FUNDATIA IOAN BARBUS

Fața văzută a Lunii, Convorbiri cu Elsa Anca-Bărbuș

Humanitas a publicat Fața văzută a Lunii, un volum de convorbiri între Elsa Anca-Bărbuș – mama Ancăi Cernea și a Mihaelei Bărbuș, fiica lui Victor Anca, ministru secretar de stat în perioada interbelică, apropiat al lui Iuliu Maniu – și Mioriţa Baciu Got, care îl prezintă drept un volum de istorie trăită. „O carte solară, tihnită – o caracterizează episcopul greco-catolic de București Mihai Frățilă –, scoțând la lumină un model de om, de partener de dialog împlinit, izbăvit prin lupta cu sinele, inconfundabil și de care, după ce l-ai cunoscut, nu poate decât să-ți fie veșnic dor”.

„Astăzi, când pe mulți nimic nu-i mai poate mira ori indigna, când atâția nu mai cred în nimic și nici nu pricep ce însemnătate au valorile și idealurile, cititorului acestei cărți i se propune exemplul Elsei Anca-Bărbuș. Memoria domniei-sale se dovedește a fi un repozitoriu fără egal prin prospețimea și acuratețea crâmpeielor de istorie personală și colectivă pe care le găzduiește. Cartea aceasta este o istorie trăită – un angajament față de libertatea spiritului și, totodată, un angajament față de propria responsabilitate. Prin viața sa, Elsa Anca-Bărbuș ne vorbește despre tăria credinței și despre faptul că adevărul, indiferent de context, înseamnă putere”, scrie autoarea Mioriţa Baciu Got, în Prefața volumului.

Din felul de-a fi al Elsei Anca-Bărbuș – spune episcopul greco-catolic de București Mihai Frățilă – învățăm gustul politeții, nostalgia cuviinței și savoarea celor «șapte ani de-acasă», dar cel mai impresionant rămâne faptul că din vorbele ei nu răzbate nici o umbră de resentiment. Nu găsim nimic demodat în forța caracterului și lupta sinelui acestei eroine, în conștiința prețului de sânge pe care l-a plătit și a binelui moral căruia i s-a consacrat de-a lungul existenței sale zbuciumate. Cele două interlocutoare întrețes o carte solară, tihnită, scoțând la lumină un model de om, de partener de dialog împlinit, izbăvit prin lupta cu sinele, inconfundabil și de care, după ce l-ai cunoscut, nu poate decât să-ți fie veșnic dor.”

„În ziua în care împlinește 20 de ani, o tânără e silită să-și scrie autobiografia în arestul Securității .E fiica unui cunoscut avocat și fruntaș țărănist din București. Și mai grav, socotește poliția politică din primii ani ai instaurării comunismului, e membră a organizației tineretului țărănist și, încununarea trădării, frecventează Biserica greco-catolică. Tatăl și soțul tinerei studente la Drept sunt arestați și condamnați la ani grei de închisoare. Ea însăși e reținută, interogată, arestată în două rânduri, apoi urmărită și hărțuită, până la eliberarea din închisoare a bărbatului ei, pe care îl așteaptă 17 ani. În biografia Elsei Anca-Bărbuș se întâlnesc figuri cunoscute ale rezistenței anticomuniste și se suprapun mai multe istorii: a României postbelice, a Bisericii greco-catolice, a Partidului Național-Țărănesc, a unei familii de intelectuali condamnați pentru valorile politice și religioase în care cred. Târziu, când se apropie de capătul vieții, cu memoria vie și pătrunzătoare, această femeie își revede, grație întrebărilor unei admiratoare, drumul parcurs și destinul împlinit. Rezultă un portret cu atât mai impresionant cu cât viața Elsei Anca-Bărbuș s-a încheiat în discreție și împăcare. Fața văzută a lunii e fața necunoscută a unei existențe care și-a înțeles rostul prin credință și iertare” – scrie Tatiana Niculescu.

Elsa Anca-Bărbuș (1927/2021) a fost traducătoare și filolog. Alături de tatăl său, Victor Anca (ministru secretar de stat în perioada interbelică, apropiat al lui Iuliu Maniu), și de soțul său, Ioan Bărbuș, a cunoscut multe dintre personalitățile politice ale epocii, dar și o bună parte a clerului catolic. Odată cu venirea comuniștilor la putere, s-a implicat în mișcarea de susținere a Regelui Mihai, precum și în lupta împotriva prigonirii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. A fost arestată în 1947 și, din nou, în 1949, împreună cu mama sa. Tatăl i-a fost condamnat la zece ani de muncă silnică, urmați de alți cinci în domiciliu obligatoriu, iar logodnicul, Ioan Bărbuș, i-a devenit soț abia la finalul celor 17 ani de închisoare. După decembrie 1989, alături de acesta (devenit vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc și senator), Elsa Anca-Bărbuș s-a dedicat eforturilor de reconstruire a PNȚ, precum și a Bisericii Române Unite cu Roma.

Mioriţa Baciu Got (n. 1948), absolventă a Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Secția română-franceză, este doctor în filologie al aceleiași universități, cu teza Argoul românesc (1982). În perioada 1990-2007 a fost inspector general de limba și literatura română în Ministerul Educației, fiind în paralel și profesor în învățământul liceal și universitar. Între 1995 și 2016 a condus Secretariatul Național al Învățământului Catolic din România. A publicat numeroase manuale școlare, cărți cu profil didactic, cursuri universitare și articole de specialitate. A debutat ca poetă cu Polenul clipei (1996, cu o prefață de Cezar Baltag). Au urmat cartea de memorii Istoria unui destin confiscat: Tatăl meu, martirul neștiut Viorel Baciu (2013, cu o prefață de Vladimir Tismăneanu) și volumul de versuri Anotimpul tăcerii (2019).

Fundația Ioan Bărbuș

Fundația Ioan Bărbuș

Un comentariu

  1. Stefan
    30 decembrie 2023

    Pentru mine cea ce se povesteste in articol a fost partea NEVAZUTA a lunii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Campania pentru “alegerile” la președinția Rusiei programate pentru 15-17 Martie se înfierbântă. Nu încape îndoială că Vladimir Vladimirovici va fi “reales la al N-șpelea congres”, dar întrebările pasionante care rămân sunt: 1) Câți contracandidați vor fi lăsați în cursa electorală măcar așa, de ochii lumii? 2) Cine va mai fi aruncat din tren înainte de …

Putin-stalin-1000x600-11

Comunitatea ucraineană din București invită publicul și presa să participe la un marș care marchează doi ani de la invazia Rusiei din Ucraina – „un moment greu, 24 februarie 2024, comemorarea unei zile negre din istoria noastră și din istoria Europei, momentul declanșării invaziei pe scară largă de către Federația Rusă și generarea celei mai …

protest ucraina arcul de triumf
Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian