Asociația „21 Decembrie 1989” organizează duminică, 27 martie 2022, începând cu ora 17.30, în fata Ambasadei Federației Rusiei la București, Bulevardul Kiseleff, o manifestație de protest împotriva genocidului din Ucraina și împotriva subversiunii rusești din România și lumea democrată.

Adunarea publică este sub sloganul „Susținem libertatea și democrația în Ucraina”, acțiune pentru care și-au anunțat sprijinul și participarea mai multe personalități, organizații civice precum și cetățeni ucraineni refugiați în țara noastră.

Ambasadorul rus la București Kuzmin a recidivat zilele trecute cu declarații mincinoase și agresive în încercarea disperată de a manipula opinia publică din România, pentru a arăta stăpânilor de la Kremlin că își merită rublele îmbibate de sânge cu care este plătit. Kuzmin declara că Republica Moldova nu fost parte a României decât 22 de ani, o perioadă numită de acesta în stil bolșevic, „ocupație” românească. Poziția ambasadorului este doar o ultimă secvență din activitatea antiromânească a acestuia de la instalarea în post. Cozile de topor din România au fost antrenate în încercarea slujbașului putinist de a submina aspirațiile noastre de libertate, democrație și pace.

A venit timpul ca acest individ să fie expulzat de îndată din România. Dorim și credem cu tărie că Ministrul de Externe al României cunoaște derapajele acestuia, va lua măsuri și îşi va anunța poziția opiniei publice din România.

Apelul pentru participare se adresează tuturor bucureștenilor care sunt împotriva războiului ordonat de criminalul de război Vladimir Putin, conștienți că scopul invaziei vizează dezmembrarea Ucrainei și divizarea Europei.

Drama milioanelor de femei și copii nevoiți să fugă din calea războiului, ne determină să facem front comun în credința că răul va învins.

Atitudinea noastră va încuraja poporul ucrainean în efortul eroic de a respinge barbaria rusească, pentru redobândirea libertăţii și integrității teritoriale.

Nu putem fi orbi și surzi la drama poporului ucrainean!

Mulțumim tuturor organizațiilor și personalităților care și-au anunțat deja sprijinul și participarea, dintre care amintim : Asociația Forumul Civic Românesc, Fundația „Ioan Bărbuș”, Fundația „Corneliu Coposu”, Federaţia „Inițiativa Timișoara”, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, RePatriot.

Duminica 27 Martie 2022 vom aniversa 104 ani de când Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu Țara :

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declară : Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.”  („Actul Unirii cu Basarabia”, Votat de Sfatul Ţării, la 27 martie St. V. 1918)

Afirmăm răspicat că ruşii au ocupat şi anexat în mod repetat, ilegal, teritoriul Moldovei de peste Prut. Anexările au fost făcute prin violetă şi expansiunea discreţionară a Rusiei. Pentru atingerea obiectivului, ruşii au săvârșit crime, violuri, răpiri, deportări, jafuri, incitări la revoltă, arestări, deportări în gulag, interzicerea limbii române, colectivizare, colonizarea şi înrolarea forţată a românilor în armata roşie. Prezentăm în continuare probe istorice în susţinerea celor afirmate.

Cea mai clară dovadă este evoluţia hărții Rusiei şi rezumatul cronologic realizat de Gheorghe Brătianu la sfârşitul cărţii sale „Basarabia – Drepturi Naţionale şi istorice”. Îl redam aici, ca argument care vorbește de la sine, fără să fie nevoie de prea multe comentarii.

1359 Data când a fost fondat principatul Moldovei.
1392 Prinţul Roman, domn al Moldovei de la munte la mare.
1465 Ştefan cel Mare al Moldovei le ia valahilor fortăreaţa Chlia pe Dunăre.
1484 Sultanul Baiazid II cucereşte Chilia şi Cetatea Albă.
1538 Sultanul Soliman I răpeşte Moldovei Bugeacul şi Tighina.
1656 Tratat între Gheorghe Ştefan al Moldovei şi ţarul Rusiei; vor fi înapoiate Moldovei posesiunile moldoveneşti anexate de turci.
13 aprilie 1711 Tratat de alianţă ruso-moldovenesc între Petru cel Mare şi Dimitrie Cantemir. Frontiera Nistrului este recunoscută de Rusia.
1714 Se constituie „raiaua” otomană Hotin.
1739 Rusia ocupă Moldova.
1769 – 1774 Rusia ocupă Principatele.
1792 Tratatul de la Iaşi. Frontiera imperiului rus atinge cursul inferior al Nistrului.
1793 După a doua împărţire a Poloniei, frontiera rusească atinge cursul superior al Nistrului.
1806 – 1812 Rusia ocupă principatele.
1807 Tratatul de la Tilsit. Ruşii îşi manifestă pentru prima oară pretenţia de a păstra Basarabia (Bugeacul).
1809 Rusia proclamă anexarea Principatelor.
1810 – 1811 Negocieri ruso-turce: turcii refuză ca frontiera să fie pe Siret. Compromis pentru ca frontiera să fie pe Prut.
28 mai 1812 Tratatul de la Bucureşti. Rusia păstrează „Basarabia” întinsă pe tot malul stâng al Prutului.
1817 – 1828 Colonizarea Basarabiei meridionale.
1853 Rusia ocupă Principatele.
1854 – 1857 Austria ocupă Principatele.
1856 Tratatul de la Paris; Moldovei i se retrocedează judeţele Basarabiei meridionale.
1859 Unirea Principatelor.
1870 Rusia se eliberează de angajamentele tratatului de la Paris.
8 iulie 1876 Convenţia austro-rusă de la Reichstadt: în cazul împărţirii imperiului otoman, Austro-Ungaria îşi atribuie Bosnia iar Rusia Basarabia meridională.
16 aprilie 1876 Convenţie ruso-română pentru trecerea armatei ruse. Garanţia actualei integrităţi a României.
17 februarie 1878 Tratatul de la San Stefano. Rusia revendică Basarabia meridională şi păstrează pentru România, ca o compensaţie, Dobrogea.
Martie 1878 Nemulţumit de refuzul României, cancelarul rus ameninţă cu ocuparea României.
13 iulie 1878 Tratatul de la Berlin. Puterile recunosc Rusiei dreptul asupra Basarabiei meridionale.
Aprilie – noiembrie 1917 Mişcări pentru autonomia Basarabiei ca urmare a revoluţiei din Rusia
2 decembrie 1917 Proclamarea republicii democrate federative moldoveneşti
5 – 13 ianuarie 1918 Intervenţia trupelor române pentru a pune capăt anarhiei din Basarabia. Ruptura relaţiilor dintre România şi Soviete.
24 ianuarie – 6 februarie 1918 Proclamarea independenţei Basarabiei
5 martie 1918 Convenţia ruso-română pentru aprovizionarea în Basarabia şi schimbul de prizonieri. Nu s-a aplicat.
27 martie – 9 aprilie 1918  Sfatul Ţării votează, păstrând anumite drepturi de interes local, unirea cu România
10 decembrie 1918 Sfatul ţării votează unirea necondiţionată.
1919 Problema Basarabiei la Conferinţa de Pace.
3 martie 1920 Nota celor patru puteri aliate care-şi afirmă intenţia de a recunoaşte suveranitatea României în Basarabia.
Septembrie -noiembrie. 1920 Negocieri între România şi URSS
28 octombrie 1920 Tratatul de la Paris: Franţa, Imperiul Britanic, Italia şi Japonia recunosc unirea Basarabiei cu România.
27 martie –  2 aprilie 1924 Conferinţa ruso-română de la Viena şi noi pretenţii ale URSS
9 februarie 1929 URSS aderă la pactul Briand-Kellog şi astfel recunoaşte că este în relaţii paşnice cu România.
1931-1932 Negocieri ruso-române cu privire la un pact de neagresiune.
3 iulie 1933 Convenţia de la Londra pentru definirea agresorului semnate de URSS cu toţi vecinii ei.
9 iunie 1934 URSS şi România reiau raporturile diplomatice.
1935-1936 Negocieri ruso-române pentru un pact de asistenţă mutuală.
23 august 1939 Pactul ruso-german de la Moscova. Basarabia în sfera de influenţă rusă.
30 martie 1940 Discursul lui Molotov amintind că URSS nu a renunţat la Basarabia, dar că s-a angajat să nu o revendice printr-un război.
26 iunie 1940 Ultimatum sovietic cerând cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord.
28 iunie 1940 Guvernul român acceptă ultimatumul şi armatele roşii ocupă imediat teritoriul cerut de Moscova.
August 1940 Concentraţie masivă de forţe ruseşti înaintea arbitrajului de la Viena.
Ianuarie 1941 Trupele URSS încearcă să ocupe gurile Dunării.
22 iunie 1941 Trupele româneşti, luând parte la ofensiva germană contra URSS reiau Bucovina septentrională şi Basarabia

 În acest context, este timpul să fim cât mai uniți împotriva agresiunii rusești neprovocate, nejustificată și premeditată, împotriva ororilor generate de invazia putinistă.

Imagini de la protestul de la Ambasada Rusiei de duminică 20 martie 2022

La protestul din Piața Victoriei a participat și fostul ambasador american la București numit de Administrația Trump, Adrian Zuckerman: