Leszek Kołakowski, Principalele curente ale marxismului, vol. I, prefaţă: Vladimir Tismăneanu, traducere: S.G. Drăgan, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009

Leszek Kołakowski este unul din cei mai cunoscuţi gânditori polonezi contemporani, având o influență reală asupra lui Adam Michnik și a altor intelectuali polonezi. Aventura intelectuală pe care a trăit-o în a doua parte a secolul XX avea să-i influențeze gândirea definitiv. Impactul marxismului asupra evoluţiei societăţii îl va intriga un timp îndelungat. El însuşi, unul dintre marii dizidenţi anticomunişti ai estului european, avea să devină unul din exegeţii cei mai citiţi ai marxismului. În tinereţe, influențat de contextul istoric, a devenit un fervent susţinător al comunismului, între anii 1947-1966 fiind membru al Partidului Unit al Muncitorilor Polonezi. În perioada în care întrezărea evoluţia sa spre un intelectual promițător, a câştigat o excursie la Moscova, pe care a găsit-o însă, repulsivă. A abandonat apropierea de stalinism, devenind un “revizionist marxist” şi propunând o interpretare umanistă a lui Marx. Această schimbare a dus la pierderea slujbei sale de la Universitatea din Varșovia și excluderea sa din Partidului Unit al Muncitorilor Polonezi.

În cele din urmă, Leszek Kołakowski a ajuns să creadă că stalinismul nu a fost o aberaţie, o deviere de la planul inițial sau o simplă erezie. Pentru filosoful polonez, stalinismul nu este altceva decât produsul final, logic, al marxismului a cărui genealogie a analizat-o în lucrarea Principalele curente ale Marxismului, publicată între anii 1976-1978. Anul acesta, editura Curtea Veche a publicat, cu sprijinul Institutului polonez din București, primul volum din această lucrare, intitulat Fondatorii, traducerea din limba engleză aparținând lui S.G Dragan. Astfel, biblioteca operelor traduse în limba română a marilor filosofi europeni s-a mai imbogățit cu un volum.

Principalele curente ale marxismului servește, așa cum a intenționat Kołakowski, ca un memento al doctrinei marxiste. Volumul poate fi folosit ca referinţă şi sursă de informaţii. În general, autorul evaluază Marxismul negativ, dar nu inabordabil. Interpretarea lui a evoluției marxismului după Marx şi, în special după Lenin, este cu foarte puţine excepţii, negativă.

Primul volum al lucrării acoperă perioada lui Marx şi Engels, a precursorilor lor, precum și punctele de vedere ale unora dintre contemporanii lor, cum ar fi Lasalle (1825-1864) și Bakunin (1814-1876), dar nu înainte de analiza originile dialecticii. Kołakowski incepe cu Plotin şi cu neo-platonismul şi se mută rapid prin diferiți alţi contribuabili la această tradiţie a raţionamentului dialectic care se întrerupe cu Hegel. Marxismul declanșează o rupere de sistemul filosofului german, vizibilă chiar în cadrul adepților lui Hegel.

Lucrările majore a lui Marx sunt discutate în ordine cronologică, Kołakowski punând accentul pe Ideologia germană, lucrare scrisă de Marx împreună cu Engels. Socialismul marxist este comparat cu abordările scriitorilor şi activiştilor ce s-au remarcat înainte de momentul apariției operei lui Karl Marx. În această abordare, Engels apare ca un minor şi neputincios actor.

În ultima parte a volumului, Kołakowski încearcă să se concentreze pe analiză, și nu pe prezentare. Ultimul subcapitol, intitulat Marxismul ca sursă a leninsmului încearcă să proiecteze tranziția către volumul doi Epoca de Aur. ”Visul de unitate a lui Marx putea astfel îmbrăca forma unei oligarhii de partid despotice, iar prometeismul s-ar manifesta în încercarea de a organiza viața economică după metode polițienești, așa cum a făcut partidul lui Lenin la începutul guvernării sale”. ( Kołakowski, 331) De aici derivă necesitatea studierii și înțelegerii precursorilor lui Marx.

De la Plotin până la Marx nu se înfiripă un lanț intelectual bine stabilit. Originile intelectuale ale marxismului nu sunt așa de clare cum par la prima vedere. Dialectica a jucat un rol important în gândirea lui Marx, dar genealogia gândirii dialectice nu este construită contingent, Kołakowski trece de multe ori prea ușor de la un gânditor la altul.

Cu alte cuvinte, aceste volume sunt destinate a fi în primul rând informative, caracterul exegetic trecând în plan secund. Scopul este acela de a fi oferi un parcurs istoric, o evaluare a diferitelor abordări ale dialecticii și în principiu a evoluției societăţii. Abordări asemănătoare se pot găsi în Gândirea lui Karl Marx: O introducere a lui David McLellan și la Alain Besancon în Originile intelectuale ale Leninismului, în cazul lui Lenin. Cu siguranţă, Leszek Kołakowski ne arată un alt Marx, prin exegeza antentă a originilor intelectuale ale doctrinei sale. Astfel, avem proiectat un Marx dependent de viziunea atomist-materialistă a lui Democrit, de critica proprietății a lui Gracchus Babeuf (1760-1797), critica religiei a lui Ludwig Feuerbach (1804-1872), interpretarea Bibliei a lui David Strauss (1808-1874), filosofia lui August Cieszkowski (1814-1894) şi a lui Bruno Bauer (1809-1882).

Cu toate acestea, marxismul, în ciuda declaraţiilor repetate ale Kołakowski, nu a dispărut, performează ca un organism viu şi pentru că în prezent există – mai mult ca niciodată – un acord fundamental între diferitele curente marxiste, acesta îşi face simţită prezenţa sub diferitele sale forme într-o gamă largă de instituţii.

Traducerea în limba română a lucrării apare într-un moment în care marxismul începe să îşi recapete adepţii.