FUNDATIA IOAN BARBUS

Omuleții verzi din Balcani

foto: Ministrul de Interne kosovar, Xhelal Svecla, a postat un videoclip pe rețelele de socializare despre care a spus că îl arată clar pe Milan Radoicic, un vicepreședinte fugar al partidului Lista Sârbească despre care se credea că se ascunde în Serbia, participând la atacul mănăstirii din 24 septembrie.

În vâltoarea știrilor despre războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, vecinul nostru de la est, am pierdut din vedere evoluții în care este implicată vecina din sud-vest, Serbia.

Atacul înarmat executat de sârbi kosovari asupra unei patrule de poliție lângă Banjska, sat kosovar locuit de sârbi, intră în același tipar cu atentatul de la Sarajevo de acum 99 de ani, provocarea care a aprins focul Primului Război Mondial.

Atacul amintește și de metoda teroriștilor palestinieni din Tanzim, forța de șoc a lui Yasser Arafat, care în 2002 s-au baricadat pentru o luna în Biserica Nașterii Mântuitorului din Bethleem, folosindu-se ca scut uman de preoți și călugări. Asediul acela s-a încheiat când Israelul a consimțit la ieșirea din biserica în exil a teroriștilor musulmani.

Folosirea premeditată a mănăstirii de către creștini ortodocși ca refugiu, după executarea unui atac ucigaș, este deosebit de odioasă, în ochii oricărui om cu bun simț.

Criminali din sfera de influență a lui Putin au tras în poliția kosovară cu scopul de a declanșa o invazie a Serbiei în Kosovo și o înfruntare militară cu forțele NATO.

Ca și în atacul Hamasului asupra Israelului din 7 octombrie, Putin toarnă gaz peste foc oriunde poate și profită de orice ocazie pentru a distrage atenția și resursele Occidentului de la războiul Rusiei contra Ucrainei.

Dezvăluirea adevărului despre acest atac sângeros trebuie să ne fie tuturor chemare pentru circumspecție la citirea oricărei știri provenind de la agenturile de dezinformare rusești, fie că se numesc sputnik, activenews sau stiripesurse.

Temerile că Serbia va lansa o invazie în stil rusesc în Kosovo, țara vecină, sunt din ce în ce mai mari.

***

Traducere după un articol apărut în Fox News:

Noi dovezi explozive din Kosovo, potrivit cărora președintele Serbiei ar fi știut despre un atac premeditat care a ucis un ofițer de poliție la sfarșitul lunii septembrie, au inflamat tensiunile dintre cele două țări din Balcani.

Provocatori inarmați sârbi ocupă mănăstirea din Banjska, Kosovo

Cel puțin 30 de bărbați înarmați au deschis focul asupra poliției în satul Banjska din nordul Kosovo, dominat etnic de sârbi, ucigând un polițist și rănind alți doi, iar apoi s-au baricadat într-o mănăstire ortodoxă. Poliția kosovară a confiscat 24 de vehicule SUV, 29 de lansatoare de grenade antitanc, 150 de explozive din dinamită, 142 de obuze de mortier, 75 de grenade de mână, șapte lansatoare de grenade propulsate de rachete și opt mine antitanc.

„Acestea nu erau doar arme de calibru mic care au căzut dintr-un camion în anii 1990 sau au fost cumpărate de la un Walmart balcanic. Este evident că aceste arme provin dintr-o sursă statală, iar originea aparenta este Belgradul”, a declarat Leon Hartwell, membru senior nerezident la Center for European Policy Analysis.

Surse diplomatice din regiune au declarat pentru Fox News Digital că atacul a făcut parte dintr-un plan mai amplu și deliberat al Serbiei, cu ajutorul Rusiei, de a instiga la o rebeliune în nordul agitat al Kosovului. Revolta ar fi servit drept pretext pentru ca armata sârbă să intre în nordul Kosovului și să-si justifice acțiunea prin „protejarea minorităților sârbe”,  și prin faptul că moștenirea culturală și religioasă ortodoxă a Serbiei ar fi fost în pericol.

Ambasadorul Serbiei în SUA a respins afirmațiile potrivit cărora Belgradul ar fi avut cunoștință în prealabil de atac. „Nu am avut absolut nicio înștiințare prealabilă, acest eveniment este o lovitură politică și umană majoră pentru Serbia și pentru sârbi, iar autorii sunt aduși în fața justiției în Serbia”, a declarat ambasadorul Marko Djuric.

Milan Radoicic, vicepreședintele principalului partid politic sârb din Kosovo și care se este supus unor sancțiuni americane pentru activități criminale, a fost arestat marți și și-a asumat întreaga responsabilitate pentru planificarea și participarea la atac, dar a declarat că a acționat fără a primi instrucțiuni din partea guvernului sârb.

„Eu personal am făcut toate pregătirile logistice pentru apărarea poporului nostru de ocupanți … Nu am informat pe nimeni din structurile guvernamentale ale Republicii Serbia despre acest lucru, nici pe cei din structurile politice locale din nordul Kosovului”, a declarat Radoicic în declarație. Într-un interviu acordat luni, președintele sârb Aleksandar Vucic a promis că Radoicicic și toți cei responsabili de acest atac vor fi trași la răspundere.

Există o îngrijorare tot mai mare în cercurile de politică externă cu privire la scenariul unei invazii de tip rusesc în Kosovo. Vucic, care a declarat recent că Serbia va proteja minoritatea etnică sârbă din nordul Kosovului, folosește același argument pe care președintele rus Vladimir Putin l-a oferit în februarie 2022 cu privire la protejarea rușilor din estul Ucrainei, înainte de invazie.

Președintele rus Vladimir Putin îl decorează pe președintele sârb Aleksandar Vučić cu ordinul Aleksandr Nevski după o întâlnirea la Belgrad, 17 ianuarie 2019

„Modul lor de operare este analog cu cel al Rusiei în mai multe aspecte, de la propaganda oficială sârbă despre presupusele încălcări ale drepturilor sârbilor din Kosovo, ca scuză pentru o incursiune militară în Kosovo și de la eforturile de delegitimare, intimidare și eliminare a oricărui kosovar sârb care critică politica lui Vucic, până la folosirea unor structuri de tip Wagner pentru a-și urmări obiectivele teritoriale”, a declarat ambasadorul Republocii Kosovo în SUA, Ilir Dugolli.

Mulți cred că atacul este un indiciu al adevăratelor intenții ale Serbiei de a semăna discordie în regiune, și al lipsei de hotărâre de a face pace cu Kosovo.

„A fost un incident premeditat, așa cum a recunoscut însuși liderul sârbilor din Kosovo, Radoicic. Arsenalul masiv de arme confiscat, suficient pentru a declanșa un mic război, dovedește acest fapt și arată încă odată că regimul Vucic din Serbia acționează ca un stat sponsor al terorismului și lucrează pentru a crea pretexte de tip Putin pentru ocuparea părții de nord a Kosovului”, a declarat pentru Fox News Digital Agim Nesho, un important analist regional si fost ambasador al Albaniei în SUA și ONU.

Administrația Biden și-a exprimat îngrijorarea cu privire la comportamentul recent al Serbiei, iar mulți observatori din regiune împărtășesc convingerea că planul a fost prea elaborat și prea important pentru ca președintele sârb sau nimeni altcineva din guvernul sârb să nu fi știut despre atac.

„Acest atac a fost bine coordonat și planificat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby.

„Acesta nu este genul de atac care este efectuat la întâmplare, ad-hoc sau de către un grup mic”, a adăugat Kirby.

Guvernul kosovar a precizat într-o declarație că forțele armate sârbe au fost amplasate pe trei direcții diferite de-a lungul graniței de nord cu Serbia. Ambasadorul sârb în SUA a declarat pentru Fox News Digital că țara sa nu-și înaintează forțele înspre granița cu Kosovo și că, de fapt, și le retrage. Marți, SUA a declarat că Serbia a început să își departeze forțele de granița cu Kosovo, după ce observase o consolidare militară săptămâna trecută.

Președintele Vucic a condamnat din nou atacul care a avut loc în satul Banjska, dar a negat cu tărie afirmațiile potrivit cărora armata sârbă își adună forțele la graniță, calificând acuzațiile drept o „campanie de minciuni” împotriva Serbiei.

Analiștii spun că violențele și retorica aprinsă au creat cea mai turbulentă perioadă în relațiile dintre sârbi și kosovari de la declararea independenței Kosovului în 2008, dar alți experți sunt mai sceptici în privința unui război iminent.

„În timp ce ultima rundă de escaladări între Kosovo și Serbia este foarte îngrijorătoare, un război total sau o invazie de tip rusesc rămâne foarte puțin probabilă în această regiune”, a declarat Helena Ivanov, cercetătoare asociată la Henry Jackson Society. Ivanov a spus că acest lucru se datorează în primul rând prezenței forței internaționale de menținere a păcii a NATO în regiune, care acționează ca un factor de descurajare puternic atât pentru Kosovo, cât și pentru Serbia.

Potrivit analiștilor, Vucic a încercat întotdeauna să echilibreze relațiile sale cu Rusia, patronul tradițional al Belgradului, dar în același timp încearcă să rămână în grațiile Europei.
Vucic a reușit să mențină echilibrul, chiar și în condițiile în care presiunea venită din partea Occidentului a crescut, de la invazia Rusiei în Ucraina. Serbia a depus oficial cererea de aderare la UE în 2009, dar disputa actuală cu Kosovo și recenta vărsare de sânge care implică Belgradul reprezintă cel mai mare obstacol în calea aderării la UE.

„Este crucial să nu subestimăm potențialul lui Vucic de a se angaja în acțiuni care ar putea destabiliza întreaga regiune balcanică. El este sută la sută dispus să folosească sabotori, cum ar fi organizațiile teroriste sârbe din Kosovo, pentru a semăna instabilitate. Acest lucru, la rândul său, ar putea duce la repercusiuni semnificative în întreaga regiune și dincolo de ea. Nu uitați, ceea ce se întâmplă în Balcani nu rămâne în Balcani”, a avertizat Hartwell de la CEPA.

Disputa teritorială dintre Serbia și Kosovo în urma războiului din 1999 a rămas nerezolvată și reprezintă un obstacol în calea integrării europene. Kosovo a fost o provincie a Serbiei și a fost  integrată pe vremuri în națiunea iugoslavă. În 1999, NATO a dus o campanie de bombardamente împotriva Iugoslaviei, din care atunci făceau parte numai Serbia și Muntenegru, pentru a-i apăra pe etnicii albanezi din Kosovo împotriva violențelor din partea Belgradului. Aproape un deceniu mai târziu, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008. Până în prezent, Serbia și Rusia (plus România și China) au refuzat să îi recunoască independența.

Ștefan Kranzdorf

Ștefan Kranzdorf

Stefan Kranzdorf este inginer israelian născut și educat în România. Încearcă să-și aducă contribuția sa modestă la înțelegerea și prietenia dintre cele două țări al căror cetățean este.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian