insisi, in comunicarile lor interne, ca habar nu au ce fac.

Ce a urmat

Retaua alarmista, cercetatorii, mass media, ONG-uri etc, s-a facut initial ca nu stiu despre ce e vorba in speranta ca valul va trece si lucrurile vor reveni la normal. Dar presiunea a crescut. Si creste de trei saptamani de la zi la zi. Dimensiunile cutremurului ce are loc in acest moment in comunitatea alarmista este greu de suprtaestimat. Anchete sunt in derulare la CRU. De acolo se intind in alte centre similare. Exista deja o lista de alte universitati suspecte. Suspiciunile de malversatii similare se extind dincolo de universitati. Chiar si la ONU, dupa doua spatamani de negari, chestiunea s-a impus. Urmeaza si acolo o ancheta. Marile publicatii si canale de stiri preiau treptat tema. Oamenii politici cer stoparea oricaror initiative pana cand baza stiintifica a ideologiei alarmiste nu se clarifica. Confuzia este imensa. Socul este imens.

Sute, poate mii de cercetari se bazeaza pe bazele de date de la CRU. Care, iata, se dovedesc masluite. Cine mai poate face ordine in haos? Cate alte baze de data au fost manipulate similar? Cum putem sti? Deja s-a dovedit dupa mai utin de o saptamna ca seriile statistice din Noua Zeelanda au fost masluite. Serii intregi din alte centre trebuie recalculate de la zero. Anchete penale sunt in pregatire. Interplari parlamentare si comisii sunt la ordinea zilei. Sa repetam, dimenisunile cutremurului ce are loc in acest moment in comunitatea climatologilor sunt greu de exagerat.

Ce ar mai fi de spus?

Evident, acest scandal nu infirma complet posibilitatea încălzirii globale şi nu oblitereaza posibila validitate a multor studii în jurul acestei teorii. Dar ideea consensului stiintific in jurul alarmismului climateric este spulberata. In plus, cum putem sti acum ce este studiu „serios” si ce nu, in acest domeniu?! In fata stau ani bun de eforturi. Lucrurile trebuie luate de la la zero. Fara politica, fara isterie, fara manipulari, fara vedetisme si propaganda mass-media, fara premii Nobel si Oscaruri, fara spectacole de sunet si lumina tip Copenhaga.

Sa ne gadim la toate acestea cand contemplam raportarea in mass media a evenimentlor de la Copenhaga. Sa ne intrebam intre altle si de ce nu auzim mai mult despre Climategate. Iar daca ne indoim de veridicitatea relatarii de mai sus avem o solutie simpla: Printr-o simpla cautare google putem lamuri daca nu cumva ce se intampla in spatele reflectoarelor indreptate spre Copenhaga nu este cumva mai semnificativ decat ceea ce se intampla in lumina acestora.

Reply
emil
11 December 2009
Eco-activistii marsaluiesc pasnic prin Copenhaga… doar ~~300-400~~ UPDATE 600-700 au fost arestati:
Hundreds Held During Climate Change Protest
Si un slogan popular al demonstrantilor:

Jos capitalismul ca ne sufocam de atita CO2!
Cum ziceam in postare? … există un singur sistem care protejează mediul înconjurător: comunismul.
Oare cine o fi compus acest slogan?
Climate summit Copenhagen December 2009: Save the climate – scrap Capitalism!

Reply
MIHAI
11 December 2009
Salut http://www.SpuneNuDrogurilor.com este o echipa recent formata, nonprofit, care si-a propus sa lupte pentru constientizarea opiniei publice, a tinerilor debusolati de societatea în care traim despre tot ceea ce înseamna consum de droguri într-un fel sau altul.
Daca prin actiunea ta, salvezi o singura viata de la decadere, considera ca ti-ai atins scopul, alaturi de noi toti ceilalti.

Daca doresti sa sustii aceasta campanie, afisaza pe blogul tau un banner, codul se preia de la: http://www.spunenudrogurilor.com vei fi sustinut si tu de aceasta campanie lasa un comentariu daca ne sustii sa te sustinem si noi Scuze de deranj

Reply
emil
11 December 2009
Marsul eco-activist devine din ce in ce mai pasnic… doar 600-700 au fost arestati pentru vandalism, violenta si alte manifestari impotriva CODOIULUI emanat de capitalismul in putrefactie… si un contrast intre felul in care 2 organizatii de presa anunta evenimentul.

Reply
dr pepper
11 December 2009
asta cu demonstratia pasnica eco imi aduce aminte de teoriile conspirationiste lansate de leftisti cand cu demonstratia tea party din washington, dc.
se vehicula ideea ca nu a fost nici un mars acolo pentru ca nu lasasera mizerie in urma.
????
si nici vitrine sparte, masini incendiate, politisti raniti.

Reply
euNuke
11 December 2009
In timp ce consensul fabricat meticulos asupra relatiei om-natura-clima se naruie treptat in lumea stiintifica, continentul progresist se ridica si se erijeaza glorios in postura de ‘conducator’ si indrumator al luptei globale pentru schimbare impotriva schimbarilor climatice [nu’i o greseala de scriere, este un nonsens oficial asumat in documentele ue]. ‘Schimbarea’ pe care si’o propune s’o genereze nou-nascutul stat federal este una de mentalitate, ‘schimbarile climatice’ sunt demonul care trebuie eliminat, iar metoda utilizata aminteste de regimurile staliniste: propaganda intensa la nivel scolar, in gradinite, in licee, pe stadioane, in casele de cultura populare. Casele de Cultura in acest caz sunt intruchipate de MTV, partener important in campania desfasurata de UE in 11 tari, campanie pe care eu as numi’o Cantarea Europei [evident: o europa unita’n cugetul verde cu bratul inrosit al activistilor de tot soiu]. Nu este foarte clar si nici foarte public bugetul acestor activitati ‘culturale’, tipul si partile contractelor incheiate, sumele primite de parti si statutul unor cetateni ce reprezinta fiecare tara sub numele pompos de ‘ambasadori‘ dar cu functia precisa de propaganda aplicata. Festivismul gretos poarta numele juvenil si englezesc ‘Play to Stop: Europe for Climate‘ si aduna trupe de cenaclu si artisti de mare angajament ai poporului european precum Moby si Backstreetboys din schema lipsind in mod bizar alde Paunescu si Vadim sau…de ce nu…Remus Cernea. Ambasadorul nostru este un individ pe nume Serban Compot, cica o celebritate, dar eu n’am auzit pana acum de el. Functionarii Comisiei Europene sprijina din rasputeri actiunea prin articole si interviuri propagandistice publicate in presa romaneasca [exemplu: ] in care se dau in stamba sau incearca sa oficializeze doctrina incalzirii globale. Directia Comunicare a Comisiei [adica Ministerul Propagandei] si’a trimis chiar seful sa dea cu mistria si canciocul edificarii ecobigotismului ca element structural al omului-nou, european. A iesit prost, birocratul a vrut sa para glumet dar i’a iesit un porumbel nu prea pasnic pe gura sanctionat de toti comentatorii hotnews

Reply
dr pepper
11 December 2009
: US competitiveness at risk from climate pact

discutie:
-„nah ma, ai vazut? Obama vrea sa ajute firmele mici si mijlocii, sa refaca economia!”

de unde concluzia este ca ‘telectualii ie unici in felul lor de a gandi.

But Blackburn maintained that the Democrats’ cap-and-trade proposal to achieve such reductions would create „a bureaucratic nightmare that would make households, small businesses and family farms pay higher prices for electricity, gasoline, food and virtually every product made in America.”

„Just think of what will happen to small businesses and manufacturers hit with these skyrocketing energy bills, especially when nations like India and China don’t agree to these mandatory emissions limits,” she said

Dar Blackburn sustine ca suprataxa ecologica democrata pentru a atinge asemenea reduceri ( de codoi) va crea un cosmar birocratic de proportii care va face ca fiecare cetatean, afacere si fermier sa plateasca preturi supermari pe electricitate, petrol, mancare si practic orice fel de produs made in USA.

ganditi’va doar ce se va intampla cu micile companii si micile fabrici cand acestea vor fi lovite de preturile uriase ale energiei, in special cand tari precum India si China nu au cazut de acord cu aceste limite de emisii obligatorii…

pai cum ce o sa se intample?
2/3 din industria si locurile americane vine din sectorul privat care isi va inchide portile generand somaj puternic.
in loc sa scada preturile si sa ajute economia ca piata sa fie inundata de blue jeans made in USA nu made in China, Taiwan, Mexico, Turcia samd – ei bine, tot ce se mai producea inca in America se va muta in China, India etc.
produsele americane vor fi prea scumpe pe orice piata si nimeni nu le va cumpara.
Chiar cred ca de la anul vor fi tensiuni sociale in America, pentru ca democratii pur si simplu sunt hotarati sa distruga America.
Traiesc inchisi in bula lor ideologica si nimeni si nimic nu ii poate face sa judece.
Pai cum te duci tu sa ii tragi pe chinezi de urechi ca nu dau drumul la yuan in loc sa combati produsele lor pe piata.
Bai, astia sunt de’a dreptul inchistati in propriul moloz propagandistic identic cu cel comunist.
Realitatea este insa cruda si desteptarea va fi crunta.

Reply
Francesco
11 December 2009
Ambientalistii se imbarbateaza si se tin la curent pe Twitter!
Concluziile Climate Change au reinviat fantomele trecutului!
Unul din noii idoli-zei-guru des invocat de protestatarii de la Copenhaga nu este altul decat Kilpatrick Sale, un prolific autor de carti, considerat Pontifex Maximus al neo-ludditilor.

Reply
costin
11 December 2009
emil, nu ar fi ok daca ai adauga unele din comentariile tale ca actualizari?

Reply
emil
11 December 2009
Lasa, si asa e lunga postarea… tot firul de comentarii ar merita adaugat…

Reply
costin
11 December 2009
poate fi adaugat intr-o postare separata eventual. ma gindesc ca se cam pierd postate dolar in comentarii

Reply
Francesco
11 December 2009
Climate Camp organizatia ambientalistilor britanici a anuntat ca politia daneza se face vinovata de violarea drepturilor omului la COP15!

Pe fundalul zgomotului la Copenhaga facut de ambientalistii de pretutindeni, 50 de state africane cer 5 procente din PIB-ul tarilor dezvoltate! In cifre usor de retinut: 400 de miliarde de dolari in trei ani in locul celor 10 miliarde pe an promisi in proiectul de rezolutie al Natiunilor Unite (dar si in Danish Text).

Asking for five percent would be a very ambitious demand, compared to the funding so far mentioned at the climate negotiations. Five percent of the United States’ GDP alone amounts to 722 billion US dollars (2008 figures). In comparison, the EU has calculated the developing countries’ total need for climate funding to 130 billion dollars (100 billion euro) annually by 2020.

According to the draft, the African Group asks for 400 billion dollars for developing countries from 2010-2012, while the UN estimates the need to be 10 billion dollars each of the three years.

Reply
Francesco
11 December 2009
India spune ca desi isi coordoneaza eforturile cu China (a se intelege: presiuni asupra tarilor dezvoltate), numarul 1 (China) si numarul 5 (India) mondiali in privinta emisiilor de CO2 „nu sunt in aceeasi barca”!

Ministrul Jairam Ramesh a declarat la COP15 ca tara sa se ofera sa reduca 20-25% din „carbon intensity” in 2020 fata de 2005, dar nu accepta o monitorizare internationala.

Reply
Francesco
11 December 2009
Contingentul anticapitalist in actiune surprins pe flikr!

Se vede bannerul cu „It’s capitalism stupid”…

Reply
emil
11 December 2009
Stiri din Canada, unde avem doua anotimpuri: iarna si constructii (al doilea e pentru repavatul drumurilor care se deterioreaza in primul). In 2010 vor avea loc jocurile olimpice de iarna, la Vancouver. Un grup de atleti canadieni a trimis o scrisoare prim-ministrului Stephen Harper, in care cer masuri drastice de combatere a caldurii globale (asta in timp ce acum 95% din Canada se coace la temperaturi de -10 / -45, iar intoarcerea sezonului de tricouri cu mineca scurta are loc de obicei abia catre final de aprilie, cind pragul de 0 devine fezabil si pare canicula). Hei, dar atletii nostri observa deja cum se topesc ghetarii si zapezile canadiene. Ce se va alege de sporturile de iarna? Tovarasi, in acest ritm vom deveni o natiune tropicala! … comentariile de la articolul din Calgary Herald sint sarea si piperul articolului:
Winter Olympians press PM on climate change
Kate McMillan, bloggerita din Saskatchewan, a initiat un sondaj de opinie in care intreaba „n-ar trebui sa contramandam toate olimpiadele pina cind nivelul de CO2 va reveni la normal”?
Absolut… si un amendament. Atletilor nostri de iarna sa li se taie gazul si curentul electric din casa si sa fie dotati cu panouri solare. Sa se incalzeasca cu ele.

Reply
costin
11 December 2009
Climate in Copenhagen turns sour

35,000 protest in Copenhagen; 300 arrested Saturday

Reply
Francesco
11 December 2009
Merituosul om de stiinta dr. Phil Jones, directorul CRU, nu si-a mai prelungit contractul cu University of East England. Este practic o demisie a celui care a primit peste 20 de milioane de dolari granturi pentru „cercetarile” sale, scrie http://directorblue.blogspot.com.

Reply
Imperialistu'
11 December 2009

PJTV: Warmists Give Climategate the Cold Shoulder

Bruce Bawer for PJTV on the commie climate thing

Reply
Francesco
11 December 2009
Daily Mail titreaza: SPECIAL INVESTIGATION: Climate change row deepens – as Russians admit they DID come from their siberian server. FSB-ul – serviciul de spionaj rus – a investigat zvonurile cu privire la adresa sibriana a serverului de pe care s-a raspandit in lume emailurile buclucase de la CRU. Acum rusii stiu precis de unde au fost incarcate pe serverul din Tomsk datele in format zip care contineau emailurile.

The FSB – formerly the KGB – confirmed that thousands of messages to and from scientists at the University of East Anglia’s Climatic Research Unit were distributed to the world from the city of Tomsk, as revealed by The Mail on Sunday last week.

Now, it has emerged that IT experts specialising in hacking techniques were brought in by the Russian authorities following this newspaper’s exposure of the Tomsk link.

They have gathered evidence about how and where the operation was carried out, although they are not prepared to say at this stage who they think was responsible.
A Russian intelligence source claimed the FSB had new information which could cast light on who was behind the elaborate operation.

‘We are not prepared to release details, but we might if the false claims about the FSB’s involvement do not stop,’ he said. ‘The emails were uploaded to the Tomsk server but we are sure this was done from outside Russia.’

Reply
dr pepper
11 December 2009
emil, a lovit iarna si in europa nu numai canada si sua:

Europa, afectată de ger şi de ninsori

iti dai seama ca in timp ce te uiti la tv cum :mai marii si mai inteleptii lumii” vor sa te protejeze de caldura dupa care pui blana si bocancii si iesi afara sa dai zapada?
hai ca de la geo nu prea ai ce pretentii sa ai.
dar restul?
realizati ce inseamna cand media iti repeta la nesfirsit o minciuna?
„este un consens stiintific”, „toti oamenii de stiinta sustin asta” dar nici unul nu stie care sunt oamenii aia de stiinta.
daca ii intrebim de unde stiu:
– din ziare!
astia sunt de mii de ori mai eficace decat comunistii.
tin minte ce mai minteau gazetele comuniste, dar nu le credea nimeni…
in schimb astia mint si mint la nesfirsit si lumea ii crede.

ia uitati argumentele ‘telectualilor:

saracii astia lupta sa traiasca intr’o noua dictatura.
si prin gestul lor – nici macar nu realizeaza cat de prosti pot fi cand isi bat joc de libertatea de care inca se bucura.
Saracii!

Reply
dr pepper
11 December 2009
si iata si „noile locuri de munca” create de noua religie a incalzirii globale:

http://www.youtube.com/watch?v…..re=related

ce „vremuri” ne asteapta….

Reply
emil
11 December 2009
Inginer de software analizeaza codul sursa al programelor de modelare climatica de la CRU. Evident, ceea ce a devenit public in urma Climategate. Nu e de mirare ca astfel de modele software sint notorii pentru incapacitatea lor de diagnoza sau prognoza corecte.

Reply
dr pepper
11 December 2009
Turnul Eiffel a fost închis

de ce?
pai:

Turnul Eiffel şi parcurile din Paris au fost închise din cauza căderilor de zăpadă care au îngreunat circulaţia în capitala Franţei, situaţia fiind agravată de o grevă a angajaţilor din sistemul feroviar, relatează AFP.

Zăpada şi drumurile cu polei afectează tot nordul Franţei, dar principalele probleme de circulaţie se înregistrează în regiunea Paris. Intemperiile coincid cu o grevă care durează de şapte zile pe linia A a RER, principalul tronson feroviar din Paris, care traversează capitala de la est la vest şi face legătura cu parcul de distracţii Disneyland Paris.

nu mai bine ii baga pe activistii de la cop15 la dat zapada? decat sa ii doteze cu molotoave, mai bine le dadeau lopeti.

Reply
Francesco
11 December 2009
Rusii spun „niet Climate worming”

Institutul pentru Analize Economice din Moscova, presupus a avea legaturi puternice cu Kremlinul, este la originea unui nou scandal privind asa-zisele Schimbari Climatice. Institutul a publicat un raport de 21 de pagini in care a acuzat Biroul de Meteorologie (Meteorological Office)din Marea Britanie ca a „manipulat” datele de la statiile de inregistrari din Siberia in scopul demonstrarii ca temperaturile sunt in crestere. Agentia RIA-Novostny a scris ca „datele statiilor meteorologice rusesti nu confirma teoria incalzirii globale.”
Ziarul Kommersant scrie ca Met Office’s Hadley Centre for Climate Change nu a preluat datele de pe 40% din teritoriul rusesc „pentru alte motive decat lipsa de statii meteorlogice sau de observatii”. Selectarea datelor de pe teritoriul Rusiei de catre Hadley Center a condus la calcularea unei valori de plus 0.64 Celsius pentru perioada 1870-1990, contrar calculelor rusesti care spun ca nu a avut loc o variatie de temperatura.
Andrey Illarionov, seful Institutului pentru Analize Economice, este si fellow al Institutului Cato din Washington.

Reply
Vlad P.
11 December 2009
Climate scientist at the heart of emails controversy says he did nothing wrong

Reply