În ajunul alegerii lui Ronald Reagan ca președinte al Statelor Unite în 1980, un jurnalist de la radio l-a intrebat ce au văzut americanii în el. Reagan a ezitat și apoi a răspuns: „Ai râde dacă ți-aș spune că pe sine și unul de-al lor?”
Thinking About Ronald Reagan: On 100th Birthday, He’s Remembered for Good Reason
Reagan a avut dreptate: americanii l-au văzut și l-au simțit ca pe „unul de-al lor”, enorm de mulți îl văd și acum la fel, fără a simți nevoia să explice acest simțămînt – e ceva natural. Nu vreau să fac vreo apologie, să bat cărări bătute sau să mă uit prin gaura cheii unor uși deschise. E de la sine înțeles pentru americani că, în deplin acord cu Constituția care începe cu „We the People”, în 1980 au ales pe unul de-al lor. Faptul că acum paiața Obama se screme să joace (fără vreun succes convingător) un nou rol, acela de mare admirator al „obscurului actoraș de mîna a doua” e o confirmare de prima mînă a realității că Ronald Reagan a reușit, cu zîmbetul pe buze, să cîștige respectul și susținerea poporului său și să realizeze prin fermitate în credință și bunătate lucruri care ar fi fost de neimaginat înainte de a veni în Biroul Oval (mai pe scurt, pînă să gîndim ca Bush, Ronnie ne-a scăpat de ruși). Totul a fost pe față, fără echivoc, mereu a lăsat impresia complicității prietenești cu „we the people”, cred că orice cuvîntare a sa a fost pigmentată cu o șotie spusă simplu, ca un ghiont amical, un clipit din ochi, un zîmbet larg, poanta și la urmă un rîs sincer, molipsitor alături de alegătorul și concetățeanul său. Cîteva mostre, dintre preferatele mele – evident, există sute pe Internet, chiar vă rog să adăugați/comentați! A! Cele mai multe le-am luat de aici, unde-a fost cazul le-am grupat pe căprării, păstrînd ordinea alfabetică în limba engleză. Poate ordinea asta-i ajută pe năzuroși să sară ce nu le convine 
Un popor liber să aleagă va alege întotdeauna pacea (A people free to choose will always choose peace)
Popoarele nu fac războaie, ci guvernele (People do not make wars; governments do)
Un copac e un copac. Cît de mulți trebuie să privești ca să-ți dai seama? (A tree’s a tree. How many more do you need to look at?)
…..da’ pădurea? noi vrem pădurea, țipă taica Marx din buruieni…
Dar sînt avantaje dacă ești ales Președinte. A doua zi după ce am fost ales, notele mele din liceu au fost clasificate „Strict Secret” (But there are advantages to being elected President. The day after I was elected, I had my high school grades classified Top Secret)
…..- Bun așa, de acord! – Taci Crin! ????
Nu te teme să vezi ceea ce vezi (Don’t be afraid to see what you see)
Guvernul întotdeauna descoperă o necesitate pentru oricîți bani primește (Government always finds a need for whatever money it gets)
Guvernul nu rezolvă problemele, le subvenționează (Government does not solve problems; it subsidizes them)
Guvernul există ca să ne protejeze de ceilalți. Cînd decide să ne protejeze de noi înșine, își depășește limitele (Government exists to protect us from each other. Where government has gone beyond its limits is in deciding to protect us from ourselves)
Guvernul e ca un prunc. Un tract alimentar flămînd la un capăt și fără simț de răspundere la celălalt (Government is like a baby. An alimentary canal with a big appetite at one end and no sense of responsibility at the other)
Punctul de vedere al guvernul despre economie se poate rezuma în cîteva propoziții simple: Dacă se mișcă, taxează. Dacă continuă să se miște, reglementează. Dacă nu se mai mișcă, subvenționează. (Government’s view of the economy could be summed up in a few short phrases: If it moves, tax it. If it keeps moving, regulate it. And if it stops moving, subsidize it.)
Cele mai terifiante cuvinte: Sînt de la guvern și am venit să ajut (The most terrifying words in the English language are: I’m from the government and I’m here to help)
Problema nu e că oamenii sînt impozitați prea mult, ci că guvernul cheltuie prea mult (The problem is not that people are taxed too little, the problem is that government spends too much)
și în concluzie:
Astăzi, dacă inventezi o capcană de șoareci mai bună, vine guvernul cu un șoarece perfecționat (Today, if you invent a better mousetrap, the government comes along with a better mouse).
Cum poate un președinte să nu fie un actor? (How can a president not be an actor?)
Politica nu-i o meserie rea. Dacă reușești sînt multe recompense, dacă te faci de rîs poți scrie o carte (Politics is not a bad profession. If you succeed there are many rewards, if you disgrace yourself you can always write a book)Ce e un comunist? Cineva care-i citește pe Marx și Lenin. Ce e anticomunist? Cineva care-i înțelege pe Marx și Lenin (How do you tell a communist? Well, it’s someone who reads Marx and Lenin. And how do you tell an anti-Communist? It’s someone who understands Marx and Lenin)
La butada asta adaug un video din seria cu bancuri sovietice:
și un supliment ceva mai lung:
Nu mă sperie deficitul. E destul de mare să-și poarte singur de grijă (I am not worried about the deficit. It is big enough to take care of itself)
M-am întrebat cîndva cum ar fi arătat cele Zece Porunci dacă Moise le-ar fi trecut prin Congresul Statelor Unite (I have wondered at times what the Ten Commandments would have looked like if Moses had run them through the US Congress)
N-am putut niciodată înțelege de ce un donator Republican e un „îmbuibat”, în timp ce un Democrat ce donează aceeași sumă e un „filantrop animat de nobile intenții sociale” (I’ve never been able to understand why a Republican contributor is a ‘fat cat’ and a Democratic contributor of the same amount of money is a ‘public-spirited philanthropist’)
Dacă Uniunea Sovietică ar permite existența altui partid, ar fi în continuare un stat monopartinic, căci toți s-ar alătura celuilalt partid (If the Soviet Union let another political party come into existence, they would still be a one-party state, because everybody would join the other party)
…..Oops! Oare ce crede Mr. Putin?…
Dacă uităm vreodată că sîntem O Națiune Sub Dumnezeu, atunci vom deveni o națiune pierdută (If we ever forget that we are One Nation Under God, then we will be a nation gone under)
Un guvern nu-și va reduce niciodată mărimea prin proprie voință. Programele guvernamentale, odată lansate, nu dispar niciodată. De fapt, un birou guvernamental e lucrul cel mai apropiat de viața veșnică pe care-l vom vedea vreodată pe acest pămînt (No government ever voluntarily reduces itself in size. Government programs, once launched, never disappear. Actually, a government bureau is the nearest thing to eternal life we’ll ever see on this earth!)
Am dat dispoziție să fiu trezit la orice oră în caz de stare de urgență națională – chiar dacă e în timpul unei ședințe de Cabinet (I have left orders to be awakened at any time in case of national emergency – even if I’m in a Cabinet meeting)
Din cele patru războaie care au avut loc în timpul vieții mele, niciunul n-a început din cauză că Statele Unite erau prea puternice (Of the four wars in my lifetime, none came about because the U.S. was too strong)
Republicanii cred că fiecare zi e 4 Iulie, Democrații cred că fiecare zi e 15 aprilie (15 aprilie e termenul limită de plată a taxelor anuale) (Republicans believe every day is the Fourth of July, but the democrats believe every day is April 15)
și
Recesiune este cînd vecinul își pierde slujba. Depresiune e cînd ți-o pierzi tu. Recuperare este cînd Jimmy Carter și-o pierde pe a lui (Recession is when your neighbor loses his job. Depression is when you lose yours. And recovery is when Jimmy Carter loses his)
Cele mai bune minți nu sînt în guvern, altminteri lumea afacerilor le-ar angaja imediat (The best minds are not in government. If any were, business would steal them away)
Thomas Jefferson a spus cîndva ‘Niciodată nu trebuie să judecăm un președinte după vîrsta sa, ci numai în funcție de munca sa’. Și de cînd mi-a spus asta am încetat să-mi mai fac probleme (Thomas Jefferson once said, ‘We should never judge a president by his age, only by his works.’ And ever since he told me that, I stopped worrying)
cu faimoasa aplicare electorală:
Vreau să vă mai spun că vîrsta nu va fi o temă a acestei campanii. N-am de gînd să exploatez în scopuri politice tinerețea și lipsa de experiență a oponentului meu (I want you to know that also I will not make age an issue of this campaign. I am not going to exploit, for political purposes, my opponent’s youth and inexperience)
(în timpul dezbaterii prezidențiale 1984 vs. Walter Mondale)
Să nu uit desertul! ????
Ei spun că lumea a devenit prea complexă pentru răspunsuri simple. N-au dreptate (They say the world has become too complex for simple answers. They are wrong)
căci
Fără Dumnezeu, democrația nu va rezista, nu poate rezista prea mult (Without God, democracy will not and cannot long endure)
Romanian
20 de comentarii
calehari
6 februarie 2011Linii trasate cu acuitate si spirit , se intrupeaza viu , pentru a ne darui portretul marelui presedinte , un urias care i-a adus prin faptele sale langa noi , printre noi , pe marii sai inaintasi , care i-au fost alaturi in permanenta . A fost si este fara discutie UNUL DE-AL LOR . Multumiri Andrei .
John
6 februarie 2011Excelent grupajul video/text. Felicitari! Nu vi se pare, facind, totusi, o comparatie inevitabil defavorabila democartiei din Roamnia, ca liderii nostri „nationali” n-au pic de simt al umorului? De fiecare data cind vorbesc in public parca au o teapa in posterior care le jeneaza hemoroizii. Cu o singura exceptie, imi permit: Basescu! Jenant balcanic, zic unii. Haios balcanic, sanatos si autentic in poanta, as zice eu.
Cele bune!
Florina B.
6 februarie 2011Superba prezentare. Mi-a luminat ziua. Multumesc!
emil b.
6 februarie 2011Reagan despre Democrati (primul clip este din 1981, cand economia era in plina recesiune):
Pataphyl (Andrei R.)
6 februarie 2011Reagan e considerat unanim în orice Top Five al „comunicatorilor” din toate timpurile. Mulți îl pun pe primul loc pe Abraham Lincoln, față de care Ronnie și-a exprimat întotdeauna marea admirație. Iată un citat din Honest Abe:
If I were two-faced, would I be wearing this one? ????
dr pepper
6 februarie 2011Un om extraordinar pentru care am toata admiratia.
A stiut sa zica lucrurilor pe nume intr’o maniera unica, diametral opusa sofisticarii leftistilor ‘telectuali, a definit cu acuratete imperiul raului iar socialistii din lumea intreaga l’au urat cu pasiune, o pasiune care dainuie, l’au batjocorit in fel si chip si nu gegeaba „the Gipper” a fost supranumit „the teflon president”.
Maggie a zis despre el ca este omul care a invins imperiul ciumei fara sa traga un singur glont si cu toate ca a adus pacea dupa un razboi rece teribil in care omenirea traia sub amenintarea anihilarii, nu se numara alaturi de laureati ai premiului nobel precum arafat, gorbachiov, gore sau obama.
si poate ca e mai bine asa, poate ca ar da prea mult sens unui premiu care se acorda numai intre leftisti.
A lasat in urma un concept despre libertate si prosperitate pe care socialistii cu greu il pot inghiti si de aceea ataca cu furie orice om politic care se apropie de valorile reganesti.
Rest in Peace mister President!
Pataphyl (Andrei R.)
6 februarie 2011dr pepper
Da, uite ce spune Maggie despre Ronnie (adică tu știi, dar să vadă toată lumea!):
Eulogy to Reagan by Thatcher
dr pepper
6 februarie 2011Pata, aduceam aminte de Patti pe un alt topic intrerupt brutal de un comunist :).
Si de interviul acesteia al suplimentului dedicat tatalui ei – usa today:
Reagan’s daughter remembers father: Grace under fire
Pataphyl (Andrei R.)
6 februarie 2011doc, am luat în seamă ce spuneai în comentariul invocat:
Răspunsul la acest comentariu al tău era deja pregătit: Ronnie va fi prezent astăzi la Superbowl XLV!, mai sînt mai puțin de două ore pînă la
lovitura de începerekickoff! ????Reagan Super Bowl XLV Tribute – This video will be shown just before kickoff Feb 6, 2011
Hello
6 februarie 2011Dupa mine, cel mai frumos discurs despre Reagan l-a tinut Brian Mulroney. Doi irlandezi de exceptie care au facut istorie.
Vreau sa mai aduc aici inca o marturie despre Reagan. A lui Patrick J. Buchanan:
În fiecare vineri, la cererea preşedintelui Reagan, Anne selecta 30 de scrisori pe care preşedintele le lua la Camp David pentru a le citi și pentru a le răspunde, iar luni i le înapoia.
În fiecare luni, colaboratorii apropiați (senior staff) luau prânzul cu preşedintele Reagan.
La aceste dejunuri, presedintele citea mai întâi o scrisoare. Îmi amintesc una. Era de la o octogenară al cărei soţ a părăsit-o când ea avea 40 de ani și era însărcinată. S-a gândit să avorteze, dar s-a rugat (un vechi obicei american, n. trad.) şi a decis să aducă copilul pe lume.
Ei bine, acel băiețel, 40 de ani mai târziu, avea grijă de ea la bătrânețe.
„Nu este o poveste minunată?” a exclamat Reagan.
Intregul articol e aici.
Hello
6 februarie 2011Reagan tells Soviet jokes
Cristina R.
6 februarie 2011john @ 2:
De acord cu tine, in general.
Problema incepe cind trebuie sa diferentiezi intre „autenticii” Basescu, Becali si Vanghelie — ca androizii Ponta, Crin, etc. nu conteaza.
Hello
6 februarie 2011Pardon, youtube-ul spre Soviet jokes se gaseste in postare.
Totusi, nu cred ca e o crima sa le reamintim. Eu le revad cu placere de fiecare data. Si le revad des.
Pataphyl (Andrei R.)
6 februarie 2011Preluare de pe blogul lui Riddick, Prioritate de dreapta
Still Point in a Turning World: Ronald Reagan and his Ranch
dr pepper
6 februarie 2011Americans say Reagan greatest president
sa vedem peste cinci ani cine va fi considerat cel mai slab presedinte ????
dr pepper
6 februarie 2011Palin to Christie: Real Courage is cutting when you have a surplus – like I did
Am ramas cu impresia ca Sarah Palin vorbeste limba lui Ronald Reagan pe care cei de la Fox se pare ca nu o mai inteleg.
Pataphyl
6 februarie 2011dr pepper
6 februarie 2011Astia au fost oameni politici adevarati. Astia si cu parintii fondatori. Ce avem acum este o clica de profitori.
Bine, incomparabil cu inteligentii superintelectuali europeni.
Aia fac parte din alta liga, nu din liga prostilor.
PePe(r)
dr pepper
6 februarie 2011In Europa sunt numai baieti dastepti care fac combinatii ca numa’ la prosti iexista recesiune.
Vlad M.
6 februarie 2011Moamă, cum o fi reușit proasta asta de Ieuropă să nască un dăjtept ca Pepăr e un adevărat mister! Un la fel de mare mister e cum America aia perfectă și deșteptă l-a scos pe Hussein, prostește lumea cu progresismul ei hollywoodian și are cea mai mare datorie din istorie. Cate necunoscute!
Ramane cum am stabilit.