Danske Bank a fost prinsă într-unul dintre cele mai mari scandaluri de spălare a banilor. Howard Wilkinson, informatorul care a avertizat cea mai mare bancă din Danemarca cu privire la această problemă, a depus mărturie în fața parlamentului danez.

Aproximativ 200 miliarde de euro în plăți au trecut prin portofoliul nerezident al sucursalei estoniene aparținând Danske Bank între 2007 și 2015. Banca a cerut în cele din urmă un raport, care a concluzionat în septembrie 2018 faptul că multe din aceste plăți sunt suspecte.

Cele mai multe plăți au provenit din Estonia, Rusia, Letonia, Cipru și Marea Britanie, se arată în raport. Au fost folosite companii fictive pentru a ascunde identitatea celor implicați, a declarat pentru Reuters fostul președinte Ole Andersen.

Țările de destinație a plăților au fost Estonia, Letonia, China, Elveția, Turcia, Marea Britanie și peste 150 de alte țări, se arată în raport.

Howard Wilkinson, șeful unității de tranzacționare a băncii din țările baltice în perioada 2007 – 2014, a fost informatorul care a avertizat consiliul executiv la băncii de la Copenhaga, în 2013 și 2014, cu privire la activitățile suspecte ale sucursalei estoniane, a informat ziarul danez Berlingske în septembrie anul trecut.

Instituția de supraveghere financiară a Danemarcei se confruntă cu o anchetă a supraveghetorului bancar al Uniunii Europene, iar ministrul danez al afacerilor a criticat autoritatea de reglementare pentru faptul că nu a fost suficient de vigilentă și că a avut prea multă încredere în Danske Bank.

Deocamdată nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare. Cazul face obiectul unei urmăriri penale în Danemarca, Estonia și Statele Unite.

Investigația procuraturii daneze caută să stabilească dacă persoane din conducerea superioară a băncii pot fi trase la răspundere în mod direct.

National Crime Agency din Marea Britanie a declarat că investighează participarea la această fraudă a unor companii înregistrate în Marea Britanie.

Autoritatea de reglementare financiară din Danemarca a declarat că riscurile privind reputația băncii au crescut și în consecință a majorat cerințele de capital cu 10 miliarde coroane daneze (1,5 miliarde dolari).

Autoritatea de reglementare a impus în luna mai opt ordine de reformă și opt mustrări.

Dan Borgen, fostul director executiv al băncii, a demisionat, spunând că, deși a fost „exculpat personal din punct de vedere juridic”, el este în cele din urmă responsabil.

Familia Maersk, care controlează circa 21% din acțiunile băncii, l-a demis pe președintele Ole Andersen și l-a numit la conducere pe Karsten Dybvad, care conduce și Confederația Industriei Daneze.

Acțiunile Danske Bank tranzacționează cu 40% sub nivelul lor chiar și după o creștere, când raportul din 1 noiembrie privind câștigurile a aratat un nivel sporit al activității de creditare în trimestrul al treilea, în ciuda scandalului.

Investigația Statelor Unite este îngrijorătoare pentru acționarii Danske Bank, deoarece amenzile din SUA sunt mult mai mari decât cele din Danemarca, Estonia și Europa în general.

Cronologie

2007 – Danske a înființat sucursala estonă, preluând Sampo Bank din Estonia.

Câteva luni mai târziu, autoritatea de reglementare financiară din Estonia a criticat Danske pentru subestimarea riscurilor de conformare și în ce privește nerespectarea regulilor de cunoaștere a clienților.

Banca centrală a Rusiei a avertizat Danske în ce privește faptul că sucursala estoniană a fost folosită pentru tranzacții dubioase, fie pentru evaziune fiscală extinsă, fie pentru spălarea banilor, în valoare de miliarde de ruble lunar.

2008 – A fost abandonat un plan de transferare a tuturor celor trei filiale baltice către aceeași platformă IT ca și restul grupului, ceea ce a însemnat că Estonia nu dispunea de aceleași controale împotriva spălării banilor ca și sediul central din Copenhaga.

2010 – Thomas Borgen, șef al departamentului bancar internațional responsabil de Estonia și ulterior director executiv, a discutat despre creșterea activității nerezidente, care s-a concentrat în principal pe clienți din Rusia și alte state fost sovietice.

O reuniune a consiliului executiv al Danske a observat nivelul ridicat de activitate suspectă raportat din Estonia, dar managerii s-au declarat „împăcați” cu „depozite rusești substanțiale”.

Între timp, cota profiturilor sucursalei estoniene provenite din bani străini a început să crească dramatic.

2011 – Sucursala estoniană a generat 11% din profitul total al Danske înainte de impozitare în acel an, în ciuda faptului că reprezenta doar 0,5% din activele băncii.

2012 – Autoritatea daneză de reglementare a cerut informații de la Danske, în urma plângerilor formulate de omologul său estonian, cu privire la o serie de probleme serioase în ce privește spălarea banilor.

2013 – Sediul central al Danske nu a avut nicio persoană responsabilă de spălarea banilor (conform legislației daneze) tot anul, până în noiembrie.

În acest timp, JPMorgan a încetat să mai fie o bancă corespondentă în dolari pentru sucursala estoniană, invocând îngrijorările sale referitoare la clienții nerezidenți.

SURSA   Business Insider   Financial Times