Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a spus duminică, 31 martie, că își dorește ca 2025 să fie anul în care se va decide reunificarea datei de sărbătorire a Paștelui pentru creștinii ortodocși și catolici. „Este scandalos să sărbătorim separat evenimentul unic al unicei Învieri a Unicului Domn”, a declarat acesta după Sfânta Liturghie duminicală de la Biserica „Agioi Theodoros”, din cartierul Vlagas, Istanbul.
„Ne rugăm Domnului Slavei ca celebrarea comună a Paștelui pe care o vom avea anul viitor să nu fie doar o întâmplare fericită, ci începutul stabilirii unei date comune pentru celebrarea anuală de către creștinismul răsăritean și occidental”, a subliniat Patriarhul, citat de orthodoxtimes.com.
De asemenea, Patriarhul Bartolomeu s-a referit la aniversarea a 1700 de ani, în 2025, de la convocarea Sinodului Ecumenic de la Niceea, care a abordat problema reglementării perioadei de celebrare a Paștelui.
Anul acesta Bisericile ortodoxe, care urmează calendarul iulian, şi nu cel gregorian, vor sărbători Paştele Învierii după cinci săptămâni faţă de catolici şi protestanţi, şi anume duminică, 5 mai.
În schimb, în 2025 data va coincide: duminică, 20 aprilie.
El spune că este optimist, deoarece crede că există un teren fertil pentru ca acest lucru să fie decis, în timp ce situația contrară, celebrarea separată a Paștelui, este un „scandal”: „Suntem optimiști, deoarece există bunăvoință și voință de ambele părți. Pentru că, într-adevăr, este scandalos să comemorăm separat evenimentul unic al unicei Învieri a unicului Domn!”
Discursul lui Bartolomeu aduce o nouă perspectivă tuturor celor care consideră necesară stabilirea unei date comune pentru Paște, valabilă pentru toți creștinii, problemă pe care Papa Francisc a tratat-o cu diferite ocazii. Aceeaşi disponibilitate a fost afirmată de lideri ai altor Biserici creştine, între care patriarhul coptic-ortodox Tawadros al II-lea, notează L’Osservatore Romano citat de site-ul Episcopiei Romano-Catolice de la Iași.
Discursul Patriarhului Ecumenic de duminică, 31 martie:
„În această zi, mesajul Învierii capătă o actualitate suplimentară, deoarece frații noștri creștini ne-ortodocși sărbătoresc astăzi învierea din morți a Domnului nostru, Sfintele Paști. Am trimis deja reprezentanții noștri în toate comunitățile creștine ale celorlalte confesiuni pentru a le transmite urările festive ale Sfintei și Marii Biserici a lui Hristos și felicitările noastre patriarhale.
Dar și din această poziție adresăm un salut din inimă de iubire tuturor creștinilor de pretutindeni care sărbătoresc astăzi Sfintele Paști.
Și ne rugăm Domnului Slavei ca celebrarea comună a Paștelui pe care o vom avea anul viitor să nu fie doar o întâmplare fericită, o coincidență aleatorie, ci începutul stabilirii unei date comune pentru celebrarea anuală de către creștinismul răsăritean și occidental, în vederea aniversării a 1700 de ani, în 2025, de la convocarea Sinodului Ecumenic la Niceea, care, printre altele, a abordat problema reglementării datei de celebrare a Paștelui.
Suntem optimiști, deoarece există bunăvoință și voință de ambele părți pentru a face acest lucru.
Pentru că, într-adevăr, este scandalos să comemorăm separat evenimentul unic al unicei Învieri a unicului Domn!”
La Niceea – se citeşte într-un recent comunicat al Dicasterului pentru Promovarea Unităţii Creştinilor – a fost dat „un elan decisiv căutării unei date comune a Paştelui între toate comunităţile creştine din imperiu în acel moment, stabilind ca dată pentru celebrarea pascală duminica de după prima lună plină de primăvară. Deoarece în acelaşi timp a fost decis că Paştele trebuia să fie celebrat după sărbătoarea ebraică Pesach, a fost însă abandonată data comună de Paşte între creştini şi evrei”, scrie Giovanni Zavatta pentru L’Osservatore Romano.
Zavatta notează că în secolul al XVI-lea, după introducerea de către Papa Grigore al XIII-lea a calendarului gregorian, conform căruia Paştele se celebrează mereu în duminica după prima lună plină de primăvară, Bisericile din Occident calculează data Paştelui după acel calendar, în timp ce „Bisericile din Orient continuă să celebreze Paştele după calendarul iulian, care era folosit în toată Biserica înainte de reforma calendarului gregorian şi pe care se bazase şi Conciliul din Niceea în 325”.
„Un dar de dezbinare”: Unificarea datei Paștelui, contestată vehement de intelectualii apropiați de partidul AUR
În urmă cu un an, pe 23 aprilie 2023, Adrian Papahagi transmitea către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și către Adunarea Națională Bisericească o scrisoare deschisă despre dezideratul unității creștinilor în celebrarea Paștelui. Scrisoarea a fost semnată de numeroase personalități, printre care Andrei Pleșu, Teodor Baconschi, Gheorghiță Ciocioi, Marius Vasileanu, Dragoș Ursu și alții.
„Conștiința nevoii de a unifica data la care sărbătorim Învierea Domnului a existat mereu în interiorul Ortodoxiei. O întâlnire panortodoxă organizată la Constantinopol acum exact un secol, în 1923, a reușit chiar, pentru câțiva ani, să unifice calendarele. Din nefericire, concordia nu a durat, iar astăzi Bisericile Ortodoxe autocefale funcționează după calendare diferite. În cazul nostru, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, folosit și de statul român, în schimb continuă să calculeze data mobilă a Paștelui după calendarul iulian; alții, în schimb, sărbătoresc atât Paștele cât și Crăciunul exclusiv după calendarul gregorian (Biserica Ortodoxă Finlandeză), sau exclusiv după cel iulian (Biserica Ortodoxă Rusă)”, scria Adrian Papahagi în scrisoare.
Adrian Papahagi adăuga în acele zile că alegerea datei de sărbătorire a Paștelui de către Biserica Ortodoxă Română după calendarul Iulian a fost făcută la presiunile lui Stalin:
„În 1949 tovarășul Stanciu Stoian (ministrul comunist al Cultelor), lăuda BOR că s-a pliat pe dorința Moscovei, inclusiv sărbătorind Paștele după calendarul vechi, neîndreptat.
Despre întâlnirea din 1948 de la Moscova, unde reprezentantul BOR a avut rezerve, dar URSS a impus tuturor bisericilor ortodoxe alinierea pe ora (și calendarul) Moscovei, iată ce are de spus comunistul român: “Hotărârea acestei conferințe de a strânge la un loc toate bisericile ortodoxe, în lupta pe care ele trebuie să o ducă împotriva politicei Vaticanului și a Mișcării Ecumenice, la remorca imperialismului, este o hotărâre pe cât de însemnată din punct de vedere al intereselor popoarelor respective, pe atât de importantă pentru Biserica însăși”.
Ca să înțelegeți odată că această pravoslavnică aliniere a datei Paștelui pe calendarul iulian s-a făcut și sub presiunea politică a lui Stalin și a comuniștilor români, pentru a separa în cea mai importantă zi a calendarului creștin ortodocșii aflați în umbra Moscovei de restul lumii creștine.
Atunci a acționat politicul, nu acum, căci niciunul dintre cei care au scris Sinodului nu e afiliat politic. Afiliați politic și subteran sunt însă mulți din cei care ne-au denigrat vocal, în spiritul noii hoarde de AUR și al vechii Securități (murdărie, calomnii, ceață deasă etc.).”
Profesorul Papahagi avea în vedere reacția extrem de virulentă a unor intelectuali apropiați de AUR, ca Mihail Neamțu și Dragoș Paul Aligică.
Aligică: Unirea datei de sărbătorire a Paștelui este „contra interesului național”
Ideea lansată de Adrian Papahagi a primit rapid sprijin de la purtătorul de cuvânt al Patrierhiei – Vasile Banescu, de la Mitropolitul Clujului – IPS Andrei Andreicut, Episcopul Hușilor – PS Ignatie; deci de la vârful instiuției BOR.
Nu era vorba, prin urmare, de toanele unui intelectual certăreț și pus pe scandal în Săptămâna Mare, cum acuzau intelectualii apropiați de AUR și propaganda rusă.
Inițiativa lui Adrian Papahagi „a produs o mare tulburare in sanul Bisericii exact in momentul in care exact din motivele geopolitice invocate, NU ar fi trebuit sa se intample asa ceva”, scria Aligică pe 28 aprilie 2023, făcând aluzie la faptul că aceasta ar fi putut leza sensibilitățile geopolitice ale Rusiei pravoslavnice.
„O eroare politica si contra interesului national”, sublinia Aligcă ultragiat.
„O eroare in termeni ecleziastici. O eroare in termeni politici. In mod ironic, o eroare politica si contra interesului national, de la niste oameni care sunt gata sa puna si joace totul -de la religie pana la relatiile personale- pe linia propagandei politice (…) un dar de dezbinare, confuzie si contra-propaganda facut dusmanilor Romaniei si ai Occidentului. O eroare in termeni umani si sociali (…) Onorabil si intelept este ca acum sa se traga linie si sa se opreasca aceasta nebunie (…) – „legitimează ideologic si istoriografic cadrul de atac ideologic si de demantelare sociala si institutionala la adresa BOR” etc, etc, etc.
Pe scurt, profesorul româno-american de la Universitatea București ne spunea, pe larg și în cuvinte multe și meșteșugite că totul era greșit cu ideea de a unifica data sărbătoririi Paștelui.
Controversa a continuat câteva luni bune, iar în septembrie 2023 Mihail Neamțu relua ideea lui Aligică, declarând într-un podcast de pe canalul lui de Youtube, bombastic și simplificat, că prin această inițiativă, BOR era „infiltrată” pentru a fi „eviscerată” și „distrusă din interior” de inițiatorii scrisorii către Sinodul BOR.
Ieșirea lui Neamțu era prilejuită de această dată de un alt text al lui Aligică, publicat pe 27 septembrie 2023, în care acesta folosea pentru prima dată formularea „eviscerare Instituțională”, la care era supusă Biserica Ortodoxă Română:
„Eviscerarea Institutionala. Adica: Golirea unei institutii traditionale de substanta si continutul sau traditional si pastrarea unor nume si forme traditionale, fara fondul originar, ca sa opereze in mod derutant cu un continut si substanta alterate, eventual radical diferite de cele intitiale”, scria Aligică.
Noutati de la dr. Neamtu:
— Costin Andries (@CostinAndriess) September 29, 2023
Vasile Banescu, Adrian Papahagi, Teodor Baconschi si Andrei Plesu au "infiltrat BOR, ca sa o distruga din interior", au "eviscerat continutul spiritual al pastelui, ca sa creeze clivaje in BOR" – spune citand o noua productie marca Dragos Paul Aligica. pic.twitter.com/N92g513pEJ
Tot anul trecut, în duminca de Paște, Diana Șoșoacă cerea ca Teodosie să fie numit Patriarh, să fie făcut „patriarh peste tot, ca să lupte pentru toată creștinătatea”.
In duminica de Paste, Sosoca cerea ca Mache Teodosie sa fie facut "patriarh peste tot ca sa lupte pentru toata crestinatatea" pic.twitter.com/qScvgoHQOK
— Costin Andries (@CostinAndriess) April 17, 2023
La final, după mai bine de doi ani de du-te-vino, ieri, pe 2 aprilie 2024, Mihail Neamțu a ieșit definitiv din dulap și a acceptat oferta lui George Simion de a candida pe lista AUR la europarlamentare (la doar câteva luni după ce acesta l-a numit pe șeful AUR „un neica nimeni”):
Mihail Neamțu despre George Simion,
— Costin Andries (@CostinAndriess) April 3, 2024
înainte și după ce a ajuns candidat AUR pic.twitter.com/nR4TWxFkCd
(În septembrie. Mihail Neamtu, m-a dat în judecată pentru că am spus ca ar trebui să intre în AUR, în cuvintele lui, „l-am asociat cu AUR”, și îmi cere pentru asta în jur de 130.000 de lei)
Romanian