FUNDATIA IOAN BARBUS

CELE MAI CITITE

Victor Ponta recunoaşte că e un hoţ!

sursa foto: r22

sursa foto: r22

Într-un gest tardiv – şi penibil explicat în motivaţia publică care îl însoţeşte – Victor Ponta recunoaşte că e un hoţ. Hoţ de texte, deci, plagiator! Deci, hoţ! Aşa cum o mulţime de oameni de bună credinţă au spus încă din secunda doi a apariţiei grosolanului şi, în absolut, impardonabilului plagiat al lui Victor Ponta.

Sigur, împachetînd în anumite cuvinte mesajul său din prima zi plină a guvernului Ponta IV, premierul nu spune direct că e un hoţ. Spune doar că renunţă la doctorat şi, imprudent mai degrabă, adaugă că trebuia să facă acest gest mai demult – chiar de atunci cînd au apărut datele că e ceva profund în neregulă cu lucrarea sa de doctorat.

Foarte rapid, „mutarea” – încă o dată, tardivă – de astăzi a premierului înseamnă cîteva lucruri.
1.Că Ponta e, cum spuneam, un hoţ – nu doar dovedit, ci si (auto)recunoscut. Şi, de acum înainte, cu girul însuşi al hoţului, în ciuda blîndeţii gen Mama Dolores a dnei Mungiu şi a altor sufletele sensibil-interesate cînd vine vorba despre gravele derapaje ale lui Victor Ponta, trebuie să fie clar că o hoţie imensă rămîne o hoţie! Şi că, dacă, spre pildă, Victor Ponta trage la xerox poemul „Somnoroase păsărele” şi, dedesupt, îşi pune numele său, asta nu înseamnă, domnul Crin Antonescu – no offence! -, că poezia lui Mihai Eminescu îi aparţine în egală măsură şi vremelnicului premier.

2.Oamenii care au susţinut că Ponta e plagiator, deci hoţ, au avut, în absolut, dreptate. Nu e loc de relativizare aici. Nu e vorba despre un proces politic, despre revanşă politic – nimic de acest gen. Cei care l-au arătat cu degetul pe bună dreptate către Ponta – către Ponta-hoţul de texte! – au spus 100% adevărul. Şi cei care au mijlocit scandalul început în revista „Nature” (super respectabilă, deloc băsistă!) şi cei din comisia de la Universitate – brusc carotată de pajii intelectuali ai hoţului Victor Ponta şi toţi ceilalţi care nu au fost impresionaţi sau intimidaţi de ampla operaţiune de cosmetizare şi, la limită, negare a acestei infracţiuni academice.

3.Acum, cînd în 30 decembrie, aniversăm 25 de ani – deci un sfert de secol – de la publicarea „Apelului către lichele”, poate că e timpul ca acest manifest să fie readus în actualizate, cu upgradările de rigoare. Căci, în lumea politică, dar şi în lumea academică, au fost destule lichele – pe care le-am văzut la rampă în mai multe serii ale scandalului plagiatului lui Ponta – care au încercat să spună că albul e negru şi că negrul e alb. Nu! Lucrurile au fost clare de la bun început – şi plagiatul, ca şi tenativele grosolane de a-l acoperi – prin urmare, şi pildele de neolichelism.

Încă o dată, cazul Ponta-plagiator nu e un simplu caz. Iar amănuntul, decisiv, de azi, 16 decembrie 2014, că Ponta înşuşi în recunoaşte ca atare că e un plagiator, deci un hoţ – deşi, scrîşnit – nu trebuie să fie finalul unei discuţii, ci inceputul ei. Fiindcă ea, această discuţie nu e despre chestiuni neînsemnate – ci despre ceva foarte grav.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Cristian Pătrășconiu

Cristian Pătrășconiu

s-a născut la 3 decembrie 1976 la Drobeta-Turnu Severin. Este licenţiat în ştiinţe politice al Facultăţii de Filozofie de la Universitatea Vest din Timişoara şi cursant al unui masterat de literatură comparată şi intertextualitate la aceeaşi universitate. A fost cursant şi bursier al Colegiului „A Treia Europă“ din Timişoara şi, în două rânduri, bursier al Universităţii Jagelloniene din Cracovia. Publicist, scriitor. Este o prezență constantă în presa culturală din România.

2 Comments

  1. DanC
    17 December 2014

    Ca sa avem si textul lui CtrlV, sa stim despre ce e vorba:

    „Este un gest pe care trebuia sa il fac mai demult, inca din momentul aparitiei acuzatiilor publice cu privire la teza mea de doctorat. Nu am facut acest lucru pentru ca m-am considerat de buna credinta in argumentele mele la momentul aparitiei contestarii si nu am vrut sa amestec planul pur profesional cu cel politic.”

    Deci de fapt Ponta e in continuare de o mirsavie aiuritoare. Nu spune ca a plagiat si nu-si cere scuze ca a furat. Doar se justifica, se dezvinovateste, simulind putina cenusa in cap. Cica s-a „considerat de buna credinta”. Hai bre sa-l credem, saracu’!, e om bun, a avut buna credinta!

    Retoric acuma: cit de dobitoci trebuie sa fim sa luam mizeria asta de buna ?!?

  2. Mihaela Bărbuş
    17 December 2014

    Trebuie sa fie clar ca s-au facut de spanac cei care au acceptat plagiatul, dar si cei care au sustinut puciul (scrisoarea de sustinere trimisa la Bxl http://www.hotnews.ro/stiri-po…..5-ilhl.htm), sau si-au pus mutrele pe panouri publicitare, sau au combatut in mitingurile electorale recente – cu si fara miros de festila.
    Eu as insista pe responsabilitatea lichelelor din lumea academica. Poate nu sunt multe, dar sunt vocale, au obraz f gros si sunt mult prea mult bagate in seama. Moderatii sunt buni, majoritari si cam multumiti de ei, asa ca nu sunt in stare sa potoleasca avantul nemernicilor. (Inca nu e chiar ca in islam, dar similitudini exista.) Ticlosiile unor intelectuali combinate cu aiurelile sau doar slabiciunile altora sunt o mare povara pentru societate.
    Tare as vrea sa vad daca cei care se considera lideri ai societatii civile vor gasi argumentele si taria sa neutralizeze lichelele intelectuale. Daca nici acum nu o fac, cand au sustinere pentru ca lumea nu mai are chef de lichele, parca vad ca tandemul PSD/Criticatac o sa ne salveze de rasism asa cum ne-au salvat minerii democratia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *