Ştiri proaspete despre economia americană: de la Marea Stimulare încoace au fost salvate sau create 150 de mii de slujbe. În numai patru luni! Prognoza de la Casa Albă pentru această vară este şi mai însorită: 600 de mii de slujbe fierbinţi (nou-nouţe) sau reîncălzite (salvate) vor fi livrate lucrătorilor de la sate şi oraşe: slujbele dospesc şi se rumenesc ca lipiile în cuptorul statului, stimulate de un trilion de nutrienţi hrănitori importaţi din China… pînă şi dolarul e mai ieftin de tipărit acolo.

În urmă cu cîteva luni, Stimulatorul in chief se străduia să convingă Congresul că singura modalitate de a preveni creşterea şomajului peste 8%, adică evaporarea accelerată de slujbe, era să aprobe Marea Stimulare. Zis şi făcut. În prezent şomajul a atins 9.4%. În răstimpul scurs de la parafarea Marii Stimulări, economia americană a pierdut 1 milion 6 sute de mii de slujbe.

Yes we can! Iar în materie de creativitate economică, cerul e limita. Nu există o măsurătoare a slujbelor salvate, deoarece pur şi simplu nu există un astfel de indicator economic. O slujbă fie există cînd este contabilizată, fie nu mai există, comparativ cu un moment anterior al măsurătorii. E vie sau moartă. Slujbele muribunde care se înzdrăvenesc după o infuzie de cash guvernamental pot fi contorizate doar de Hansel şi Gretel din basmul fraţilor Grimm: se presară crutoane de pîine uscată prin hăţişul codrului economic şi la întoarcere numărăm cîte bucăţele lipsesc; acestea au salvat de la inaniţie slujbele lihnite care au adulmecat (po)mana cerească.

Practic, aceste cifre vin direct din burta Slujbatorului. Dar nu contează, de ambalaj şi prezentare se ocupă presa care îi mănîncă docilă din palmă. Slujbator: simulator de slujbe. Este ce rămîne din stimulator după căderea t-ului.