FUNDATIA IOAN BARBUS

Scrisoarea a treia în traducere arabă

Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limba,
Ce cu-a turmelor pasune, a ei patrie s-o schimba,
La pamânt dormea tinându-si capatâi mâna cea dreapta;
Dara ochiu-nchis afara, înlauntru se desteapta.
Vede cum din ceruri luna luneca si se coboara
Si s-apropie de dânsul preschimbata în fecioara.

…………

Si cum o privea sultanul, ea se-ntuneca… dispare;
Iar din inima lui simte un copac cum ca rasare,
Care creste într-o clipa ca în veacuri, mereu creste,
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lateste;
Umbra lui cea uriasa orizontul îl cuprinde
Si sub dânsul universul într-o umbra se întinde;
Iar în patru parti a lumii vede siruri muntii mari,
Atlasul, Caucazul, Taurul si Balcanii seculari;
Vede Eufratul si Tigris, Nilul, Dunarea batrâna –
Umbra arborelui falnic peste toate e stapâna.
Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri
Si corabiile negre leganându-se pe râuri,
Valurile verzi de grâie leganându-se pe lanuri,
Marile tarmuitoare si cetati lânga limanuri,
Toate se întind nainte-i… ca pe-un urias covor,
Vede tara lânga tara si popor lânga popor –
Ca prin neguri alburie se strevad si se prefac
În întinsa-mparatie sub o umbra de copac.

…………

La un semn, un tarm de altul, legând vas de vas, se leaga
Si în sunet de fanfare trece oastea lui întreaga;
Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah si spahii
Vin de-ntuneca pamântul la Rovine în câmpii;
Raspândindu-se în roiuri, întind corturile mari…
Numa-n zarea departata suna codrul de stejari.

Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n vârf de bat.
Baiazid, privind la dânsul, îl întreaba cu dispret:
– Ce vrei tu?
– Noi? Buna pace! Si de n-o fi cu banat,
Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul împarat.

La un semn deschisa-i calea si s-apropie de cort
Un batrân atât de simplu, dupa vorba, dupa port.
– Tu esti Mircea?
– Da-mparate!
– Am venit sa mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroana într-o ramura de spini.
– Orice gând ai, împarate, si oricum vei fi sosit,
Cât suntem înca pe pace, eu îti zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinarii însa, Doamne, sa ne ierti;
Dar acu vei vrea cu oaste si razboi ca sa ne certi,
Ori vei vrea sa faci întoarsa de pe-acuma a ta cale,
Sa ne dai un semn si noua de mila Mariei tale…
De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris si pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi.
– Cum? Când lumea mi-e deschisa, a privi gândesti ca pot
Ca întreg Aliotmanul sa se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, batrâne, câti în cale mi s-au pus!
Toata floarea cea vestita a întregului Apus,
Tot ce sta în umbra crucii, împarati si regi s-aduna
Sa dea piept cu uraganul ridicat de semiluna.
S-a-mbracat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasa a cuprins pamânt si mare.
N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,
Si Apusul îsi împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinta se miscara râuri-râuri,
Ori din codri rascolite, ori stârnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adânca ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se miscau îngrozitoare ca paduri de lanci si sabii,
Tremura înspaimântata marea de-ale lor corabii!…
La Nicopole vazut-ai câte tabere s-au strâns
Ca sa steie înainte-mi ca si zidul neînvins.
Când vazui a lor multime, câta frunza, câta iarba,
Cu o ura ne’mpacata mi-am soptit atunci în barba,
Am jurat ca peste dânsii sa trec falnic, fara pas,
Din pristolul de la Roma sa dau calului ovas…
Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Si, purtat de biruinta, sa ma-mpiedec de-un mosneag?

– De-un mosneag, da, împarate, caci mosneagul ce privesti
Nu e om de rând, el este domnul Tarii Românesti.
Eu nu ti-as dori vrodata sa ajungi sa ne cunosti,
Nici ca Dunarea sa-nece spumegând a tale osti.
Dupa vremuri multi venira, începând cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;
Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;
Împarati pe care lumea nu putea sa-i mai încapa
Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamânt si apa –
Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimânt,
Cum venira, se facura toti o apa s-un pamânt.
Te falesti ca înainte-ti rasturnat-ai valvârtej
Ostile leite-n zale de-mparati si de viteji?
Tu te lauzi ca Apusul înainte ti s-a pus?…
Ce-i mâna pe ei în lupta, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau sa-i smulga de pe funtea ta de fier,
A credintei biruinta cata orice cavaler.
Eu? Îmi apar saracia si nevoile si neamul…
Si de-aceea tot ce misca-n tara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iara tie dusman este,
Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste;
N-avem osti, dara iubirea de mosie e un zid
Care nu se-nfioreaza de-a ta faima, Baiazid!

Mihai Eminescu, 1850 – 1889. Unii îl numesc poetul naţional al românilor, dar eu vreau să îl denunţ. Este islamofob, incită la ură, violenţă, discriminare şi nesupunere. Îl voi da în judecată pentru încălcarea drepturilor omului sub sharia. Îi voi smulge numele din toate cărţile şi amintirea din memoria neamului românesc. Îl vreau interzis şi, dacă nu se poate, cel puţin amendează-i vîrtos pe cei care citesc astfel de erezii. Şi, luminate paşă, interzice-mă şi pe mine. I-am tradus cuvintele în arabă şi nu am găsit decît un singur cuvînt potrivit:

nosurrender

Nu mă voi supune

Emil Borcean

Emil Borcean

10 comentarii

  1. facts
    27 februarie 2009

    Din cate imi aduc eu aminte in realitate chiar reprezentantii cultului mozaic au cerut interzicerea prozei lui Eminescu pe motive de anti-semitism . Acum cativa ani chiar a fost scandal mare pe tema asta .
    Se stie prea bine ca proza lui contineau un atac destul de fatis la comunitatea evreeasca din acea vreme.

  2. Imperialistu'
    27 februarie 2009

    Unii se pare ca sunt obsedati de evrei. Nu-i asa, facts? Desi mai bine ti-as spune Principiile Dreptului Romanesc sau pentru Seherezada. :mrgreen:

  3. profacts
    27 februarie 2009

    are dreptate facts. dar se pare ca flacaul imperialist este in afara cercului.
    si a propos de incercarile matale de diversiune bre imerialistu’, invata bre sa folosesti trakerele acelea pentru ca esti cam varza in domeniul IT.
    crede-ma pe cuvant !
    si pentru a lamuri un mister mintii tale obosite de imperialist , afla ca eu am intrat aici dupa ce facts mi-a trimis un link in messenger. :)))) . deci , wow, nu sunt facts si nici ceilalti gorobeti pe care ii invoci matale acolo.

  4. profacts
    27 februarie 2009

    iti vine greu sa crezi ca exista atatia oameni care va viziteaza site-ul? sau stiai ca nu aveti asa multi vizitatori si atunci ai presupus la cacialma ca facts si ceilalti sunt unul si acelasi?
    pretene sa nu zici ca si eu sunt unul si acelasi cu ei ca te scuip :D .
    Ai 22 de anisori degeaba omule. Nu ai invatat nimic.

  5. costin
    27 februarie 2009

    fapte si profapte, despre ce vorbiti? voi ati citit ce scrie mai sus? Lasati aberatiile si felicitarile date unul altuia… desi tare imi e ca sinteti unul si acelasi, dar cu un spor la decenta de a scrie de pe alt IP. In resta (pro)fapte, ori sinteti pe subiect ori va intoarceti la islamulazi, ok?

  6. costin
    27 februarie 2009

    profapte, ce faci tu aici mie imi suna a altceva. te rog sa iti iei bocceluta si covorasul si sa pleci!

  7. Imperialistu'
    27 februarie 2009

    „Stimate” expertule in it :lol: pre nume profacts, atunci cand de la aceeasi adresa IP iti scriu 3 „useri” in doar o zi, dintre care doi au o obsesie cu evreii, ceva e putred in Danemarca. Ai putea sa ii transmiti cate ceva din bagajul tau de cunostinte si fratelui intru credinta, Principiile/ pentru seherezada/ facts. :mrgreen:

  8. Seherezada
    27 februarie 2009

    O da mai bine sa ai mai multe pseudonime, sau urmarea islamului duce la dezvoltarea de alter-egouri? :mrgreen:

  9. Francesco
    27 februarie 2009

    @Seherezada,
    Un fel de multiplicare a personalitatii, pe care si-o doresc convertitii. Isi neaga vechea identitate pana la dobandirea celei noi, pana cand primesc o confirmare că s-au contopit cu idealul propus. Facts sau Profacts sau oricum te numesti, obiceiuri pacătoase ca scuipatul nu demonstrează decăt frustare, ură şi limitare. Be cool yahee, că faci riduri!

  10. ghindeageta
    27 februarie 2009

    Eminescu este poetul romanilor.din Romanaia. Cui nu-i convine sa plece acasa. eu ca romanca,nu comentez nici poetii evrei nici musulmani.pentru ca daca educatia mea nu ma face apta sa ii cunosc nu pot sa-i judec.si desfid orice natie care poate sa-mi spuna ca au un poet care a trait in 1880 si a avut asa o viziune a cosmosului ca Eminescu.asa ca ….ciocul mic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Campania pentru “alegerile” la președinția Rusiei programate pentru 15-17 Martie se înfierbântă. Nu încape îndoială că Vladimir Vladimirovici va fi “reales la al N-șpelea congres”, dar întrebările pasionante care rămân sunt: 1) Câți contracandidați vor fi lăsați în cursa electorală măcar așa, de ochii lumii? 2) Cine va mai fi aruncat din tren înainte de …

Putin-stalin-1000x600-11

Comunitatea ucraineană din București invită publicul și presa să participe la un marș care marchează doi ani de la invazia Rusiei din Ucraina – „un moment greu, 24 februarie 2024, comemorarea unei zile negre din istoria noastră și din istoria Europei, momentul declanșării invaziei pe scară largă de către Federația Rusă și generarea celei mai …

protest ucraina arcul de triumf
Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian