Pe situl arab Asharq Alawsat, Ibrahim Kalin, unul dintre principalii consilieri ai Primului Ministru turc, scrie urmatoarele:
După actul criminal al lui Anders Behrig Breivik, norvegianul de 32 de ani responsabil pentru atacuri şi ideologia din spatele lor, islamofobia nu mai poate fi tratată cu lejeritate. La fel ca antisemitismul şi rasismul, islamofobia este o crimă împotriva umanităţii şi ar trebui criminalizată.
Pentru Ibrahim Kalin, crimele săvîrşite de Breivik sînt doar urmarea a 10 ani de „incitare la ură şi violenţă” împotriva musulmanilor, un delir nefundamentat în realitate care a început cu 11 septembrie 2001. Ibrahim nu ne spune nimic despre natura atacului de la New York, ne lasă să credem că animozităţile au început în 2001 din întîmplare, nu pentru ca 19 musulmani au ucis 3.000 de oameni în New York. În contextul ideilor vehiculate de Ibrahim nu ar părea de neimaginat ca autorul să îl găsească vinovat, direct sau indirect, pe George W Bush. Doar aşa cred 50% dintre americanii care susţin Partidul Democrat. Dar aceasta e doar o presupunere, să vedem ce spune în continuare autorul.
Problema multiculturalismului în Europa, perspectiva otomană
Ibrahim Kalin consideră „alarmantă” dezvoltarea unei „reţele underground” care a pus „islamul şi musulmanii împotriva occidentului şi militează pentru o ciocnire a religiilor, culturilor şi civilizaţiilor”. Greşeala nepermisă pe care Ibrahim o comite e confundarea discursului descriptiv al „reţelei”, care constată conflictul dintre lumea islamică şi occident, cu discursul normativ islamist, care creează şi întreţine acest conflic. Aşadar, discursul normativ aparţine islamiştilor şi lumii musulmane, cel descriptiv lui Samuel P. Huntington, în al său The Clash of Civilizations şi „reţele underground de islamofobi”. O lume islamică din ce în ce mai zeloasă şi o parte importantă a imigranţilor musulmani, care prin refuzul integrarii şi acceptării normelor occidentale, se ghetoizează: ei sînt cei care „militează împotriva occidentului şi pentru ciocnirea civilizaţiilor„.
Ibrahim spune că această „mişcare underground” a fost promovată de cîţiva „islamofobi americani şi cohortele lor europene” (printre care se află, cu siguranţă, şi ILD) şi s-a extins, fiind preluată de „politicieni populişti, membri ai Tea Party, analişti de dreapta”, etc. Consilierul primului ministru turc este îngrijorat de creşterea „alarmantă” a popularităţii partidelor de dreapta în Europa, „chiar şi în Elveţia, considerată centrul liberalismului şi multiculturalismului european”, unde a avut loc „scandalosul referenum pentru interzicerea minaretelor„. Curios, aici Ibrahim este în perfect acord cu stînga europeană.
Recep Erdogan, primul ministru turc, cere „sancţiuni împotriva islamofobiei şi atacurilor îndreptate împotriva turcilor şi musulmanilor din Europa”. Face acest lucru în numele „liberalismului şi multiculturalismului european”, în care el, ca admirator al erei otomane, trebuie să creadă cu tărie. Acelaşi Erdogan care în ultimii ani a făcut tot posibilul pentru a transforma Turcia lăsată moştenire de Attaturk din singurul stat musulman prieten al Israelului şi dintr-un aliat important al SUA, într-un stat care seamănă din ce în ce mai mult Iranului. Primul Ministru turc şi înaltul său consilier par să uite că atacurile împotriva „turcilor şi musulamnilor” sînt întotdeauna 1.verbale sau în scirs (Breivik a ucis norvegieni blonzi, totuşi), 2.foarte rare în presa de largă circulaţie. Cît despre motivele „atacurilor”, acestea nu sînt rasismul sau vreo „frică iraţională”, ci răspund la agresivitatea tot mai accentuată a „turcilor şi a musulmanilor” imigranţi din Europa. Multiculturalismul a transformat cartiere întregi din marile oraşe vest-europene în scene de război, în care poliţia nu mai are nici un control. Din Berlin, oraş cu o importantă minoritate turcă, cîteva motive „iraţionale” pentru care islamul şi musulmanii sînt vazuţi tot mai „islamofobic”:
… sau în capitala Europei: Ghetourile din Bruxelles
Ibrahim se aşteaptă ca Breivik să devină un model pentru alţii. Lucru nu de neimaginat, avînd în vedere că orice dezbatere oricît de decentă şi raţională despre incompatibilitatea islamului cu valorile occidentale este catalogată rapid drept „rasism”, „extremism”, „islamofobie”, etc. Corectitudinea politică impune ignorarea unei felii importante de realitate în învăţămînt, media, mediul politic, acea considerată „jignitoare” de musulmani. Această amnezie a discursului public inpusă cu forţa poate produce într-un megaloman psihotic cum e Breivik sentimentul că acţiunile lui pot schimba radical, într-o singură zi, cursul evenimentelor.
Trăind sub teroarea islamică în Europa
Cei ce îndrăznesc să acţioneze ca şi cum încă ar trăi într-o societate normală, în care adevărurile pot fi formulate fără teamă, trăiesc acum sub teroare, în ascunzători şi sub protecţia poliţiei. Legiuni de artişti, politicieni şi scriitori îşi duc fiecare viaţa cu cîteva condamnări la moarte pe cap, hărţuiţi de jihadişti, mass media şi sistemul de justiţie pentru vina de a fi defăimat islamul într-un fel sau altul. Este cazul artistului danez Kurt Westergaard, al artistului suedez Lars Vilks, artistul olandez Gregorius Nekschot, activistei pentru drepturile omului din Austria, Elisabeth Sabaditsch-Wolff, politicianul olandez Geert Wilders, etc, etc- chiar şi fondatorul Facebook.com a primit ameninţări cu moartea din partea islamiştilor.
Toate acestea Primul Ministru turc şi consilierul său par să nu le vadă. Ibrahim descrie realitate în chip pur orwellian, exact invers decît se prezintă aceasta, atunci cînd spune că dacă atacurile din Norvegia ar fi fost săvîrşite de un musulman, experţii şi comentatorii ar fi găsit deja legături din Norvegia pînă în lumea arabă şi Asia. În acelaşi timp spune că această abordare critică nu se aplică în cazul lui Breivik. Consilierul turc trăieşte într-o realitate paralelă, nu în cea în care Fjordman şi Paul Belien au fost cercetaţi de poliţie şi, alături de Robert Spencer si Ba Yeor, au fost blamaţi în tot occidentul. Ibrahim nu trăieşte în lumea în care bloguri ca Jihad Watch, Gates of Vienna, Brussels Journal, etc, au fost şi încă sînt învinuite inistent pentru instigarea crimelor din Norvegia. Musulmanii au fost şi în acest caz prezentaţi drept victime, deşi nu ei au fost atacaţi.
Ibrahim uită cum guvernul britanic a redenumit atacurile teroriste din Londra „activitate anti-islamică” pentru a nu supăra musulmanii, uită cum maiorul american Nidal Haisan a ucis 13 soldaţi la Ft. Hood, în Texas, strigînd „Allahu Akbar!!”, iar toată elita americană, de la CIA la armată, mass media şi Obama, a strigat într-un singur glas: “Nu putem sări la concluzii. Trebuie să facem în aşa fel încât să nu sărim la concluzii, sub nicio formă”, „să nu sărim la concluzia că [masacrul] a avut vreo legătură cu islamul.”
De ce această sincronizare între discursul lumii islamice şi stînga occidentală?
Consilierul, premierul turc şi elitele progresiste europene şi americane par a fi căzut de acord despre ce se poate spune şi mai ales despre ce nu se poate spune despre islam. Cu toţii par a urma îndeaproape recomandările Organizaţiei Conferinţei Islamice (OIC, cel mai mare grup de ţări din ONU) formulate în anii ’90 la Cairo. Crimele lui Breivik le oferă şansa de a închide definitiv gura celor ce nu respecta aceste recomandări. Cum mediul academic, politic şi mediatic le respectă cu sfinţenie, singurii vinovaţi pentru terorismul islamic şi indigen-european sînt „reţelele underground”, cele denunţate de Ibrahim Kalin, Recep Erdogan şi intelighenţia occidentală. Se impun măsuri drastice.
Articolului 22 din Cairo Declaration on Human Rights in Islam prezentat de OIC la ONU în 1993, stipulează:
(a) Everyone shall have the right to express his opinion freely in such manner as would not be contrary to the principles of the Shari’ah.
1. Everyone shall have the right to advocate what is right, and propagate what is good, and warn against what is wrong and evil according to the norms of Islamic Shari’ah.
(c) Information is a vital necessity to society. It may not be exploited or misused in such a way as may violate sanctities and the dignity of Prophets, undermine moral and ethical Values or disintegrate, corrupt or harm society or weaken its faith.
(d) It is not permitted to excite nationalistic or doctrinal hatred or to do anything that may be an incitement to any form or racial discrimination.
citiţi mai multe aici: Drepturile universale aleomuluiislamului
Ibrahim Kalin:
„La fel ca antisemitismul şi alte forme de rasism, islamofobia este o crimă împotriva umanităţii şi ar trebui tratată ca atare.”
Procuratura olandeză la procesul lui Geert Wilders pentru defăimarea islamul:
“Este irelevant dacă martorii lui Wilders vor dovedi că observaţiile sale sînt corecte, ce este relevant este faptul că observaţiile lui sînt ilegale”
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
14 Comments
bogdan calehari
25 August 2011Excelent articolul. L-am citit chiar acum si remarc cat de bine sunt demascate : fatarnicia, falsitatea, duplicitatea si machiaverlacul, atat de caracteristice Stambulului in particular si Orientului musulman in general. Revin mai tarziu cu un alt comentariu.
bogdan calehari
25 August 2011“Suntem niste copii nevinovati! Am parasit bratele primitoare ale lui Allah, unde n-aveam nici o grija, am venit cu zecile de milioane in tarile voastre pentru a va ajuta sa urniti carul si voi ne rasplatiti cu nerecunostinta. Si nerecunostinta asta, sa stiti ca este crima contra umanitatii”. Cam asa suna tradus discursul ibrahimilor, selimilor , moamarilor, osamelor si mahomezilor. Discurs bun pentru kuffarii obisnuiti sa intoarca si obrazul celalat atunci cand primesc o palma zdravana.
Ocupati sa primeasca palme si sa multumeasca pentru ele, asta ca sa nu fie luati de islamofobi si/sau rasisti, kuffarii n-au bagat de seama ca selimii si mahomezii s-au asezat intai pe o strada, apoi intr-un cartier, pe urma intr-un oras si ca ei, “cainii necredinciosi” au plecat intai de pe o strada, apoi dintr-un cartier, pe urma si-au parasit orasul si chiar tara. Astfel au aparut : Kosovo, Liban si Mindanao. Ortodocsi, maroniti si catolici, care n-au fost islamofobi. Acum nu mai sunt!
Necredinciosii muncesc, construiesc o civilizatie, se zbat pentru profit. Credinciosii, copiii lui Allah, fac copii. Saracia si mizeria nu constituie o bariera pentru demografie, dimpotriva! In timpul liber, necredinciosii, sunt ocupati sa intoarca capul de la stanga la dreapta pentru a primi palme si a nu fi etichetati de islamofobi. Astfel au aparut, fara ca ei sa observe sau sa inteleaga ceva : Marsilia, Bruxelles, Malmo, Birmingham, Bradford, Derby, Dewsbury, Leeds, Leicester, Liverpool, Luton, Manchester, Sheffield, si Republica Islamica Tower Hamlets, doar cateva zone unde nu exista islamofobie, exista SHARIA!
Nu fiti islamofobi! Fiti toleranti! Asa suna indemnul moamarilor, ibrahimilor si mohamezilor in timp ce, ocupand strada cu strada, cartier cu cartier, oras cu oras, “construiesc” si ei ceva : Imperiul lui Allah!
Pe vremea cand nu exista Corectitudine Politica si bineinteles, nici islamofobie, Cioran scria : “ Ca turcii au trecut Dunarea este o pata nestearsa pentru noi si, desigur, pentru Europa. Ei n-au adus nici o idee, nici un freamat, nici o pulsatie noua… Imperialismul otoman este o rusine a istoriei, este reversul negativ al spiritului. O tara care a cucerit atata pentru a nu lasa in urma ei decat pustiu si intuneric. Puterea imbecila a Turciei este responsabila in fata unui tribunal al istoriei, de obscuritatea acestei regiuni umane”
De un lucru sunt sigur ; de intunericul care ameninta viitorul Europei, nu va fi vinovata islamofobia.
Alex Nicolin
25 August 2011Lipsa libertatii de exprimare, precum si a celei de a discrimina, dar si a dorintei de a le folosi din plin, sunt cei mai mari dusmani ai civilizatiei, pentru ca ii dau ocazia celui brutal, necioplit, venal, sa-si impuna propriile reguli in fata celuilalt. A forta oamenii sa isi tina gura e la fel de grav ca si cum le-ai interzice sa poarte arme. Regimurile totalitare le-au facut pe amandoua, si au sfarsit prin a macelari populatii intregi. Este irelevant daca totalitarismul e unul despotico-mesianic, infaptuit de un tiran, sau unul egalitarist-democratic, cladit de merii gloatei, pentru ca in final, rezultatele sunt aceleasi – inlocuirea civilizatiei, adica a respectului pentru individ si proprietatea sa legitima, cu barbaria.
Costin A.
25 August 2011Curios Alex, suna foarte diferit de ce spuneai acum citeva saptamini:
te apuca si pe tine „islamofobia paranoida„, sau copiezi din carti? Fii te rog consecvent si arata-ne cum gresim, vorbeste-ne despre „Protocoalele Inteleptilor Neoconului” mai bine, pentru ca acum citeva zile spuneai ca avem probleme la bibilica pt ca sustinem lucruri ca cele de mai sus. Ca sa te iau in serios am pretentia asta de la tine.
Alex Nicolin
25 August 2011Ascensiunea Islamului in Europa este intocmai ca o infectie oportunista, instalata intr-un organism al carui sistem imunitar a fost compromis de un virus. Putea fi fascismul, ori comunismul renascut din propria cenusa, si pot fi toate acestea impreuna cu islamul in viitor. Virusul este insa mult mai insidios, nedetectabil pentru un sistem imunitar amagit de proteina numita „democratie”. E vorba desigur, de socialism, „indulcit” astazi si servit poporului sub numele pompos de social-democratie. Dupa cum mentionam in comentariul anterior, totalitarismul democratic nu e cu nimic mai putin daunator decat stalinismul cel mai salbatic, si de aceea cred ca „tunurile” trebuie indreptate asupra socialismului, si a ideilor colectiviste in general, indiferent ca pun clasa, rasa, poporul sau religia deasupra individului. Nu trebuie uitata nici democratia, care a devenit in ultima vreme un panaceu pentru aproape orice. Alegerea individuala, care se rasfrange in mod artificial asupra celorlalti, trebuie in mod necesar temperata si filtrata pentru a nu transforma iresponsabilitatea intr-o coordonata definitorie a societatii. Manifestarea economica a acestei tendinte este tentatia traiului fiecaruia pe spinarea celorlalti, iar cea sociala, atomizarea, pierderea identitatii si a simtului moral.
Eu va criticam tocmai pentru aceasta concentrare excesiva asupra infectiei secundare, a Islamului, care seamana intr-un fel cu administrarea de paracetamol unui pacient cu SIDA in faza terminala. O critica a islamului este inutila, o risipa de resurse in fond. Sistemul de valori pe care acesta il promoveaza este in mod evident, chiar si numai pe baza dovezilor empirice, cum ar fi gradul de dezvoltare economica, inferior celui occidental, bazat pe libertate individuala. Critica a unei religii si a culturii asociate e inutila, pentru ca preceptele sale nu se bazeaza pe analiza critica, rationala, ci pe credinta oarba, imposibil de combatut cu argumente rationale. Unor asemenea concepte nu le poti raspunde decat ironizand, discriminand, dispretuind, fara patos, si luptand in acelasi timp cu indarjire pentru drepturile celorlalti de a o face. Insa intr-un sistem excesiv etatizat, si democratic in acelasi timp, cum e cel in care traim, un asemenea demers este imposibil. Atunci cand cozile pisiclor sunt incalcite, nu poti prinde una fara sa te zgarie celelalte.
Pentru a ucide rapid si eficient, nu trebuie tintit la picioare ci direct la cap, adica la democratie, la socialism, si implicit la Stat, asa cum exista el acum, atat in Romania, cat si in aproape tot „Vestul”. La noi, a critica ineptiile unor maimutoi pe un ton usurel nu e insa suficient aici. Basescu bate intr-adevar in directia corecta, insa tonul sau, fie din necesitati politice, fie din lipsa de profunzime ideologica, este unul destul de rezervat, sovaielnic chiar, ca sa nu mai spunem de subalterni. In ziua de azi, e nevoie de o voce mult mai hotarata, mult mai puternica, si mult mai clara, care sa apere libertatile individuale. Structura societatii pastreaza inca in ea germenii regenerarii, care vor incepe sa incolteasca de indata de vor fi eliberati. Institutiile sociale traditionale, rezultate dintr-un lung proces de evolutie spontana, si ideile pe care le promoveaza, vor umple rapid golul lasat in urma de refluxul Statului. Odata eliberate de constrangeri si incitative perverse, acestea se vor putea exprima in spiritul care le-a creat.
bogdan calehari
25 August 2011Costin @4. ???? Oricum, este super-tare chestia asta : ” nationalism maladiv cu accente de suprematism alb si islamofobia paranoida „. Asta suna a Black Panthers cantand in duet cu Fratia Musulmana. Mai ” cool ” pentru unii decat : Desteapta-te romane, Marseilleza sau God save the Queen, cantece ale caror versuri „transpira” numai „nationalism maladiv”. Ma gandesc ca si cameleonul trebuie sa ” manince o paine”. Imi inchipui ca nu-i usor sa fi, cand progresist cu turbanul pe cap si o cutie de crema neagra pe fata, turuind in asa fel incat si Herbert Marcuse, daca ar mai trai sireacu’, si-ar lua notite, cand unul dintre „extremistii” de pe InLinieDreapta, ce seamana uneori atat de bine cu Vlad Tepes, incat te scoli noaptea, urland transpirat leoarca, ca vrei sa te faci, insfarsit, crestin. ????
Costin A.
25 August 2011Alex, daca ne-ai fi urmarit si daca nu ai fi sarit cu „huuooo islamofobii paranoizi”, ai fi stiut deja ca problema islamului in occident este pentru noi doar o consecinta a nihilismului progresist, sub formele statului asistential, relativismul si masochismul cultural, centralizare, etc. E mai usor sa te grabesti cu etichetarile copilaresti decit sa citesti.
Critica islamului este mai mult decit necesara in aceste momente, pentru ca irationalitatea lui este si ramine necunoscuta, iar vorbind despre acestea problema ar putea ajunge sa fie inteleasa si de cei vrajiti de versiunea servita oficial:
etc.
Daca nu stim la ce ne expunem, nu stim ce este de facut.
Tocmai asta este problema ta, nu vrei sa intelegi ca institutiile traditionale nu sint „rezultatul unui proces de evolutie spontana”, ci rezultatul a mii si mii se ani de lupte intelectuale, dar si militare. Institutiile occidentale nu au aparut intr-un vid, ci sint rezultatul distilarii ideilor nascute pe axa Roma-Atena-Ierusalim, idei care nu pot fi aparate de pacifismul Rothbardian, care nu rezolva toate problemele unei civilizatii, asa cum sugera si Olavo de Carvalho la intilnirea de la ceainarie. Acestea sint valori care trebuiesc sustinute si aparate, nu acceptate ca un dar nemeritat. Milioane de oameni au murit pentru ele si nu este exclus ca alte milioane sa urmeze.
Ai un contra exemplu: revoltele de la Londra. Iar daca „spiritul care le-a creat” este acel „lung proces de evolutie spontana”, tu continua sa denunti „islamofobii paranoizi”, atit timp cit o vei mai putea face.
Costin A.
25 August 2011Emil a spus-o acum citiva ani mai bine decit as putea eu sa o spun:
http://web.archive.org/web/200…../pe-scurt/
Alex Nicolin
25 August 2011Nu ma intelegeti gresit, mesajul vostru este in mare parte corect, si sunt de acord cu el, macar in esenta, insa accentele nu mi se par puse bine.
Lupta de idei este un proces de evolutie spontana, pentru ca nu a fost ghidat de nimeni catre un tel dinainte stabilit, intr-un interval de timp bine definit. Nu a fost vorba de nicio inginerie, ci de faptul ca ideile valide au triumfat pana la urma, indiferent de raportul de forte fizice. Revoltele din Londra, sau cele de la LA de acum aproape 20 de ani, ori rascoalele din toate timpurile, nu sunt decat rezultatul unei dereglari a societatii, cauzata de aplicarea cu forta a unor principii eronate de la varf, adica de la stat. Oamenilor fie li s-au creat asteptari nerealiste, fiindu-le distrus simtul raspunderii (Londra, LA, Paris), ori au fost pur si simplu asupriti pana nu au mai putut suporta, dar totusi lasati, din nepasarea guernului tiranic, sa vada cu coada ochiului libertatea (revoltele din lumea araba). Celor din urma le este aproape imposibil sa asimileze, peste noapte, si pe fondul unei orientari culturale nefavorabile, un model al libertatii in sens occidental. Deasemenea, implementarea din exterior a unui model care esueaza tot mai pregnant chiar la el acasa, pe banii contribuabililor, cum s-a incercat in Iraq sau Afghanistan, si cum se va incerca probabil in Libia este un demers cu esec garantat. Eu nu sunt neaparat anti-razboi (in sensul nonviolentei lui Ghandi, sau ideilor de tinerete ale lui Rothbard), ci anti-razboi agresiv, impotriva unor actori care, desi sunt guralivi, reprezinta cel mult o amenintare indepartata, si mai ales impotriva procesului de construire artificiala a unei natiuni, bineinteles, pe banii propriilor contribuabili. Doctrina militara la care ader este raspunsul rapid, brutal, tintit, care urmareste nu subjugarea, ci exterminarea agresorului. Din aceste doua motive, strategia militara a USA si a Europei mi se pare falimentara. Mult mai potrivita este strategia „murdara” dar eficienta a Israelului, cu care sunt complet de acord. Nimic nu se compara cu un terorist executat profesionist in propria camera de hotel, sau cu unul caruia racheta nu-i acorda prioritate de dreapta, undeva, pe o straduta ????
Ineptiile unora (cum ar fi politicienii actuali), nu necesita prea mari sfortari pentru a fi date de pamant. A-l critica pe unul sarac cu duhul, ca e progresist, ca a avut contacte cu islamul, sau cu fascismul, deasemenea nu rezolva prea multe lucruri. De exemplu, eu pe criticatac.ro sau alte site-uri nici macar nu ma mai obosesc sa intru, daramite sa comentez, pentru ca „bufferul de erori” da „overflow” dupa 3-4 randuri. Chiar voi spuneati ca lupta de idei este importanta, insa unele idei sunt atat de slabe, incat e mai bine sa fie lasate sa se devoreze singure, sau sa se stinga pur si simplu in eter. Daca le dai atentie, si le critici pe ele sau pe autorii lor nu faci decat sa le … popularizezi. Majoritatea politicienilor se vor prostitua oricum cu orice idee care are priza la populime in momentul respectiv. Daca le iei jucaria din mana, vor trece la urmatoarea (vezi imbratisarea ecologismului si a povestilor despre consecintele „schimbarilor climatice din vina omului”), singura solutie fiind sa-i legi practic de maini, pentru a nu se mai juca cu averea si cu libertatile indivizilor. Sistemul politic in sine trebuie atacat mai virulent – baza teoretica exista, vezi „scoala” Public Choice. A idealiza un politician relativ mainstream, fara prea mare consistenta ideologica pe baza unor diferente minore, sau chiar imaginare, nu este deasemenea o solutie. Intr-adevar, Sarah Palin e populara, dar nu vad la ea niste idei clare, consistente, si nici un palmares demn de invidiat ca guvernator (mult mai conservator ca perspectiva economica e de exemplu Garry Johnosn, insa pe el nu l-ar fi luat nimeni VP – e prea coroziv pentru establishment). A ajutat intr-adevar cativa candidati „Tea Party” sa obtina nominalizari, si sa fie alesi, insa multi au devenit iute-iute rotite noi in angrenajul politic de la Washington. Tocmai de aceea am fost ironic la adresa articolului vostru. Deasemenea, a idealiza un partid, fie el autohton ori strain iarasi nu este o idee prea buna, pentru ca toti sunt exponentii aceleiasi stari de fapt, diferentele ideologice si mai ales practice ingustandu-se destul de mult in ultima vreme. De exemplu, PDL a luat intr-adevar masuri de austeritate, insa acestea au fost arbitrare, si au avut o eficienta scazuta (cheltuielile publice au crescut ca . A taia salariile tuturor cu 25% si a creste taxele cu 5% e un raspuns cel mult mediocru, atata timp cat exista o intreaga padure de agentii si proiecte publice bugetivore, si de reglementari care sugruma economia (inclusiv reforma codului muncii a fost insuficienta, trebuia desfiintat), care asteapta drujba. Bineinteles, fata de lalaiala penibila din tabara adversa, e totusi ceva mai multa coerenta. Sa vedem totusi cat va mai tine „austeritatea”, caci se apropie alegerile.
Vorba latinului: „Aquila non capat muscas” ????
Costin A.
25 August 2011Vorba lunga, saracia omului. Nu vreau sa par copilaros sau vanitos, dar insist: ne esti dator cu niste scuze. Reciteste comentariu #4 si spune-mi cum e cu ‘crestinopatia’, ‘nationalismul maladiv’, ‘islamofobia paranoida’. Apoi mai vorbim.
Alex Nicolin
25 August 2011OK, imi cer scuze pentru tonul inflamator al comentariilor pe care le-am facut in trecut, si sper ca pe viitor nu imi vor mai fi atasate etichete absolut arbitrare, fara niciun fundament.
emil borcean
25 August 2011Alex Nicolin. It’s a deal.
Daca mai sunt scapari…. recitim ultimele comentarii de aici si recalibram. Nimic nu merge snur pe lumea asta, din pacate.
Pataphyl
25 August 2011@12
În româneşte e mai nuanţat: „deal-vale” ???? Om vidé!…
Costin A.
25 August 2011http://www.israelnationalnews……mjYGU_bIgs
„Islam intends to conquer the world, It is already doing so through immigration to France, England and more slowly to the rest of the Western world. The threats to march on communities in Judea and Samaria on September 20th and the recognition bid at the UN are all part of this global Jihad”, says Professor Yisrael Chanatoglu of the Association of Professors for a Strong Israel.
„In WWI, the Ottoman Empire reached the gates of Vienna and this is what the Turks dream of”, he said, „not of Attaturk’s democratic reforms”. Chanatoglu was born in Turkey and has been listening to Prime Minister Erdogan, understanding the nuances of words spoken in his mother tongue.
Arutz Sheva spoke to Chanatoglu, who brought a presentation complete with maps showing the extent of Islamic expansion in the Western world, at a meeting called by MK Michael Ben Ari (National Union) in the Knesset on Wednesday.
Among those at the meeting were MK’s Zev Elkin (Likud), Yaakov Katz (National Union), Nissim Zeevi (Shas), David Rotem (YIsrael Beitenu), Rabbi Dov Lior of Hevron, Rabbi Yisrael Ariel of the Temple Institute, Rabbi Shalom Dov Wolpe of Chabad, heads of Regional Councils in Judea and Samaria, Nachi Eyal of the Legal Forum for Eretz Yisrael, former US ambassador Yoram Ettinger, Noam Arnon and Baruch Merzel of Hevron, writer Yehudit Dasberg and former Soviet refusenik Yosef Mendelevitz.