Am așteptat să se lămurească cine sunt câștigătorii celor două camere ale Congresului american înainte de a așterne pe hârtie câteva comentarii despre alegerile din 8 noiembrie 2022. În dimineața zilei de 17 noiembrie (în România) totul a devenit clar: Republicanii au obținut cele 218 mandate necesare (sunt 435 de membri) pentru a avea majoritatea în Camera Reprezentanților. Cu câteva zile mai devreme, se anunțase că Democrații vor avea în continuare controlul Senatului, obținând deja 50 de mandate (sunt 100 de senatori), la care se adaugă votul vicepreședintelui SUA, care este președinte de drept al Senatului. Și asta chiar fără a se ști deocamdată rezultatul din Georgia, unde va fi un al doilea tur de scrutin pe 6 decembrie. 

Analizând un pic mai atent situația, îmi propun să răspund la patru întrebări, care vor fi chiar titlurile capitolelor. Sigur, faptul că o fac de la București e un handicap major, dar mă voi folosi de informații și articole venite în special din America, dinspre ambele tabere (democrată, respectiv republicană), chiar dacă, recunosc, sunt susținător al taberei republicane. 

Cine a câștigat, de fapt, alegerile?

De obicei, alegerile de la jumătatea mandatului unui președinte înseamnă o pierdere de voturi pentru partidul care a susținut președintele în funcție. Era greu de crezut că în cazul lui Joseph Biden va fi o excepție, mai ales că nemulțumirile populare privind politicile promovate de președinte sunt mari, iar toate sondajele de opinie (inclusiv cele din direcția democrată) anunțau un ”val roșu”, deci republican. Și totuși, nu a fost așa. Dar să le luăm pe rând.

În primul rând, trebuie spus că pe 8 noiembrie s-au ales TOȚI cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și doar aproximativ O TREIME (35) dintre membrii Senatului. Așa că în Camera Reprezentanților putem spune că am avut un sondaj de opinie complet privind votul pentru cele două partide la nivel național, în timp ce în Senat s-a votat doar în 35 de state.

La Senat, înaintea votului din 8 noiembrie, fiecare partid avea câte 50 de senatori, iar votul decisiv, al vicepreședintelui SUA, decidea majoritatea în favoarea Democraților. Pe 6 noiembrie, cele 35 de mandate pentru care s-a votat erau înaintea votului împărțite astfel: 21 pentru Republicani și 14 pentru Democrați. Deci, ca să obțină o majoritate de 51 de mandate în Senat, republicanii ar fi trebuit să obțină 22 de mandate din cele 35 în discuție. Nu au reușit, ba dimpotrivă, au pierdut un mandat din cele 21 pe care le aveau inițial. La acest insucces a contribuit un eveniment rar: în două dintre cele 14 circumscripții cu senatori democrați (Pennsylvania și Wisconsin), Republicanii au prezentat câte doi candidați în locul unuia singur, așa că voturile Republicanilor din statele respective s-au împărțit. Cum s-ar zice, Republicanii și-au dat cu stângul în dreptul! Sigur ca în acele două state candidații democrații, de altfel, senatori în funcție, și-au recâștigat mandatele. Deci la Senat, Democrații sunt în continuare majoritari. Status quo!

La Camera Reprezentanților, e interesant să privim rezultatul din 2022 prin comparație cu cele din 2020 și 2018, pentru că, după cum am spus, membrii Camerei se aleg TOȚI la fiecare 2 ani, deci rezultatul este cel mai corect sondaj al electoratului. Iată cum arată evoluția preferințelor pentru cele două partide. Precizez că rezultatele din 2022 sunt doar proiecții, pentru că sunt încă în curs de numărare. Oricum, la 23 noiembrie, Republicanii au 220 mandate adjudecate, deci cu 2 mai mult decât majoritatea!

Număr de aleși în Camera Reprezentanților

	2018	2020	2022
Republicani	197	213	221
Democrați	232	222	214

Se vede limpede tendința crescătoare ca număr de mandate pentru Republicani și, desigur, în sens invers pentru Democrați. Practic, în 2022 se pare că vom asista la o inversare a numărului de mandate față de 2020, oricum, la răsturnarea majorității democrate din Camera Reprezentanților și preluarea conducerii de către Republicani. 

Pierderea Camerei Reprezentanților e dezastruoasă pentru Democrați, mai ales că, drept urmare, Nancy Pelosi, o voce puternică a lor, nu va mai fi speaker (președinte) al acestei camere. În plus, președintele Biden va avea mari probleme în a-și promova proiectele. Cu efecte probabile la alegerile din 2024!

Cum am spus, Rezultatele la Senat nu sunt la fel de concludente pentru a arăta tendințele de vot, pentru că mandatul unui senator este de 6 ani, așa că la fiecare doi ani se alege doar o treime dintre senatori.  

În aceste condiții e clar că nu se poate vorbi de un ”un dezastru republican”, cum spune Martin S. Martin /1/, un comentator pe care, de altfel, îl stimez în mod deosebit! Este doar un rezultat sub așteptări. De ce? Voi prezenta câteva motive în următorul capitol.

De ce nu au câștigat mai clar republicanii?  

În primul rând, cred că Republicanii nu au avut un program limpede. Aici mă alătur celor spuse de Martin S. Martin, în articolul citat mai sus: ”Republicanii nu s-au pregătit cu un program clar, centrat pe o viziune de refacere a condiției țării, cu care să vină în fața alegătorilor și să-i convingă, în luni de eforturi, de motivele și căile de vindecare a țării”. Și asta poate și pentru că Partidul Republican este în acest moment divizat. Există o aripă de extrema dreaptă care militează pentru încetarea sprijinului militar pentru Ucraina /2/ Adică exact ce spune și extrema stângă a Partidului Democrat! Totuși, trebuie spus că cei mai mulți votanți ai Republicanilor sunt pentru sprijinirea Ucrainei. Dar lipsa de fermitate a conducerii partidului a fost evidentă. Asta s-a văzut și în existența a câte doi candidați republicani, care și-au canibalizat reciproc șansele, în Pennsylvania și Wisconsin. Pe de altă parte, eu cred că sprijinul ferm pe care președintele Biden l-a arătat până acum Ucrainei a fost singurul punct pozitiv al mandatului său de până acum și a contribuit substanțial la rezultatul peste așteptări al Democraților. Vom vedea dacă acest sprijin ferm va continua sau dacă, nu cumva, văzută cu sacii în căruță (citește, cu ”valul roșu” oprit), tabăra democrată va începe să pledeze pentru un armistițiu în Ucraina, adică exact ce-și dorește Vladimir Putin.

Eforturile lui Donald Trump de a promova câțiva candidați republicani s-au dovedit, în general, a fi neproductive. Asta și din cauza modului în care fostul președinte a fost ”tocat” de marea majoritate a presei americane, aservită Democraților. În plus, el este acum târât în procese care încearcă să-i submineze credibilitatea, iar FBI i-a făcut o percheziție la unul dintre domicilii, ceva nemaiîntâlnit la un fost președinte, fără urmări juridicare, deocamdată, dar cu daune de imagine pentru Trump, în mod evident! Toate acestea probabil că au contat.

În plus, chiar în perioada pre-electorală, pe 24 iunie 2022, Curtea Supremă a SUA a pronunțat o decizie istorică, prin care se revine la situația dinainte de 1973, când o altă Curte Supremă legalizase avortul pe întregul teritoriu american. Dar cu precizarea făcută acum, în 2022, că fiecare stat poate legifera sau nu dreptul la avort. Cum decizia curții a fost luată cu majoritatea 6-3, aceasta fiind și proporția judecătorilor numiți de Republicani, respectiv de Democrați, a fost evident că acesta era un punct important din programul Republican. Iar Democrații și-au concentrat atacurile asupra acestui punct, considerat de ei ca fiind singurul al Republicanilor. Presa lor a făcut restul. Cred că dacă decizia curții s-ar fi dat mai târziu, să zicem pe 9 noiembrie 2022, Republicanii ar fi câștigat multe voturi în plus. 

De asemenea, există multe indicii că în perioada electorală Google, Facebook și alte companii IT au făcut tot ce au putut pentru a răspândi teorii conspiraționiste despre Republicani și mai ales despre Donald Trump. Un articol bine scris documentează acest subiect /3/. 

Și ajungem acum la un element despre care eu cred că a fost decisiv în stabilirea rezultatului final al alegerilor: votul prin corespondență. Despre care voi da detalii în capitolul următor.

Cât au contat voturile prin corespondență?

Aș spune că au contat foarte mult, mai ales că e vorba de peste 22 de milioane de voturi! E clar, America e o democrație consolidată, așa că alegătorii de acolo nu au cum să creadă că se poate fura cu voturi prin corespondență. Nu sunt obișnuiți cu așa ceva. Și totuși, sunt multe semne care indică ceva necurat în insistența cu care Democrații promovează acest tip de vot. Mai ales că o fac în niște condiții care sunt favorizante pentru fraudă. Noi, românii, care am trăit multe fraude electorale, mai mari sau mai mici, suntem bine pregătiți pentru a sesiza asemenea practici. 

Ca să aduc argumente în sprijinul celor spuse mai sus, voi folosi chiar cele spuse de tabăra democrată, foarte nemulțumită că după alegerile din 2020, când suspiciunea de fraudă a fost puternică (e drept, respinsă de Justiție), în multe state americane s-au adoptat legi care stabilesc reguli de bun simț pentru vot. Democraților li se pare că aceasta este o restrângere a dreptului de vot. Așa să fie? Iată ce se spune într-un articol apărut în France24 și tradus în românește de rfi.ro /4/, care cuprinde, de fapt, opiniile exprimate de Brennan Center For Justice și de Lisa Bryant, șefa departamentului de științe politice de la California State University din Fresno și specialistă în organizarea alegerilor (la noi, în România, aceasta specialitate ar ridica imediat suspiciuni!). Ca să fie mai clar: Brennan Center For Justice este un ONG condus de Michael A. Waldman, adică cel care îi scria discursurile președintelui Bill Clinton (Democrat), iar despre orientarea pro-democrată a universitarilor din California cred că nu mai pot exista dubii. Deci jurnaliștii de la France 24 scriu un articol despre un subiect controversat aducând două puncte de vedere din aceeași tabără! Unde e etica jurnalistică? Iar RFI România traduce articolul în românește și îl publică la noi, fără comentarii! Frumoasă lucrătură!

Cele două instituții pro Democrați (un ONG și o universitate) sunt foarte supărate că ”buletinul de vot prin corespondență nu va fi validat dacă plicul nu conține un număr de identificare din permisul de conducere sau cardul de asigurări sociale al alegătorului”, precizând în continuare: „Oamenii care locuiesc în zone urbane dens populate și care nu conduc pot să nu le dețină. La fel ca persoanele în vârstă care nu mai conduc, sau minoritățile etnice, în special persoanele cu venituri scăzute. În SUA, guvernul nu asigură documente de identitate, iar uneori este nevoie de o plată pentru a le obține.”  Deci tabăra democrată ar dori ca la vot să poată participa orice persoană, fără să arate un document valabil privind identitatea. Deci dacă, prin absurd, un milion de mexicani (sau migranți de orice naționalitate) ar trece granița de sud a SUA în perioada de dinaintea alegerilor (se poate vota și în avans) și ar vota, nimeni n-ar trebui să-i împiedice și ei ar putea să încline decisiv balanța în anumite state. Dar ar mai putea veni, din nord, și canadieni, în excursie (organizată?) din țara vecină, care ar avea dreptul să voteze la fel de legal. Ciudat! 

Și mai trebuie notat că aceste legi, zise restrictive, au apărut doar în anumite state, nu în toate. În restul statelor se poate vota ”pe cuvânt”, fără să arăți un act de identitate (adică exact cum presupuneam, ”prin absurd”, mai sus). Asta îmi aduce aminte de gluma cu românul ajuns la Londra, care câștiga mereu la poker pentru că la final nu se arătau cărțile. Întrebat fiind care e secretul succesului, el mărturisise: ”Păi eu, întotdeauna, declaram că am mai mult decât ceilalți! Nu așa se face atunci când joci cu gentlemeni?”

Alte nemulțumiri ale celor două ”voci” democrate din același articol ar fi: interzicerea votului din mașină și limitarea accesului la ”urnele de vot exterioare”, adică niște cutii puse pe stradă, în care cetățenii (americani sau … ai altor state, cine poate ști?) depun buletinele de vot. Se înțelege că în statele cu majoritate democrată acestea sunt practici curente! Altceva: ”Legislatorii au acordat mai multe drepturi către „poll watchers”, observatori delegați de partidele politice să supravegheze secțiile de votare, un mod de a pune presiune asupra personalului responsabil cu primirea alegătorilor și numărarea buletinelor de vot”. Deci există multe state americane (majoritatea, pentru că legile zise restrictive operează doar în 21 de state!) în care nu sunt admiși observatori ai partidelor.  

Să vezi și să nu crezi! Impresia mea citind acest articol (oricine o poate face, am dat linkul) este că alegerile americane din 2022 sunt mult mai fraudabile (atenție, nu am spus fraudate!) decât alegerile din România anului 2020. Am tot respectul pentru democrația consolidată care este SUA, dar pare că, odată cu pandemia, adoptarea masivă a votului prin corespondență a creat posibilitatea vicierii rezultatelor adevărate ale alegerilor! 

Un fapt straniu devine greu de explicat: în 2020, în condiții de pandemie (să ne amintim, primele vaccinuri anti-Covid au fost anunțate IMEDIAT DUPĂ alegerile americane din 3 noiembrie 2020, pentru ca marile companii farmaceutice să nu acorde cumva un avantaj președintelui Trump, ba chiar dimpotrivă), numărul votanților a crescut incredibil: în 2016 erau 137 milioane de voturi, iar în 2020 (în condiții de pandemie, repet) au fost 160 de milioane!  Astfel încât Donald Trump a obținut în 2020 un număr de 74,2 milioane voturi, adică cel mai bun rezultat ca număr total de voturi al vreunui președinte american de până atunci (vechiul record: Barack Obama, 69,5 milioane de voturi în 2008), cu excepția lui Joseph Biden, care a obținut tot în 2022 un rezultat și mai bun, de un nivel incredibil: 81,3 milioane de voturi! 

Sigur că, având în vedere cele de mai sus, Republicanii aveau toată îndreptățirea să propună începând cu 2021 legi statale care să militeze posibilitatea unei fraude. Legi care introduc măsuri pe care noi, în România, le-am luat încă din mai 1990, la acele prime alegeri mult discutate: votul avea loc doar în secțiile de votare, iar alegătorul trebuia să se legitimeze cu buletinul. Cred că din 1992 s-a admis că observatorii din partea partidelor să participe la procesul de votare și la numărarea voturilor. Deci noi eram atunci mai corecți decât majoritatea statelor americane de azi!

Sper ca prin cele scrise aici să nu dau idei unor partide din România astfel încât să urmăm și noi procedeele introduse de Democrații americani! Nu asta e calea corectă și cred că nicăieri în Uniunea Europeană nu e ca în SUA! 

Mă opresc aici cu discutarea votului din 8 noiembrie, deși ar mai fi multe de spus! Vreau în final să subliniez ceva: prin cele scrise aici nu vreau să spun că alegerile americane au fost fraudate! Afirm doar că au existat condiții pentru a se întâmpla așa ceva. Iar Republicanii trebuie să fie cât se poate de fermi și să promoveze pe întreg teritoriul SUA acele așa zise ”restricții”, de fapt, măsuri normale de asigurare a corectitudinii alegerilor!

Cu sau fără Trump?

Trebuie să abordez, măcar superficial (sunt necesare analize mult mai profunde!), o problemă care devine crucială pentru Republicani: cu sau fără Donald Trump!

Fără îndoială, victoria lui Trump din 2016 a reprezentat un moment excepțional pentru adepții de pretutindeni ai curentului conservator! Tăvălugul globalist stângist a fost încetinit, existând premise pentru a fi oprit. Democrații au înțeles imediat că Trump este cel mai mare pericol pentru ei, așa că au desfășurat împotriva lui o ofensivă mediatică (presa scrisă și audiovizuală, Internet etc.) fără precedent. Nu voi intra în detalii, am scris deja despre toate acestea /5,6/.    

În prezent, e limpede că Democrații fac tot ce pot ca să nu-l aibă pe Donald Trump ca adversar la alegerile din 2024. E clar că ei se tem cel mai tare tot de Trump! Asta ar fi un prim argument pentru ca Republicanii să meargă cu el drept candidat! De altfel, fostul președinte și-a și anunțat candidatura pe 15 noiembrie /7/. Sigur, rămâne să fie validată de Republicani în alegerile preliminare care vor începe în ianuarie 2024. Deocamdată nu este anunțat un alt candidat, dar guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, pare să aibă mulți susținători în rândurile Republicanilor, mai ales după realegerea sa pe 8 noiembrie, cu 60% in voturi. 

Între cei care îl susțin pe Trump trebuie menționat un respectat lider republican, Newt Gingrich, care a fost speaker al Camerei Reprezentanților între 1995 și 1999. El a apreciat ca fiind foarte pozitiv discursul de o oră, din 15 noiembrie, prin care Trump și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024. Gingrich a opinat că Trump, pe care îl consideră ca fiind un politician extrem de inteligent, are șanse mari în 2024, dar trebuie să lase trecutul în urmă și să se axeze pe viitor: să prezinte ideile sale prin care vrea să schimbe țara și să rezolve problemele pe care Biden le-a creat. A spus și că ar fi fost, poate, mai bine ca Trump să fi amânat acest discurs până după 6 decembrie, când are loc turul al II-lea al alegerilor senatoriale din Georgia. De ce? E limpede. Acum democrații se vor concentra tot pe Trump, chiar dacă nu va candida pe 6 decembrie!

Mai rămâne de lămurit poziția lui Trump în problema ajutorului dat de SUA Ucrainei pentru a rezista în fața invaziei Rusiei. În treacăt fie zis, eu cred că dacă Trump ar fi fost președinte, Putin nu ar fi invadat Ucraina. Mă bazez și pe faptul că, după ce Putin ocupase Crimeea în 2014, pe când Obama era președinte, nu a urmat imediat invadarea Ucrainei. Putin a declanșat invazia abia în februarie 2022.  Poate și pentru că Trump a fost președinte între 2016 și 2020 și s-a arătat foarte ferm în ceea ce privește înzestrarea armatei americane, el cerând și aliaților europeni din NATO să-și mărească substanțial contribuțiile pentru armatele lor naționale. Atunci mulți s-au opus, în special Germania Angelei Merkel, dar acum, începând chiar cu nemții, ei fac exact ceea ce ar fi fost necesar să facă atunci! Să adaug și că Trump a fost cel mai pacifist președinte al SUA, în mandatul lui americanii neintrând în nici un conflict armat nou, mai mult, el a fost cel care a inițiat retragerea din Afganistan (compromisă penibil de Biden, prin măsuri pripite). Acestea sunt fapte care nu trebuie să fie uitate! Deși nu sunt deloc amintite de presă! 

În 2022, președintele Biden s-a implicat masiv, trimițând (e drept, după ceva ezitări) echipamentele militare cu care Ucraina a reușit nu doar să stopeze tăvălugul rus, ba chiar să preia inițiativa și să recucerească multe dintre teritoriile sale. E un semn de întrebare dacă acest ajutor va continua la același nivel înalt sau, după ce au trecut alegerile ”mid-term”, la care implicarea în favoarea Ucrainei a fost una dintre puținele bile albe ale mandatului Biden, situația se va schimba. Din păcate, sunt ceva semne ale unei modificări substanțiale. Pe 10 noiembrie, deci imediat DUPĂ alegeri, generalul Mark Milley, Comandantul statului major întrunit al SUA, a opinat că ”Ucraina și Rusia trebuie să înceapă negocieri pentru a pune capăt războiului, el spunând că, probabil, „victoria nu poate fi obținută prin mijloace militare”/9/. Adică să intervină chiar acum un armistițiu, exact ce își dorește cu ardoare Putin pentru a-și putea regrupa forțele și a-și întări pozițiile actuale! Iată că militarii americani îi oferă lui Biden un motiv de a-și schimba atitudinea. De ce imediat după 8 noiembrie și nu mai devreme?

De altfel, banii cheltuiți de SUA pentru Ucraina până acum nici nu sunt atât de mulți, dacă îi raportăm la bugetul militar: doar 5,6% din totalul cheltuielilor pentru apărare, dar cu beneficii enorme în plan moral, ca să nu mai vorbim de publicitatea pe care și-au făcut-o firmele americane fabricante de echipament militar /10/. O cifră pe care ar trebui s-o cunoască și acei americani care pledează pentru încetarea acestui ajutor. 

Donald Trump ar trebui să intervină, inteligent cum se spune că este, și să preia el ștafeta, presându-l pe Biden să continue sprijinirea Ucrainei la același nivel, dacă nu chiar mai mult decât până acum. Altfel, s-ar putea să-i dezamăgească pe mulți dintre susținătorii săi republicani, de care va avea mare nevoie în curând.  

Referințe bibliografice

/1/ Martin S. Martin, Marele tsunami roșu nu a fost decât o clipoceală. O perspectivă conservatoare asupra alegerilor din Statele Unite, Republica, 9 noiembrie 2022, https://republica.ro/marele-tsunami-rosu-nu-a-fost-decat-o-clipoceala-o-perspectiva-conservatoare-asupra-alegerilor-din-statele /2/ A. Toma, Republicanii de extremă dreaptă din Camera Reprezentanților au transmis că se vor opune ajutorului acordat Ucrainei, stiripesurse.ro, 18 noiembrie 2022, https://ziare.com/extrema-dreapta-sua/republicanii-extrema-dreapta-camera-reprezentantilor-se-opun-ajutor-acordat-ucraina-1772893

/3/ R. Epstein, How Google Stopped the Red Wave, The Epoch Times, 15 noiembrie 2022, https://www.theepochtimes.com/how-google-stopped-the-red-wave_4859553.html

/4/ RFI România, Alegeri intermediare SUA: Cum este afectat dreptul la vot prin legislația din anumite state republicane, 8 noiembrie 2022, https://www.rfi.ro/politica-150333-alegeri-intermediare-sua-cum-este-afectat-dreptul-la-vot-prin-legislatia-din-anumite

/5/ M: Bâzu, Ultimul an din primul mandat al lui Trump, 21 ianuarie 2021, În linie dreaptă, http://inliniedreapta.net/articole/ultimul-an-din-primul-mandat-al-lui-trump/

/6/ M. Bâzu, O revoluție împotriva bunului simț, În linie dreaptă, 22 februarie 2020, https://inliniedreapta.net/articole/o-revolutie-impotriva-bunului-simt/

/7/ G. Negreanu, Donald Trump și-a anunțat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024, Mediafax, 16 noiembrie 2022, https://www.mediafax.ro/externe/donald-trump-si-a-anuntat-oficial-candidatura-pentru-alegerile-prezidentiale-din-2024-21326013

/8/ Eva Fu, Gingrich on Trump’s 2024 Bid: Trump Will ‘Do Very, Very Well’ If He Focuses on Future, The Epoch Times, 16 noiembrie, 2022, https://www.theepochtimes.com/gringrich-on-trumps-2024-bid-trump-will-do-very-very-well-if-he-focuses-on-future_4868121.html (theepochtimes.com)

/9/ HotNews, Șeful Armatei SUA: Ucraina și Rusia să admită că „probabil victoria nu poate fi obținută prin mijloace militare”, 10 noiembrie 2022, https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25894799-seful-armatei-sua-ucraina-rusia-admita-probabil-victoria-nu-poate-obtinuta-prin-mijloace-militare.htm

/10/ M. Marian, Alaliză CEPA: Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina să facă praf armata Rusiei. Costurile susținerii pentru Kiev, ridicol de mici raportat la realizări, defapt.ro, 20 noiembrie 2022, https://defapt.ro/analiza-cepa-pe-americani-i-au-costat-banii-de-alune-ca-sa-ajute-ucraina-sa-faca-praf-armata-rusiei-costurile-sustinerii-pentru-kiev-ridicol-de-mici-raportat-la-realizari/