Am aflat recent despre un plan bizar al guvernării PSD. Ziarul pakistanez Times of Islamabad a publicat în ziua de 17 aprilie un articol în care se vorbește despre un plan, propus de amabasadorul român Niculaie Goia, de a aduce 500.000 de lucrători pakistanezi în România până la sfârșitul anului 2020.
Conform știrii ambasadorul român i-a transmis omologului său Zulfikar Bukhari, asistent special al prim-ministrului pakistanez pe probleme legate de resurse umane și situația cetățenilor din străinătate, că guvernul PSD dorește să aducă în final un număr de aproximativ un milion de lucrători din „diverse țări” și că piața muncii din România oferă numeroase locuri de muncă pentru pakistanezi, în diverse sectoare cum ar fi tehnologia informațiilor și dezvoltare de software, construcții, medicină, inginerie și altele.
Câteva paragrafe mai jos aflăm că ambasadorul român a făcut și o ofertă concretă, dar nu de a prelua programatori software, medici sau ingineri, ci de a aduce 40.000 de șoferi.
A doua zi, pe 18 aprilie, portalul Știri pe Surse a publicat un anunț din partea MAE, în care sunt dezmințite informațiile difuzate de ziarul pakistanez în ziua precedentă. Este negată stabilirea unui plan comun de a aduce în România zeci sau sute de mii de lucrători pakistanezi și se face trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 34/2019, în care contingentul alocat pentru lucrătorii extra-comunitari pentru anul 2019 la nivel național este de 20.000.
Întreaga afacere arată că PSD încearcă o manevră de control al avariei de imagine cauzată de știrea din presa pakistaneză. Nu există nicio certitudine că PSD nu va da curs pe viitor planului prezentat de ambasadorul român, dar pe moment este un subiect nedorit în preajma alegerilor europarlamentare, deoarece ar fi contraproductiv și prea vădit ipocrit să justifici un plan de import masiv de populație atunci când sloganul pentru consum intern este „Patrioți în Europa. România merită mai mult!”.
Acest plan trebuie împiedicat să devină realitate, cel puțin în forma actuală, în primul rând deoarece este detestabil din punct de vedere moral.
Pakistan este una dintre țările în care o minoritate, cea creștină, este crunt persecutată. Creștinii din această țară sunt frecvent uciși, hăituiți, sau discriminați. Atacurile numeroase la care au fost supuși în anii recenți includ:
- În 2009 aproape 40 de case și o biserică au fost arse de o mulțime musulmană în orașul Gojra din Punjab, cu opt persoane arse de vii.
- În 2013 un dublu atac sinucigaș la o biserică din Peshawar s-a soldat cu 80 de morți.
- În martie 2015 două bombe care au explodat în două biserici din Lahore au ucis 14 persoane și au rănit peste 70.
- În martie 2016 un atac sinucigaș țintindu-i pe creștinii care sărbătoreau Paștele în aer liber în orașul Lahore a cauzat 70 de morți și peste 340 de răniți.
- În decembrie 2017 un atac asupra unei biserici din Quetta a cauzat moartea a nouă persoane și rănirea altor 57.
- În februarie 2019 un grup larg de musulmani a atacat 200 de familii creștine din Karachi, după ce patru femei fuseseră acuzate în mod fals de desecrarea Coranului.
Cel mai mai mediatizat caz din istoria recentă este cel al Asiei Bibi, o femeie creștină din Punjab, mamă a patru copii, care în anul 2010 a fost condamnată la moarte prin spânzurătoare pentru delictul de blasfemie. În urma presiunilor internaționale, după nouă ani petrecuți în închisoare, curtea supremă din Pakistan a achitat-o.
Minoritatea creștină din Pakistan reprezintă numai 1,6% din populație, dar este ținta unor persecuții atât de extinse și severe încât organizația Uși Deschise (Open Doors), care realizează anual un studiu-clasament al celor mai opresive țări din lume față de creștini, a plasat Pakistan pe locul 5 (la categoria „persecuție extremă”) în clasamentul global pe anul trecut.
„Se estimează că aproximativ 700 de fete și femei sunt răpite în fiecare an. Ele sunt de multe ori violate și apoi forțate să se căsătorească cu bărbați musulmani din comunitate. De obicei, aceasta are ca rezultat conversii forțate. Rugați-vă pentru protecția fetelor și a femeilor creștine din Pakistan.”, se spune în raport. Metodologia de colectare și prelucrare a datelor care stau la baza raportului este detaliată aici.
Uși Deschise a fost fondată în 1955 de către Andrew van der Bijl, un olandez mai bine cunoscut sub numele de fratele Andrei, atunci când el a decis să transporte, în mod ilegal, biblii pentru creștinii discriminați din Polonia comunistă. În 1957 el a primit cadou un Volkswagen Broscuță, cu care a continuat să aducă biblii în multe alte țări controlate de sovietici. În iunie 1981 Uși Deschise a livrat într-o singură noapte un milion de biblii de contrabandă în limba chineză, pe o plajă din apropierea orașului Shantou, în sudul Chinei. Zece mii de chinezi care așteptau pe țărm au preluat cărțile și le-au distribuit mai departe, în întreaga Chină. Revista Time a descris această operațiune drept „o misiune remarcabilă… cea mai vastă întreprindere de acest gen din istoria Chinei.”
Realitatea binecunoscută și datele din acest raport sugerează o singură cale de acțiune cu adevărat responsabilă și etică pentru guvernanții români, în ce privește intenția de a aduce forță de muncă din Pakistan: alăturați-vă efortului european de combatere a intoleranței și discriminării instituționalizate, urmați pilda creștină de întrajutorare a aproapelui năpăstuit și negociați aducerea în România a unui număr de lucrători creștini din Pakistan.
Sunt numeroși pakistanezi care suferă în țara lor natală datorită hărțuielii și marginalizării la care sunt supuși, numai pentru că au ales calea lui Hristos. Vrednicia și talentul lor pot fi valorificate în țara noastră. Ar fi nu numai o măsură temporară mai cumpătată de ameliorare a crizei forței de muncă din România, ci și un gest nobil.
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
11 Comments
nicu
19 April 2019de ce guvernul roman, asta si cele dinainte, nu se gandesc sa aduca in tara cele 7 milioane de romani plecati afara?
Emil Borcean
19 April 2019Intrebare foarte pertinenta. Macar sa incerce, dar in primul rand sa nu mai alunge romanii din tara, mai ales tinerii.
nicu
19 April 2019ar fi interesant sa se faca o ancheta jurnalistica cum s-a ajuns ca in jur de 7 milioane de romani sa fie plecati „afara” si ce legatura are asta cu preturile nesimtite la case si apartamente le depasesc pe cele din Occident sau SUA, sau cum o cafea nes in ceasca de plastic in Cluj a ajuns sa fie mai scumpa decat o cafea la Roma, Paris, sau New York in conditiile in care salariile medii din Romania sunt sub cele din Mexic..
mihai
19 April 2019Nicu, nu exista „preturi nesimtite”. Preturile cresc atunci cand cererea e mare. Nimeni nu ar vinde o cafea cu 10 sau 100 de lei daca nu ar exista suficienti oameni care sa isi doreasca sa o cumpere. Preturile sunt intotdeauna corecte. Si asta daca statul nu intervine pentru a le reduce. Din fericire, cafeaua din Cluj se incadreaza in aceasta normalitate. Nu din cauza asta au plecat atatia romani.
Anca Cernea
19 April 2019Mihai
E adevărat ce spui, prețurile sunt în funcție de cerere și ofertă.
Dar într-o economie numai parțial liberă, în rest profund marcată de un fel de terato-capitalism (capitalism desfigurat, practicat de comuniști și securiști, oameni formați în convingerea că succesul în afaceri este direct proporțional cu capacitatea „capitalistului” de a înșela, fura și călca pe cadavre) se produc profunde distorsiuni ale pieții, atât prin sforării și mișmașuri, cât și prin prostia deloc neglijabilă a autorităților.
În asemenea condiții, pot rezulta „prețuri nesimțite”, care nu provin neapărat din jocul firesc cerere/ofertă, așa cum se petrec lucrurile într-o economie liberă și normală – în care regulile sunt puține, simple, clare și acceptate de toată lumea, și, mai ales, există și anumite referințe morale comune ale societății, dincolo de legislație și de justiție.
În teratocapitalism pot să apară tot soiul de fenomene (de exemplu reglementări „țintite”, aranjate de amicii politici, controale comandate și amenzi abuzive, sau chiar acte banditești, ca în Rusia – amenințări, atacuri, sabotaj) astfel încât un anumit mafiot să prospere, iar concurenții săi ne-mafioți să aibă numai necazuri și ghinioane. Ulterior, mafiotul victorios poate să pună prețuri proporționale cu nesimțirea lui, întrucât a denaturat profund funcționarea mecanismelor pieții (sigur, trebuie ca și cumpărătorii să accepte acele prețuri nesimțite, dar și asta se întâmplă până la urmă, oamenii fiind constrânși de imposibilitatea de a face rost de bunurile de care au nevoie). Cât de mult și până unde poate să meargă o astfel de economie, asta ar fi altă discuție.
Nu în ultimul rând, în teratocapitalism, pot să apară și tot felul de efecte secundare, neintenționate, ale unor decizii iresponsabile, luate de birocrați incompetenți și atotputernici (de exemplu, reglementări contradictorii, care pot bloca, cel puțin pentru o vreme, producția, importul sau comercializarea unui anumit produs) – fără să câștige neapărat cineva din asta, dimpotrivă, cel mai probabil fiind să piardă toți. Pentru că, așa cum spune una dintre legile lui Murphy, dacă ceva se poate explica prin prostie, atunci nu mai trebuie căutate alte explicații.
Cred că la asta se referă Nicu.
mihai
19 April 2019Doamna Anca Cernea: da, asa e, sunt de acord cu tot ce ati scris. Mi-a placut termenul terato-capitalism (cred ca e mai mult terato decat capitalism).
In mesajul de mai sus aveam in vedere, cred, un fel de cealalta fata a monedei. Senzatia mea e ca acesti terato…. actioneaza mai curand prin preturi scazute, decat crescute. Prin gratuitati de exemplu. Invatamant si sanatate gratuita. Iar printre urmari: o aspiratie generala la gratuitati, o neintelegere a felului in care se formeaza preturile, a faptului ca fiecare lucru are un pret.
nicu
19 April 2019@ Mihai, nu am spus ca romanii au plecat din tara din cauza preturilor la cafea, )citeste si tu mai atent rogu-te) ci din cauza faptului ca nu au avut slujbe iar ca timp de 30 de ani nu s-a facut mai nimic concret. Un exemplu: cadastrul nici in ziua de azi nu e terminat. In ce priveste preturile spun doua lucruri multe dintre dughenele astea sunt masini de spalat bani. Asa s-a umplut Romania si de masini furate din afara – imi aduc aminte de un prieten procuror care a arestat in 2000 o retea de traficanti de masini de lux furate din strainatate si revandute in Romania, unele facute cadou membrilor PSD. Telefone portabile furate din strainatate si revandute, etc. Unii din afaceristii acestia si-au deschis „cafenele” si „brutarii”, „magazine” etc..
O mare parte din afacerile din Romania sunt paravane ale unor actiuni sinistre de ani buni de zile. Cam in aceeasi categorie intra si afacerile cu China pe care le fac multii in SUA – cumpara de la chinezi si revand la pret tripu iar apoi se dau mari capitalisti si free traders.
Insa din SUA, Canada si pana in Ungaria exista o racordare intre salariu mediu si preturi. Nu poti vinde o casa care valoreaza 100.000 de dolari la 1 milion de dolari. Capitalismul nu inseamna a profita bestial de pe urma omenilor -recomand cartea lui Adam Smith, „The Theory of Moral Sentiments” sau a plati salarii mizerabile, vezi ce spune Ayn Rand. Capitalism mai inseamna si preturi care reprezinta valoarea reala (merit) a unui produs nu doar specula.
In rest ce spune Anca Cernea e perfect la obiect.
nicu
19 April 2019@ Mihai. Sa mai dau exemplu, acum 2 luni am sunat hoteluri in Cluj. Verificasem pe stiul lor preturile la camere. Sun sa reconfirm (un lucru pe care nu l-am facut niciiodata in Europa Occidentala sau America de Nord), si mi se spune ca pretul afisat nu mai e valabil. Intreb care este pretul, mi se raspunde ca nu se stie, totul depinde de patron.. In toata experienta mea in afara care e destul de lunga nu am auzit asa ceva. Deci ti se spune un pret, dupa care iti indentifica nr de telefon, ti se spune altul, iar cand ajungi la o hotel e altul. Nu stiu ce capitalism ai tu in minte dar nu am vazut asa ceva in nicio tara captialista..
mihai
19 April 2019Nicu,
Cred ca problema principala este statutul proprietatii. Respectarea si garantarea ei. Care la randul ei tine de un anumit mediu/atmosfera cultural-umana care predomina intr-o societate. Si despre care este vorba de fapt (cel putin pentru mine) pe acest site.
Daca tu si eu detinem in posesie anumite lucruri, putem face intre noi un schimb, o tranzactie, exact asa cum vrem si cum putem. Lucrurile se regleaza apoi de la sine, trebuie sa avem incredere in asta. Sigur ca exista oameni mincinosi, si prosti, si rautaciosi (ca in exemplul tau cu hotelul), dar nu cred ca asta se poate schimba. Sunt liberi sa ne minta prin telefon, nu? Cel mai probabil nu isi vor putea vinde eficient produsele pe termen lung.
Nu exista „o casa care valoreaza 100.000 de dolari”. Nu exista (nu ar trebui sa existe) nimeni care sa ne poata spune cat „merita”. Merita exact pretul cu care se vinde. Si asta nu duce la „exploatare”, deloc! E ceva extraordinar de fapt.
Terato-capitalismul despre care vorbea doamna Cernea vine din lipsa respectului fata de proprietate, fata de individ, fata de Celalalt. Un dispret total. Cred ca in economie asta se traduce in promovarea „proprietatii de stat”, adica a proprietatii nimanui.
nicu
19 April 2019Mihai,
eu am zis: „nu poti vinde o casa care valoreaza 100.000 de dolari la 1 milion de dolari.” Nu am spus ca: „nu exista „o casa care valoreaza 100.000 de dolari”. Nu exista (nu ar trebui sa existe) nimeni care sa ne poata spune cat „merita”. Merita exact pretul cu care se vinde” – cum spui tu.
Acum, 1. tu trebuie sa te hotarasti daca vrei sa ai o discutie onesta, unde lectura mesajului meu e inclusa, sau nu.
2. ceea ce nu intelegi este ca in orice economie capitalista exista niste mecanisme subtile de reglementare a preturilor care nu emerg din politici statale ci din evaulari care includ procesele care duc la constructia unei case, etc. Sa te aduc mai aproape de piata, o intrebare trebuie sa pui: de ce credidtele ipotecare bancare in Romania au niste limite precise? Pt ca s-a facut deja o evaluare reala, in rest totul e specula.
3 Mai e un punct scopul economiei capitaliste nu e doar vanzarea si cumparare ci construtia unui tesut social, al unei natiuni, Te trimit din nou la Smith. Mi se pare ca la voi in Romania o parte din lume e in stare sa vinda si chiloti de pe ea, desi habar nu are de ce..
Pe scurt o economie capitalista nu e doar o serie de tranzactii, are scopuri nitel mai inailte..
mihai
19 April 2019Nicu, sigur ca vreau sa am o discutie onesta. E posibil sa ne gandim la lucruri diferite cand vorbim si de aceea doar sa para ca intelegem diferit. Eu sunt convins ca asa e.