În acea dimineață, pașnicul consultant pe fonduri europene B. se trezi nădușit, cu respirația sacadată, pradă unei agitații extreme.

Se făcea că fusese tăvălit toată noaptea de un monstru teribil. Scăpase abia acum din ghiarele lui de vultur și din colții lui de leu. Îi simțea încă răsuflarea încinsă, cu miros de sulf, în nările dilatate. O coadă ca un șarpe (sau era altceva?) îi sfredelise măruntaiele. Imense aripi băteau aerul sufocant: și iată că, într-adevăr, draperiile zăceau sfâșiate pe jos.

Dădu fuga la Wikipedia, care îi ținea loc de bibliotecă, și descoperi că fusese siluit de o himeră, animal compozit și hermafrodit (adică și bărbat și femeie, ceea ce, după experiența nopții, nu-i mai producea nicio emoție ideologică).

Dl. B. nu avu răbdarea să cerceteze dacă monstrul era o himeră antică, descrisă de Hesiod și de Pseudo-Apollodor, una medievală sau chiar renascentistă (ca în imaginea de mai jos).

Își jură însă în acea dimineață că, dacă într-o zi va avea puterea să decidă pentru alții, va lupta până la ultimul strop de inteligență împotriva himerelor medievale și va impune, de la cea mai fragedă vârstă, educația sexuală în creșe, grădinițe, școli și licee, pentru ca asemenea orori să nu se repete.

Adrian Papahagi

SURSA   FB