Exact înainte de plecarea la Moscova, de unde a venit cu promisiunea ajutorului economic, militar și politic, dar unde a și acceptat primirea pe teritoriul Venezuelei a patru avioane militare rusești, dintre care două bombardiere folosite pentru lovituri nucleare, Maduro l-a avut oaspete pe președintele Turciei, Erdogan. Conduita antiamericană a guvernului comunist de la Caracas a devenit dintr-o dată extrem de periculoasă, din momentul în care bombardiere nucleare rusești capabile să lovească teritoriul american și despre care nu s-a știut dacă își poartă ori nu încărcătura au fost primite în Venezuela, ceea ce ar fi trebuit să producă Turciei, prinsă în povestea asta, o jenă teribilă. Situația l-ar pune într-o postură foarte delicată pe președintele Erdogan, care e posibil să nu fi știut despre aventura nucleară în care urma să își bage țara Maduro, dar lucrurile sunt mai complicate și mai grave la o vedere în detaliu a relației dintre cele două țări în cauză. Turcia a susținut constant Venezuela în ultimii ani, exact în perioada în care comuniștii au trasformat radical țara latinoamericană într-o țară comunistă clasică, adică într-o dictatură cu reflexe criminale, cu execuții, răpiri, condamnări grele pentru nesupunere, cu controlul absolut al societății, cu foamete, cu toate lipsurile aferente. Comunism clasic, binecunoscut nouă, susținut politic și economic de Turcia islamistă. Comunism clasic, cu o solidă componentă antiamericană care face posibilă o legătură strânsă de dragoste dintre Erdogan și Maduro. Imediat ce a fost reales Erdogan, în iunie, anul acesta, Maduro a venit în vizită la Ankara ca să îl felicite pe prietenul său, „Liderul global al noii lumi multipolare”. Iar la vizita făcută de Erdogan la Caracas la începutul lunii decembrie, acesta a primit înaltul ordin al Venezuelei comuniste, „El Libertador, Simon Bolivar”.

Turcia ultimilor ani a fost, alături de Rusia, una din țările mari care au făcut tot ce era cu putință să nu lase Venezuela să se prăbușească. Numai că spre deosebire de Rusia, care a asigurat în mai degrabă împrumuturi cu care s-au cumpărat tot arme rusești, Turcia a mers mai departe, asigurând pe lângă procente din capitalul Venezuelei și alimente pe care guvernul din Caracas le-a distribuit și le distribuie pe cartelă unei părți bune din populație.
https://manchikoni.com/69-of-clap-food-came-from-turkey/

Programul numit Comités Locales de Abastecimiento y Producción (CLAP), prin care pachetele ce conțin alimente și produse de bază subvenționate ajung cu prioritate la cei care susțin regimul comunist și de pe urma căruia cei care le distribuie fac bani frumoși prin vânzarea pe piața neagră, este unul dintre principalele instrumente de control al populației și de luptă împotriva pieței libere. Alimentele trimise din Turcia sunt doar ambalate acolo de Yayla Agro Food Industry & Transport Co, dar, de exemplu, laptele vine din Germania, zahărul din Belgia, orezul din Tailanda.
Alt fel în care Turcia a ajutat și ajută substanțial regimul comunist din Venezuela este procesarea minereului de aur al țării comuniste, chiar dacă președintele Trump a semnat anul acesta un ordin prin care interzice orice relație comercială cu entitățile care sunt implicate în vânzarea de aur venezuelean. Chiar în aceste condiții, Turcia a devenit anul acesta cel mai mare importator și procesator de aur din Venezuela și intenționează să augmenteze pe mai departe această relație.
https://www.reuters.com/article/us-venezuela-turkey-erdogan/turkeys-erdogan-slams-venezuela-sanctions-maduro-defends-gold-exports-idUSKBN1O22QM

Iar Venezuela are în Arco del Orinoco, în sudul țării, rezerve vaste de minereuri de aur, de alte metale prețioase și de diamante.
Pe lângă toate acestea, există informații că parte din aurul care intră în Turcia din Venezuela merge mai departe și spre Iran, ceea ce ar fi altă sfidare majoră a Americii și o imensă încălcare a embargoului impus regimului ayatollahilor.
https://www.upi.com/Treasury-official-points-finger-at-Turkey-over-Venezuelan-gold-trade/7441540417708/

Minele de aur ale Venezuelei sunt în gestiunea armatei ori a bandelor de infractori din subordinea guvernului comunist, lucru care nu îi împiedică deloc pe specialiștii turci să participe la transferul minereului de aur în Turcia ori, mai departe, în Iran.
Anul acesta, în cadrul strângerii relațiilor economice dintre cele două țări, una dintre cele mai mari asociații ale afaceriștilor turci, MUSIAD, și-a stabilit birouri în Caracas, având ca obiectiv creșterea volumului schimburilor economice dintre Venezuela și Turcia. Asociația MUSIAD, fondată în 1990 în Istanbul, are și o parte de promovare nonguvernamentală a drepturilor omului, a domniei legii, a justiției și egalității, pe care le găsește probabil împlinite în Venezuela, de vreme ce operează cu foarte mult entuziasm acolo.
https://www.musiad.org.tr/en/meet-with-musiad

Unul dintre reprezentanții MUSIAD, Hayri Küçükyavuz, a declarat că „Turcia are afaceri și know-how, iar Venezuela are resursele minerale, așadar cele două țări ar trebui să fie mult mai apropiate. Dar asta și pentru că Turcia și Venezuela au același inamic, Statele Unite, care atacă toată lumea.”
https://ahvalnews.com/venezuela-turkey/turkey-keeping-maduro-regime-afloat-exchange-venezuelan-gold-bloomberg

Legătura dintre cele două țări este, așadar, una strânsă și cât se poate de ostilă față de Statele Unite, față de lumea liberă. Iar Turcia nu este pierdută într-o aventură care să o așeze accidental între inamicii Americii și ai NATO. Turcia are o tradiție lungă în a pune mari probleme altor țări de la Mediterana, din Alianță, ori Israelului. Iar acum, cu Erdogan președinte, e posibil ca Turcia să meargă mai departe pe cursul de coliziune cu țările NATO ori direct cu Statele Unite, dacă nu va fi determinată să se oprească în timp util, într-un fel sau altul.

ACP