Adrian Papahagi: Ce vor stângiștii?

3

Sângeroasa, oribila revoluție franceză e de mult istorie (romanțată și idealizată); din regimul instaurat de revoluția bolșevică în 1917 și prăbușit în 1989 au supraviețuit oameni; mai 1968 și lungul marș al sexo-marxiștilor prin universități și media au impus durabil terorismul intelectual, dar nu au creat regimuri politice în Occident; însă ne amintim perfect cum arată acțiunea directă a stângii (FSN) la mineriada din 1990, și vedem ce produce antifada BLM în SUA.

Când s-a săturat să pervertească saloanele plictisite ale Parisului, să anime demonii lui Dostoievski, filozofarzii din scunda tavernă mohorâtă sau activiștii și intelectualii de pretutindeni, stângismul progresist a trecut mereu la violență și crimă. Extremist, radical, utopic, nu prinde la oamenii decenți, care din fericire constituie mereu majoritatea, așa încât nu se poate impune decât prin terorism intelectual și prin război civil.

Ce vor cei mai mulți oameni? Să fie lăsați în pace să-și ducă viața, să muncească, să agonisească, să se bucure de copii și de tihna familiei, a casei. Să fie ordine în societate, criminalii să fie scoși din circulație, iar oamenii cumsecade să poată trăi fără frica de agresiune. Proprietatea, libertatea și viața să le fie protejate.

Ce vor stângiștii? Să schimbe lumea, să rescrie istoria, să modeleze viitorul, să redefinească umanul, bărbatul, femeia, familia, să impună o ideologie, numind albul negru și negrul alb, sau pe ambele gri, sau griul alb, sau griul negru, sau orice vor ideologii să fie altfel decât este, și să îi oblige pe toți oamenii (intimidați de teroare și violență) să aplaude fericiți minunata lume nouă, egalitatea criminalului cu eroul, a neisprăvitului cu geniul și a perversului cu omul decent.

Demolatori pricepuți dar constructori inepți, reușesc doar să introducă sincope în civilizație și să plonjeze în haos o lume cât de cât acceptabilă (căci perfectă nu poate fi).
După falimentul lor inevitabil, urmează noi decenii de construcție solidă, iar apoi nebunia revine. Sigur, e preferabil ca violența lor antisocială și antiumană să nu devină politică de stat, cum s-a întâmplat în comunism, ci să rămână în zona infracțională.

Adrian Papahagi

SURSA   FB

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

 
Print Friendly, PDF & Email

3 COMENTARII

  1. Totul e perfect spus! Dar as vrea sa zaresc o geana de lumina! O speranta pentru viitor! Chiar nimic?

  2. Apropo de obsesia stangistilor de a redefini limbajul omenesc pentru a-si impune teroarea politica.
    In ultima propunere de buget pe care o aduce in fata Congresului, guvernul american elimina total cuvantul “mama” si-l inlocuieste cu “persoana care naste” (“birthing person”).
    Ca de obicei, Casa Alba isi justifica ucazurile lingvistice prin nevoia de “inclusivitate”. Pasami-te, asistenta maternal se acorda si transgenderilor care nasc copiii.
    Distrugerea familiei, esentiala stapanilor neo-marxisti ai Americii, trece prin scoaterea in afara legii sexului, notiune obiectiva definita de cromozomii XX si XY, si inlocuirea sa cu “gen”, definit absolut ca o preferinta umana.

    Si uite asa urmeaza SUA modelul “revolutiei culturale” maoiste, careia China i-a sacrificat zeci de milioane de morti.

  3. Dle Stefan aveti perfecta dreptate. Cel mai grav este ca in Statele Unite si Canada neo-marxistii au ajuns la putere si au inceput sa distruga ce s-a construit cu munca si seriozitate. Noile legi se succed cu o viteza incredibila, abea apuci sa afli de o nenorocire ca vine alta. Politica de imigrare este nesabuita, intimidarea oricarei opozitii este perversa. De exemplu, deoarece ma opun prin ce spun guvernului sunt o reprezentanta a “white supremacy” si prin noua lege referitoare la terorismul intern, lege trimisa spre aprobare Congresului American, in viitor voi putea fi inchisa. Traiesc inca in Canada si ma simt coplesita de ce se intampla. Ceeace vad imi pare mai grav decat comunismul trait pana in 1980 in Romania. Politica acestor neo-marxisti , urmasi ai Scolii de la Frankfurt este mizerabila pentruca in afara distrugerii structurilor culturale, economice si politice ataca copii prin prozelitism LGBTQ in scoli, ceeace ei numesc educatie sexuala. In Nordul Americii prin lege, parintii care se opun schimbarii de sex a copiilor lor sunt amendati, inchisi sau/si le este luat copilul. Nici Mao nu a facut asa ceva. Perversiunea este aici legiferata si familia este distrusa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here