CELE MAI CITITE
Oficial saudit explică fineţurile căsătoriei islamice. Tatăl unui bebeluş de un an poate întocmi un contract de căsătorie cu un peţitor încrezător în potenţialul fetei, dar mariajul nu poate fi consumat decît după ce fata a atins maturitatea cuvenită… cuvenită în legea islamică, adică vîrsta de 9 ani.
De la teorie la practică. Reportaj despre o fată din Yemen măritată de taică-său la respectabilă vîrstă de 10 ani. Altceva este ieşit din comun: a reuşit să divorţeze.
Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.
România a făcut mulți pași în direcția corectă de la revoluția din 1989. Cu toate acestea, revoluția nu a fost niciodată terminată în România. Influența malefică a Rusiei, datorită proximității sale geografice față de România și relația continuă a României cu China comunistă, creează multe probleme care subminează progresele economice și democratice ale României, precum …
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
4 Comments
Nea Ion Soparla
29 November 2008http://www.youtube.com/watch?v=e85mnwHuaoM
Imperialistu'
29 November 2008Uite ca a reaparut Nea Ion Soporla, cu un alt mesaj inteligent. De data asta, cu un clip despre dowry, o alta traditie infricosatoare a hindusilor. Vezi tu, Emil, in opinia acestor soparle triste, barbaria islamica este de inteles; daca nu este de inteles, nu poate fi condamnata, din moment ce si la alte comunitati religioase din zona – hindusii – pot fi intalnite practici la fel de barbare.
Spune si tu, ce poti sa discuti cu astia?
Peciorin
29 November 2008Lucruri groaznice se intâmplă și la noi: vezi căsătoriile și schingiuirea soției la țigani (i se taie nasul în caz de adulter). Mă întreb de ce nu vorbește nimeni de asta, Imperialistule, Emil? Nu ar fi logic să ne ocupăm mai întâi de mizeriile din propria ogradă? E numai o observație.
Vlad M.
29 November 2008Nu suntem niste fani ai acestei etnii, Peciorin, si suntem in egala masura dezgustati de aceste „obiceiuri”. Zic altceva, ce ar fi sa ne ocupam cat mai multi de cat mai multe din probleme, fie ele din ograda proprie sau a altora? Noi facem ce putem, cat de bine putem. Sigur, e loc de mult mai bine, dar poate ca ar fi bine sa mai faca si altii. Uneori timpul nu este fizic de ajuns. Ai fi uimit cate subiecte trebuie abandonate din acest motiv aparent neserios.
Raman la ce am spus mai sus: barbaria ramane barbarie si nu este anulata cu nimic de salbaticia altor popoare/ comunitati.