FUNDATIA IOAN BARBUS

Momentul zero al eliberării noastre: Papa Ioan Paul II la Varșovia, 2 iunie 1979

S-a petrecut în 2 iunie 1979 la Varșovia. Polonezul Wojtila, devenit Papa Ioan Paul II, a ținut o liturghie în Piața Victoriei din capitala Poloniei comuniste la care, spre oroarea conducătorilor atei din lagărul socialist, a participat un milion de credincioși.

Intuind pericolul, Brejnev făcuse presiuni ca Wojtila, odată ales Papă, să nu-și viziteze țara. Guvernul comunist de la Varșovia nu i-a putut însă interzice unui polonez ajuns papă această primă vizită.

Cu mințile parcă luate, guvernul polonez i-a oferit Papei două variante – să vină doar pentru două zile în mai la aniversarea a 900 de ani de la martiriul Sfântului Stanislau (episcop al Cracoviei ucis de regele Boleslau) sau în iunie pentru 9 zile. Știa că Papa își dorește să participe la aniversarea celor nouă veacuri de la matiriul lui Stanislau și restrângea astfel, prin ofertă, petrecerea lui pe teritoriul Poloniei comuniste la două zile și două orașe. Bineînțeles, Papa Ioan Paul II a luat varianta a doua, vizita din iunie, de Rusalii (cu un mesaj extrem de puternic pentru credincioși care scăpa ateilor din conducere – pogorârea Duhului Sfânt, reînnoirea, începerea misiunii Bisericii), și timp de nouă zile a vizitat șase orașe, bulverând Polonia comunistă.

Declicul s-a produs din prima zi, în 2 iunie 1979, când comuniștii au asistat stupefiați la o liturghie la care au venit, neobligați, peste un milion de polonezi în Piața Victoriei, tocmai acolo unde regimul își ținea paradele cu proletari și tineri aduși cu japca.

Era o mulțime nemaivăzută până atunci. A început să intoneze un imn religios, „Vrem pe Dumnezeu”*, care susținea prezența lui Dumnezeu în toate aspectele vieții – în școli, în sălile de judecată, la muncă și acasă, un adevărat afront adus dictaturii atee. Acesta a fost și mesajul Papei în acea vizită – omul nu poate fi privat de Hristos.

În predica din 2 iunie 1979, Papa Ioan Paul II, după ce a spus că e fiu al Poloniei, a implorat pogorârea Sfântului Spirit – era în ajunul Rusaliilor – care să reînnoiască fața pământului. După ce a vorbit despre „fața pământului”, Papa a făcut imediat referire clară și la „acest pământ”, la „acest ținut”. Nu a vorbit doar generic, ci și direct despre pâmântul Poloniei, a cerut Tatălui reînnoirea în Duh a Poloniei.

Oamenii au întrerupt cu aplauze predica Papei. Polonezul Wojtila, Papă al Romei, a lăsat, zâmbind, ca această întrerupere, acest moment de aplauze și de „Christus vincit”, să dureze aproape un sfert de oră, moment resimțit de mulți participanți ca o eliberare, ca o tămăduire. Căci 14 minute au durat aplauzele din înregistrarea video de mai jos, când mulțimea cântă „Christus vincit, Christus regnat, Christus imperat”.

Mulți dintre cei care au participat la acea liturghie povestesc despre acest miracol ca unul de redescoperirea a solidarității, a demnității, a puterii lor. Atunci, acolo, concret, în Piața Victoriei din Varșovia, la liturghia din 2 iunie 1979.

Cele opt zile care au urmat, cu milioane de participanți la liturghiile și întâlnirile cu Papa Ioan Paul II, i-au făcut pe polonezii de rând să conștientizeze că ei sunt majoritatea. Mai mult, au văzut un regim dictatorial neputincios în fața unei forțe spirituale copleșitoare.

Acela a fost începutul sfârșitului comunismului în Polonia și în Europa de Est.

Newt Gingrich a realizat în 2010 un documentar excepțional legat de această vizită ce poate fi vizionat online: Nine Days that Changed the World.

* Un nătărău de ziarist de la Wall Street Journal la acest imn religios, ”We Want God”, făcea trimitere când sugera că participanții la marșul de ziua națională a Poloniei au scandat lozinci trumpiste.

La Varșovia, anul trecut, Trump onorase de fapt vizita Papei Ioan Paul II, spunând că polonezii l-au cerut atunci, în acea piață, în 1979, pe Dumnezeu – ”We Want God”, ”vrem pe Domnul” -, nu au cerut privilegii, nu au cerut ajutoare sociale. Nătărăul de la WSJ a crezut că era un slogan al lui Trump.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Gelu Trandafir

Gelu Trandafir

Gelu Trandafir a studiat jurnalismul în Franţa. A fost producător de emisiuni pentru ProTV, realizator şi editor pentru BBC World Service, editorialist la România liberă şi redactor-şef adjunct la Evenimentul Zilei şi Cotidianul. A făcut parte din Delegaţia Permanentă a PNŢCD la începutul anilor '90 şi este membru fondator al Fundaţiei Ioan Bărbuş. A fost membru CNA între 2006 și 2012.

2 comentarii

  1. Dorin
    10 decembrie 2018

    Cineva ar putea spune că avem un ecart de 20 de ani față de Polonia, analizând diferența 1999 / 1979… Cu amintirea extraordinarei co-liturghisiri din Parcul Izvor, cu un an jumate înainte de finalul mileniului 2 !!
    Dar văzând că de-abia în 2019 avem șanse să scăpăm de clica de mii de cozi de topor rusești care au colonizat republica România, vedem ecartul de 40 de ani…
    Iar la București nu este nimeni care să proclame că teritoriul românesc este REGATUL REGELUI IISUS HRISTOS, și constituția țării este BIBLIA !!!

  2. lola
    10 decembrie 2018

    Cum e omul așa e și țara lui.Spunea unul dintre Părinții Fondatori ai USA că Constituția Statelor Unite este o lege dată în folosul oamenilor virtuoși, creștinilor care-și asumă datoria de a munci și a fi cinstiți, de a lupta pentru țara lor, iar azi, culeg roadele.Polonia le seamănă, în schimb România, nu.Poate învățăm și noi un dicton latin”Nihil sine Deo”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian