Sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, blocarea conductelor Nord Stream 2 și Turkish Stream, încetarea cumpărării de energie rusă și interzicerea furnizării de tehnologie și echipament către Rusia – aceștia sunt pașii pe care guvernele europene ar trebui să îi facă pentru a asigura siguranța și securitatea Europei în fața agresiunii rusești, scrie, pentru Atlantic Council, Hanna Hopko, membru al parlamentului ucrainean și șeful comitetului de afaceri externe.

În 2005, Putin a numit prăbușirea URSS “cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”. Doi ani mai târziu, la Conferința de Securitate de la München, Putin a declarat că ordinea mondială existentă este inacceptabilă. Până în 2008, forțele rusești au început să distrugă ordinea globală prin invadarea Georgiei. Știm cu toții ce a urmat: furtul Crimeei și al Sevastopolului, intervenția în Donbas și apoi Siria, o încercare de lovitură de stat în Muntenegru și acum poziționarea sa în Venezuela.

Această cărare este bine bătătorită. Dar Rusia a găsit o nouă cale de lovi în ordinea globală. Rusia a rupt Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), care a stat la baza stabilității strategice în Europa începând cu anul 1987 – sau, mai exact, a impins Statele Unite să-l desființeze. În timp ce Statele Unite s-au retras din tratat după ce Rusia l- încălcat timp de ani de zile, Moscova acuză Washingtonul că a renunțat.

Fără exagerare, ne aflăm în pragul unei noi curse a înarmării pe scară largă. La o zi după ce Statele Unite s-au retras din acord, Rusia a început să lucreze la construirea de noi rachete. Iar Ucraina, ca țară parte la acest tratat, invită partenerii săi să revizuiască toate opțiunile diplomatice care ar putea asigura siguranța și securitatea Europei. Este înspăimântător, dar odată încheiat tratatul INF, mai există un singur acord de control al armamentului, care constrânge forțele nucleare americane și rusești, și expiră în 2021.

Este nevoie de șase luni pentru ca părțile să se retragă din tratatul INF și probabilitatea ca oricare dintre părți să-și schimbe părerea este aproape de zero.

Cum ar trebui să răspundă Europa? Mai degrabă decât agresivitate și scandal, și insistența ca Rusia să respecte dreptul internațional, care nu are nici un efect, Europa ar trebui să acționeze cu îndrăzneală.

Dacă Europa ar trebui să examineze limpede nivelul amenințării din partea Moscovei și să aplice nivelul necesar de voință politică, am putea cu ușurință să ținem sub control problema.

Există câțiva pași practici pe care guvernele europene îi poate face pentru a pune presiune pe ruși

• În primul rând, opriți conducta Nord Stream 2 și a doua linie a gazoductului Turkish Stream. Blocați aceste proiecte până când Rusia este de acord cu un nou acord de control al armelor.
• În al doilea rând, nu mai cumpărați energie rusă. Aceasta finanțează noi arme, permite Kremlinului să intervină în alegerile europene și sponsorizează regimuri marionetă din Ucraina. Înainte de a respinge această idee ca fiind nepractică, rețineți că o importantă companie poloneză a ales să reducă achiziția de petrol rusesc cu 30% în următorii trei ani, înlocuind-o cu petrol din alte surse. Faceți la fel.
  Așa cum am îndemnat anterior, Occidentul trebuie să impună sancțiuni mai dure împotriva Rusiei pentru a forța agresorul să păstreze pacea și pentru a-l împiedica să se implice în alegeri în Ucraina și în alte locuri. Nu putem permite Kremlinului să erodeze valorile Occidentului.
• În al treilea rând, interziceți furnizarea de tehnologie și echipament care pot fi utilizate pentru dezvoltarea și producerea de noi arme și opririți cooperarea și investițiile în toate sectoarele legate de apărarea rusă.

Actele criminale ale Kremlinului și ale trupelor ruse, indiferent unde s-ar afla acestea, nu vor mai rămâne nepedepsite de comunitatea internațională. Asta e ceea ce Kremlinul trebuie să audă, în sfârșit, la München.

SURSA   ATLANTIC COUNCIL