FUNDATIA IOAN BARBUS

CELE MAI CITITE

Stângăciile de “dreapta” ale d-lui Cojocariu

Domnul Florin Cojocariu a vrut să ne demonstreze încă o dată cam cât pricepe Blogary din clivajul stânga – dreaptă. Fidel principiilor lipsei de principii („viitorul nu mai e de stinga sau de dreapta, ne trebuie altceva”*), F. Cojocariu a anunţat că portalul „de dreapta” Blogary recomandă citirea blogului colectiv de stânga Critic Atac, vezi Doamne, ne mână în luptă cam aceleaşi idei („ipocrizia, inacțiunea, dedulcirea la banul public”), iar „partenerii” de la CA sunt preferabili lui Victor Ponta & Co. Oare? Greu de crezut. Ce diferenţă de substanţă ar putea exista între Victor Ponta şi apărătorii comunismului din redacţia CA? Nici una. Şi, mă rog, dacă ar fi cu adevărat preferabili gărzii pesediste, de ce ar fi nevoie de un parteneriat cu ei? Pentru a ieşi din tranşeele acestui război între dreapta şi stânga, ne-ar răspunde d-l Cojocariu. „Trăiască lupta pentru pace!” pare să fie noul moto Blogary.

Nu mă voi mai lungi inutil. Afinităţile dintre „dreapta” liberală (penelistă sau Blogary) şi stânga (pesedistă sau CA) dezvăluie românilor, încet-încet, că singura cale de a te opune marşului victorios al socialismului este aceea de a te alătura conservatorismului.

Mulţumim frumos, Blogary.

* Sunt curios dacă F. Cojocariu îşi aduce aminte care erau aceia care se băteau cu pumnul în piept că sunt dincolo de dreapta şi stânga.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Vlad M.

Vlad M.

33 Comments

  1. euNuke
    23 September 2010

    nicio surpriză. cocotele politichioase blogariste au ieşit la o promenadă scurtă in căutare de parteneriate pentru proiectul ieuropean pupat piaţa endependenţii.

  2. Riddick
    23 September 2010

    „Bloggeri de dreapta”… my ass.

    Vorba lui Michael Savage : A bunch of sellouts.

  3. calehari
    23 September 2010

    Leon Pierre-Quint , criticul francez care a fost in anul 1933 la noi , a ramas uluit intalnind la o reuniune intelectuala bucuresteana cativa comunisti si cuzisti, membrii aceleiasi grupari.L-am auzit cerandu-i explicatii unui gardist de fier notoriu (Mihail Polihroniade ) , pe care il gasise in tandrete intelectuala cu un marxist, si el notoriu (Belu Silber ).Pierre-Quint nu intelegea cum e posibila o asemenea fratie intre doi oameni pe care , teoretic ,ar trebui sa-i desparta zece lumi.Tin foarte bine aminte candidul raspuns al celor doi extremisti amici.
    ” Vedeti, noi nu suntem DECAT prieteni.Asta nu ne angajeaza la nimic ”
    Cum , asta nu va angajeaza la nimic ? Dar domnule , si un singur gest angajeaza , a spus francezul.
    Asta o povesteste Mihail Sebastian in ” Cum am devenit huligan „. Deci ” onorabilul ” Cojocariu , respecta traditia !Imi aduc aminte de un alt ” onorabil „, Emil Hurezeanu , pe care l-am vazut si auzit vorbind in 1990 , din balconul Universitatii , ca sa-l vad din nou , acum cativa ani , la un targ de carte , stringandu-i mana slugarnic si pupandu-l pe tovarasul Iliescu.Carol I spunea : Romania , o tara cu multe inteligente dar cu putine caractere „. Al dracu’ neamt ! ????

  4. Riddick
    23 September 2010

    Constantin Argetoianu, în Memoriile sale, povestea o fază pe care a trăit-o, personal: pe timpul lui Carol al II-lea, în timpul aşa-zisei „dictaturi regale”, cobora scările de la Jockey Club, în uniforma Frontului Renaşterii Naţionale, creat de Carol ca partid unic. Din sens opus venea un general (nu îmi amintesc despre cine scria Argetoianu), care demisionase din armată ca protest la politica lui Carol al doilea.
    Cei doi se cunoşteau, generalul era îmbrăcat civil. După o scurtă pauză, salută primul Argetoianu: „Sănătate!” (şi salutul roman – formula de salut a FRN). Generalul răspunde apăsat: „Demnitate !”. La care, Argetoianu, cu voce scăzută şi clipind din ochi, complice, răspunde: „Nu mai este de actualitate”.

  5. Imperialistu'
    23 September 2010

    Curios, mi-a placut comentariul lui Lucid:

    RAMANEM IN TRANSEE. Iesim doar pentru asalt la baioneta. Punct

    ????

  6. Pataphyl
    23 September 2010

    Imperialistu’ (ocservi ce corect scriu, cu majusculă și apostrof! ???? )

    La cîteva luni de la incidentele… respective, îți dau dreptate 100% în privința Dlui Florin Cojocariu. Am ezitat o vreme, căci un anume personagiu dispăruse extrem de brusc și deodată de la călăritul Madamei Blogary, ceea ce mi-a dat speranțe, mai ales că între redactori și comentatori există în continure oameni de mare calitate (unii s-au exprimat fără echivoc comentînd zisa producțiune). Dar, vorba lui murfi: WTF??? Și-o observație deloc întîmplătoare: mai țineți minte cînd a publicat ultima data ceva (nu contează ce) Al. Hâncu acolo? ????

  7. dr pepper
    23 September 2010

    Mişcări la dreapta spectrului politic apusean

    Concomitent, în SUA a luat amploare mişcarea intitulată Tea Party. Prea puţin traductibil ca „ceai dansant” şi greu de definit, Tea Party este un fenomen ce semnalează alunecarea evidentă, spre dreapta, a unei mari părţi a electoratului american, nemulţumit de poziţiile prea liberale ale Partidului Republican. Partid care, în ultimele decenii, s-a transformat în tradiţionala porta-voce a revendicărilor conservatoare de peste ocean.

    Toate aceste succese înregistrate la dreapta spectrului politic de formaţiuni şi mişcări noi par să anunţe o revoluţie conservatoare de amploare în occident. Schimbările din interiorul dreptei, simultane cu tot mai accentuata degradare a popularităţii doctrinelor de tip social-democrat nu afectează doar scena scandinavă sau americană. Ci şi Germania bunăoară.

    pur si simplu, „tea party” este greu, dificil daca nu imposibil de tradus in alta limba.

  8. dr pepper
    23 September 2010

    Alţi specialişti consideră că ar exista diferenţe substanţiale între ceea ce se întâmplă în SUA şi în Europa. În cazul americanilor, componenta religioasă din Tea Party ar fi, de pildă, net mai puternică decât în Europa, în rândul conservatorilor germani nemulţumiţi de deschiderea spre stânga a CDU. În aceşti termeni a argumentat de pildă politologul german Thomas Poguntke, de la Universitatea Heinrich Heine din Duesseldorf.

    Dar, dincolo de aceste disjuncţii necesare, existenţa multor elemente comune care, odată combinate, ar putea favoriza izbucnirea şi extinderea în vest a unei noi mişcări de dreapta, e greu de contestat.

    deci clar, pentru europeni este foarte greu de inteles ce inseamna miscarea tea party, si atunci nu are rost sa ne miram de un roman de dreapta ce a ajuns in America.

  9. dr pepper
    23 September 2010

    pentru ca dreapta europeana sa intelega ce tea part inseamna – trebuie sa se duca la radacini – adica la ayn rand.
    nu cred ca e dificil pentru europa, cred ca e imposibil.

  10. dr pepper
    23 September 2010

    cum sa te poti baza pe biserica ortodoxa sa transmita ideile de dreapta cand aceasta nu crede in ele?

  11. dr pepper
    23 September 2010

    ceea ce invata murfi, vlad sau imp la scoala este ca ecologismul nu are loc de capitalism.
    nu invata despre performanta sau competivitate sau libera alegere, perceptia le este alterata de inaltul invatamant: libertatea este un moft, individualismul inseamna Eu si numaui Eu iar daca priviti la consumerism veti vedea numai SUV sau dogiuri sofate de manelisti ce otravesc stratosfera si largesc gaura in stratul de ozon.
    paul al doilea este un exemplu rau cu toate ca prin influenta bisericii catolice ( mai cu seama a polacilor catolici) a ajutat la rasturnarea comunismului – este vazut precum un presonaj negativ in timp ce noul papa cu vederi mai socialiste si cu un trecut asemenea este vazut precum un erou.

  12. dr pepper
    23 September 2010

    si ca o „trivia”. revolutia romana a pornit din refularea catolica de la timisoara nicidecum din ortodoxia romaneasca…

  13. calehari
    23 September 2010

    Riddick #4.Buna , foarte buna , de retinut.

  14. Imperialistu'
    23 September 2010

    Doctore, cat de putine intelegi. Believe it or not, zilele astea am probleme mai mari decat sa ma contrazic cu tine. Ramai cu Rand, fii sanatos si fericit.

  15. vlad
    23 September 2010

    deci clar, pentru europeni este foarte greu de inteles ce inseamna miscarea tea party

    cum sa te poti baza pe biserica ortodoxa sa transmita ideile de dreapta cand aceasta nu crede in ele?

    interesant, alții o acuzau de extremă dreapta. pentru cine nu înțelege Creștinismul este foarte greu de înțeles fundamentele sale (Ortodoxia). dacă există o biserică ce transmite mesajul lui Hristos nealterat, aceea este cea ortodoxă. iar mesajul său constă în: liber arbitru și îngăduirea ispitelor/tentațiilor (ce libertate mai neîngrădită vrei?).

    socialiști vei găsi în orice confesiune creștină, de la ortodocși la denominațiile neo-protestane, trecând prin slăvitul Vatican. prin urmare, nu spui nimic nou. tot ce faci e să-ți verși refulări mai vechi pe subiect.

    dacă ai trăi în Franța, spre exemplu, ai fi capabil să înțelegi individualismul tradus prin ”Eu și numai Eu”. din State nu ai cum, deocamdată. deci poate revii pe subiect când vei înțelege dialectul europoizilor ???? e bine de înțeles, cred eu, așa ca antidot, just in case. altfel se ajunge în utopia diametral opusă colectivismului, aceea a individualismului care nu mai acceptă nicio coeziune comunitară și care, în numele confortului propriului Eu, e gata să arunce în aer orice formă de organizare socială. presupun că nu ești un nostalgic al perioadei pre-tribale.

    da, Occidentul e cel care menține vie himera socialistă și ne-o infuzează în fiecare zi prin media și universități. se pare că are un dar în a perverti totul. în fond, cine se visează vector al progresului, individul sau comunitatea?

    paul al doilea este un exemplu rau cu toate ca prin influenta bisericii catolice ( mai cu seama a polacilor catolici) a ajutat la rasturnarea comunismului – este vazut precum un presonaj negativ in timp ce noul papa cu vederi mai socialiste si cu un trecut asemenea este vazut precum un erou.

    exact ce spuneam mai sus, neînțelegerea bisericii. catolicismul e răspunzător de multe, bune și rele. TOCMAI pentru că face la tot pasul politică, în timp ce și-a uitat menirea de biserică a lui Hristos. eu unul de asta îi acuz pe papi, iar pe Paul al II-lea îl acuz cu asupra de măsură în ce ține de vocația pastorală. a dezertat de la ea în clipa în care a început să se viseze unificatorul credincioșilor din întreaga lume și a purces la diverse compromisuri: negoț cu Hristos. însă e un sindrom clasic al papilor: slava lumească. vrei să înfăptuiești ceva politic? e simplu, bate palma cu vaticanul. exemplul recent pomenit e greco-catolicismul.

    intervenții și sprijin anti-comunist din partea vaticanului au fost. tot ce spuneam în comentariile mai vechi este că:
    1. e ușor să faci pe eroul din confortul jilțului (dă-mi, te rog, două, trei nume de dizidenți din Rezistența românilor, dacă le știi. că tot vorbim de Rezistență anti-comunistă și suntem la momentul ridicării de statui)
    2. când vine vorba de Hristos, Vaticanul e corigent, iar înfăptuirile politice nu compensează Evanghelia, oricât s-ar amăgi ei/voi

    ”refularea catolică”??? poate detaliezi. pe moment nu-mi dau seama la ce te referi.
    1. tokes n-are legătură cu biserica catolică.
    2. ai vrut să spui ”defulare”?

  16. donkey
    23 September 2010

    Trebuie intrat în dialog contradictoriu cu criticatac, părerea mea. Eu cred că ăsta e sensul celor scrise de Florin Cojocariu.

  17. Imperialistu'
    23 September 2010

    Sensul celor scrise de Florin Cojocariu e dat de „viitorul nu mai e de stinga sau de dreapta, ne trebuie altceva”, ceea ce nu este o invitatie la dialog, ci la neprincipialitate, dar nu-i nici o surpriza pentru mine. M-am lamurit iute ca domnii de la Blogary sunt cel mult o tribuna pro-pedelista cu pedigree liberal. Nu e o crima, dar atata timp cat nu pricepi ca adevarul e unul si nu poate fi aparat spunand „viitorul nu e al minciunii sau al adevarului, ne trebuie altceva”, ei bine, nici nu vei intelege unde gresesti.

  18. donkey
    23 September 2010

    Mie îmi pare că e puţin viclean Florin, în sensul bun.
    Cred că dacă nu discutăm, nu ajungem la adevăr.
    Până acum, chiar dacă nu pare atât de lămurit ca alţii asupra orientărilor dreapta-stânga, mie mi-a părut un tip onest, bine-intenţionat şi pragmatic, în primul rând. Poate că pentru el distincţia dreapta-stânga nu se suprapune încă peste distincţia corect-greşit, şi ceea ce pare o „erezie” în momentul acesta, e o parte a unui proces natural de „lămurire”, sau e o atitudine mai filozofică, o lipsă de grabă.
    Florin îl citează pe Sebastian Lăzăroiu, care e sociolog, obişnuit să manevreze logic cu masele, nu cu indivizi.

  19. donkey
    23 September 2010

    Ce este dreapta? Poate vrea să umble cu dreapta vopsită, mai ştii? ????

  20. murfi
    23 September 2010

    donkey
    o problema ar putea fi aceasta: criticatac reprezinta stinga radicala, ‘parintii’ lor spirituali propovaduiesc distrugerea capitalismului prin orice mijloace, sint negationisti (camerele de gazare sint un mit sionist), etc

    dezbateri productive se intimpla, dupa capul meu, cu unii cu care poti cadea de acord asupra unor lucruri de baza cum ar fi democratia si capitalismul si te contrazici asupra metodelor; insa cu teoreticieni hamas cam ce ai putea discuta?

    de ce nu s-au gindit sa discute, spre exemplu, cu dancu de la cluj? nu le ofera senzatii suficient de tari?

  21. Imperialistu'
    23 September 2010

    Problema cu pragmaticii e ca isi mascheaza ratacirile prin apelul la pragmatism, ceea ce e un pic necinstit, nu exista o legatura intre cele doua. De cele mai multe ori, pragmatismul invocat nu este altceva decat o scuza buna pe care o scot din palarie cand li se reproseaza lipsa de coloana vertebrala.

  22. donkey
    23 September 2010

    @Imperialistu’
    …chestie de interpretare.
    Orice pom se cunoaşte după roade.

  23. Florin
    23 September 2010

    O precizare: Alexandru Hancu nu mai scrie din lipsa de timp. Cel putin asta stiu eu din discutiile cu el. Daca stie altcineva de la el altceva, sa spuna. Pina una alta eu nu-l vad scriind in alta parte, nu? Birfa si insinuarea n-ar trebui sa fie instrumentele voastre. (La fel in ce priveste „a bunch o sellouts”) In rest, sanatate!

  24. vlad
    23 September 2010

    florine, un cuvânt și de la mine:

    a spune lucrurilor pe nume nu se numește a insinua, sau a bârfi. iar din păcate, deocamdată, asta ne demonstrați: faceți ce faceți și virați spre stânga. cu stânga nu se dialoghează, ci se combate. cât timp nu veți înțelege asta, rămâneți niște hippy ai păcii/armoniei politice.
    eu unul vă urez cum le place mai noilor voștri camarazi:

    Noroc bun!

  25. Imperialistu'
    23 September 2010

    Dar nu vireaza spre stanga, acolo au fost de la bun inceput. Au oroare de principii, ceea ce inseamna ca e absolut firesc ca Blogary sa se deschida fata de CA. In aceste vremuri grele, relativistii trebuie sa fie uniti.

  26. donkey
    23 September 2010

    @Imperialistul
    Aş dori, dacă ai timp, o părere cu privire la acest articol:
    http://www.criticatac.ro/1367/…..omment-152
    Mie mi s-a părut o analiză realistă, care prezintă destul de neutru situaţia neplăcută la care s-a ajuns prin dezvoltarea corporaţiilor până deasupra statelor.

  27. donkey
    23 September 2010

    @Imperialistul
    Când vine vorba despre funcţionalitatea statului, toţi cetăţenii ar trebui să fie uniţi.

  28. donkey
    23 September 2010

    Ce contează dacă legile sunt de dreapta, dacă nu se respectă?

  29. Imperialistu'
    23 September 2010

    Donkey, problema este alta: ce fac domnii de la CA si nu ar putea face un om de dreapta? Nimic. Atunci pentru ce sa ne iubim atat unii cu altii? Mai lasa-i incolo de socialisti. Daca vrei critica dura a corporatismului, nu ai nevoie de scrierile unui Balasescu.

  30. donkey
    23 September 2010

    De ce vă e frică să ieşiţi, dacă ştiţi ce e corect?

  31. Imperialistu'
    23 September 2010

    Donkey, iti plac aflarile in treaba? Mie nu, nu am ce sa discut cu Balasescu & Co.

  32. donkey
    23 September 2010

    @Imperialistu’
    OK. Sănătate. Rămâne pe spinarea măgarilor.

  33. dr pepper
    23 September 2010

    apropos de consumerism:

    Sour economic mood in living room and boardroom

    The eroding views were revealed Tuesday by two separate surveys, one that found everyday Americans are increasingly pessimistic about jobs and another that found CEOs have grimmer predictions about upcoming sales.

    The monthly consumer confidence index from the Conference Board, a private research group, fell to 48.5 in September, its lowest point since February and down from 53.2 in August. Economists surveyed by Thomson Reuters were expecting 52.5 for September.

    It takes a reading of 90 to indicate a healthy economy — a level not approached since the recession began in December 2007.

    si o gluma buna:

    The recession is technically over — a panel of economists declared this month that it lasted 18 months and came to an end in July 2009 — but Americans are just as downbeat as they were a year ago.

    decicarevasazica s’a terminat recesiunea in cartile de economie.’
    e bine.
    iar americanii nu cumpara nu pentru ca le sunt redistribuite veniturile si raman fara bani ci pentru ca nu au inteles inca faptul ca s’a terminat recesiunea.
    si ca de cand s’a terminat recesiunea – somajul tot creste.
    vedeti?
    pai cum sa inteleg eu daca nu am scoala?
    recesiunea s’o fi terminat in manuale dar nu si in buzunarul meu.
    iar acum cand castig la jumatate din cat castigam inainte in schimb imi ia statul mai mult, economistii cu scoala si educati la maxim se intreaba de ce nu consum.
    pai ce sa mai consum?
    ca banii mei sunt in buzunarul alora care imi explica ca o duc bine numai ca nu realizez asta.
    si daca eu nu imi cumpar o pereche de pantofi ca am dat banii unora ca sa ii redistribuie ( defapt nu i’am dat ci mi i’au luat cu japca) asta inseamna ca ala care produce pantofii nu ii vinde deci nu mai produce si da afara, ala care transporta pantofii nu mai are ce sa transporte si da faliment, ala care vindea pantofii nu mai vinde si trage obloanele samd.
    dar, in laboratoarele oamenilor de stiinta care, deh, mai castiga si ei un ban din redistributie – viata e pe roze.
    rau cu consumerismul asta dar parca mai rau fara el.

    2. când vine vorba de Hristos, Vaticanul e corigent, iar înfăptuirile politice nu compensează Evanghelia, oricât s-ar amăgi ei/voi

    care „voi”?
    daca vorbesc prostii – vorbesc in numele meu, in rest – nu te contrazic ca exista reale probleme de perceptie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *