FUNDATIA IOAN BARBUS

CELE MAI CITITE

“Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul” – Masacrul de la Fântâna Albă, negat de ambasada Rusiei

În urmă cu șapte ani, în aprilie 2017, ambasada rusă condusă de Valeri Kuzmin producea consternare în România negând masacrul săvârșit de ruși la Fântâna Albă, într-un text publicat pe pagina de Facebook a instituției. În textul eliminat între timp se vorbea despre un “așa-zis “masacru de la Fântâna Albă”” și se afirma că sovieticii nu i-au ucis pe cei 3000 de români, ci ar fi tras în legitimă apărare și au ucis doar 50 de persoane.

Aceștia, spunea ambasada, ar fi făcut parte dintr-o manevră a “serviciul de informații românesc de atunci”, iar marea majoritate a lor erau bărbați în putere și gata de luptă – care și-au abandonat familiile și au dat bir cu fugiții.

Textul eliminat de ambasada Rusă poate fi văzut mai jos, la finalul articolului.

Ororile ce au loc zilnic în Ucraina de la începutul învaziei, sunt o re-editare la scară largă a masacrului de la Fântâna Albă. După invazia Ucrainei din 2022, Rusia a fost declarată “sponsor al terorismului” de Parlamentul European, iar pe numele lui Vladimir Putin, Curtea Penală Internațională a emis în 2023 un mandat de arestare în care este acuzat de crime de război.

După semnarea pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Astfel, peste noapte, aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe un teritoriu străin în care originile, tradiţia, cultura şi religia lor nu erau acceptate, scrie basilica.ro.

Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, proprietățile confiscate, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România. În ianuarie 1941, NKVD-ul a lansat zvonuri potrivit cărora ar fi permisă traversarea graniței. Ca urmare a acestor informații, în 1 aprilie 1941, într-o zi de Paşti, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului s-au îndreptat către graniţa sovieto-română purtând un steag alb şi însemne religioase (icoane, prapuri şi cruci din cetină).

Când au ajuns la trei kilometri de graniţă, în locul numit Poiana Varniţa, peste 3.000 de oameni au fost suprinşi de soldaţii sovietici ascunşi în pădure. La scurt timp, cea mai mare parte dintre ei au fost seceraţi de gloanţe, apoi aruncaţi în gropi comune, unii fiind îngropaţi de vii. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi, notează basilica.ro.

După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi.

Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul“,
scria Liviu G. Stan în 2017.

Foto: Masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941)

Ziaristul basarabean Ion Dominte a reuşit să reconstituie cronologia înspăimântătoarei tragedii în 1942, imediat după ce armata română a eliberat Bucovina.

El vorbeşte de o coloană întinsă pe aproape 2 km, toţi ţărani, bărbaţi, femei cu copii în braţe, tineri şi bătrâni, hotărâţi să treacă în România pe podul de la Siret. Există mărturii că în faţa autorităţilor de ocupaţie de la Hliboca (Adâncata) oamenii au strigat: “Acestea sunt pământurile noastre lăsate moştenire de Marele Ştefan, aşa că ori plecaţi, ori lăsaţi-ne să plecăm noi peste graniţă şi vă lăsăm gospodăriile noastre cu vite cu tot. Noi vrem patria noastră românească…”

În poiana Varniţa, la circa trei kilometri de graniţa română, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i.

Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia. La finalul măcelului, răniţii au fost legaţi de cozile cailor şi târâţi până la cinci gropi comune săpate dinainte, unde au fost îngropaţi, unii fiind în viaţă încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morţi sau muribunzi.

Ziua de 1 aprilie a devenit printr-o lege adoptată în 2011 Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și din alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei.

Textul publicat în urmă cu 7 ani și eliminat de “Ambasada Rusiei in România Посольство России в Румынии”, pe 17 aprilie, 2017, la ora 3:47pm:

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Costin Andrieş

Costin Andrieş

Autor, co-fondator și redactor-șef ILD https://twitter.com/CostinAndriess

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

România a făcut mulți pași în direcția corectă de la revoluția din 1989. Cu toate acestea, revoluția nu a fost niciodată terminată în România. Influența malefică a Rusiei, datorită proximității sale geografice față de România și relația continuă a României cu China comunistă, creează multe probleme care subminează progresele economice și democratice ale României, precum …

adrian zuckerman foto