foto copertă: Cristian Șoimaru (protest la Ambasada Rusiei, 27 martie 2022)

„Ucrainenii care se adăpostesc din calea războiului sunt bineveniți în România”, este genericul site-ului dopomoha.ro, care oferă informație complexă despre modalitatea de a intra în România, procedura de azil, drepturile de care beneficiază refugiații ucraineni în România. Numele site-ului exprimă cuvântul ucrainean „допомого”, care înseamnă „ajutor”.

Site-ul oferă și informații despre sosirea și sprijinul oferit copiilor și tinerilor din Ucraina, deplasarea între țări, situația la granițe, Centre Regionale de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil, telefoanele de contact; de asemenea, site-ul oferă un ghid de cele mai uzuale expresii românești la care pot apela refugiații.

Teleziziunea ucraineană TSN precizează că în România refugiații din Ucraina sunt acceptați fără formalități speciale, deoarece există o procedură simplificată de trecere a frontierei. Funcționează șase centre în care refugiații sunt cazați în siguranță: Suceava, Timișoara, Maramureș, Tulcea, Giurgiu, București.

Sunt stabilite un șir de reguli pentru refugiații ucraineni: cazare gratuită în centre de refugiați pe perioadă nedeterminată; mese gratuite; cetățenii Ucrainei care intră în România cu pașaport au dreptul de a primi permis de ședere scurtă în țară (până la 90 de zile); cei care au trecut granița fără pașaport nu pot călători mai departe de România, ci primesc statutul de refugiat; este de dorit, dar nu este obligatoriu, ca copiii să aibă la ei un act de identitate; nu este necesară permisiunea scrisă a părinților pentru a trece frontiera; pot fi luate animalele de companie, chiar daca nu sunt vaccinate împotriva, toate formalitățile putând fi rezolvate după trecerea frontierei cu România.

Din cauza afluxului de femei ucrainene, care traversează masiv hotarul, agențiile și angajatorii români își ajustează solicitările într-un ritm accelerat. Majoritatea posturilor vacante sunt oferite în domeniul comerțului, serviciilor, logisticii, industriei comerțului electronic și al întreprinderilor din industria alimentară. Este de remarcat faptul că doar cetățenii Ucrainei care trec granița cu viză pe termen lung pot obține un loc de muncă oficial în România. Pot fi angajați pe termen de nouă luni. După această perioadă, este posibilă prelungirea dreptului de ședere temporară dacă persoana dispune de un contract individual de muncă pe normă întreagă.

Un sfert din populația Ucrainei este refugiată sau deplasată intern

ONU a actualizat vineri, 25 martie, datele despre refugiații ucraineni care și-au părăsit țara în urma invaziei Rusiei. Numărul acestora constituie 3,7 milioane de persoane, dintre care 90% sunt femei și copii.

Cei mai mulți refugiați, mai mult de jumătate, și anume 2.206.119 de persoane, găzduiește Polonia. În România au intrat 572.754 de persoane dinspre Ucraina, mulți dintre care au tranzitat-o pentru a ajunge în alte țări din UE, la rude și prieteni. În Republica Moldova și-au căutat refugiu 376.748 de persoane, în Ungaria 336.701 de persoane și în Slovacia 263.959 de persoane..

În total, peste 10 milioane de persoane şi-au părăsit căminele, ONU estimând că în jur de 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării, potrivit ziare.com.

Precizăm că în 2020, populația Ucrainei era de 44,13 milioane de locuitori.

E încă prea devreme pentru a reveni la baștină

Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei, în persoana vice-ministrului Evgheni Enin, îi îndeamnă pe cetățenii care au părăsit așezările supuse bombardamentelor sau ocupate temporar de trupele ruse să nu se grăbească să se întoarcă, având în vedere pericolele, scrie publicația ucraineană Gordon. În cadrul emisiunii din 22 martie, difuzat de postul Rada, el a spus:

„Fac un apel la prudență și calm ca să se evite o întoarcere grabnică în casele părăsite, pentru că acolo vă pot aștepta surprize foarte neplăcute: arme abandonate, muniție, mine, fire dezgolite și multe altele, pe care o persoană nepregătită, un rezident obișnuit, s-ar putea să nu le observe. Prin urmare, trebuie de așteptat revenirea autorităților, curățarea așezării de către Poliția Națională și undă verde de la autoritățile oficiale, inclusiv de la Serviciul de Stat de Urgență”.

Criza refugiaților, persiflată în presa din Rusia

În Rusia, efortul Uniunii Europene de a găsi soluții pentru cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial constituie subiect de persiflare și propagandă antioccidentală.

Vladimir Kornilov, analist politic la RIA Novosti, în cadrul programului “Вечер с Владимиром Соловьевым” (Seara cu Vladimir Soloviov), a spus că mulți locuitori ai Mariupolului s-ar refugia în Rusia, în Donbas sau în Belarus dacă s-ar deschide coridoare umanitare, dar nu li se permite.

„Mă uit cum sunt repartizați ucrainenii în Marea Britanie. Am impresia că a început o nouă eră a  comerțului cu sclavi” declară Kornilov, după smotrim.ru. Vorbind despre programul anunțat de Marea Britanie de a oferi 350 de lire sterline lunar celor care vor găzdui refugiați ucraineni, aceștia fiind de regulă femei cu copii, el susține că guvernul a anunțat că nu va verifica condițiile de cazare, dacă aceștia vor beneficia de condiții decente sau vor trăi în serai. „Înțelegeți unde  pleacă femeile și copiii ucraineni?  Este un risc enorm. E groaznic!” exclamă el într-un mod fariseic. „Occidentului îl doare în cot de oamenii aceștia, îi e totuna ce va fi cu această forță de muncă ieftină”.

Folosiți drept armă împotriva UE

Președintele rus Vladimir Putin folosește ca armă împotriva Uniunii Europene pe refugiații din Ucraina care și-au părăsit țara ca urmare a războiului, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate la briefingul din 21 martie, transmite Ukrinform.

„Pentru moment, avem deja peste 3,3 milioane de refugiați și fluxul acesta continuă. […] Dar suntem gata să ajutăm pe toată lumea”, a spus el. Reprezentantul UE a subliniat că „aceasta este o povară asimetrică, deoarece unele dintre țările membre din prima linie au cel mai mare flux de refugiați la graniță”. „Dar toate țările membre vor fi în deplină solidaritate pentru a accepta acești oameni”, a spus Borrell, potrivit Gordon. A menționat Republica Moldova, unde, conform informațiilor sale, 30% dintre copii sunt ucraineni refugiați. „Acest lucru pune o povară uriașă asupra sistemului de învățământ, dar în Moldova ei sunt pe deplin integrați și li s-a oferit posibilitatea de a-și continua educația. Moldova are nevoie de sprijinul nostru și-i vom oferi tot sprijinul necesar”, a spus Borrell.