FUNDATIA IOAN BARBUS

Gheorghiță Ciocioi: Care este, de fapt, „Biserica canonică“ în Ucraina…

Situația ecleziastică din țară vecină – una complexă, fără doar și poate – determină pe unii jurnaliști de la noi să folosească o terminologie improprie, tributară propagandei ruse, în raportările la realitățile din Răsăritul pravoslavnic.

Să ne referim doar la un singur exemplu: titulatura de Biserică canonică pe Nipru.

E bine știut faptul că Mitropolia Kievului nu a fost transferată canonic niciodată Patriarhiei Moscovei de către Patriarhia Ecumenică. Nu există vreun un document oficial, nici în 1686, nici ulterior acestei date, care să confirme o astfel de cedare a Constantinopolului. Patriarhul Ecumenic Dionisie al IV-lea a îngăduit doar, din pricina unor împrejurări tulburi, ca Patriarhul Moscovei să-l hirotonească pe Mitropolitul de Kiev, acesta rămânând, așa cum fusese vreme de veacuri, subordonat Patriarhiei de Constantinopol. Condiția obligatorie, de altfel, la hirotonire, a fost ca mitropolitul Kievului să-l pomenească, la fel ca până atunci, pe Patriarhul Ecumenic ca întâi ierarh al său.

Fiind, așadar, teritoriul său canonic, Patriarhia Constantinopolului avea dreptul pe deplin de a acorda autocefalie Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Tomosul prin care Moscova a primit patriarhatul neincluzând teritoriul Mitropoliei Kievului. Raptul samavolnic (transformarea chiar în arhiepiscopie de către Petru cel Mare a teritoriului canonic constantinopolitan, subordonarea acestuia Bisericii Ruse) va fi anulat, prin urmare, pentru neîndeplinirea de către Patriarhia Moscovei a termenilor „Actului” sinodal din 1686.

Practic, după războiul Rusiei impotriva Ucrainei din 2014, milioane de ucraineni vor părăsi Biserica statului agresor, trecând în Biserica Ucraineană, formată în urma perstroikăi gorbacioviste, care se afla într-o schismă cu Biserica Rusă ce nu ținea de vreun motiv dogmatic. Pe 15 decembrie 2018, după repunerea în treaptă a ierarhilor ce nu voiau să mai facă parte din Biserica Rusă (acest lucru îl propusese mai înainte Moscova: integrarea a peste 20 de ierarhi ucraineni în Patriarhia Rusă, chiar dacă hirotoniți ulterior despărțirii de aceasta, cu recunoașterea hirotoniei și validității tuturor tainelor săvârșite – „integrare“ la care, cu siguranță, mitropolitul Onufrie nu ar fi avut ceva de obiectat rușilor, deși s-au folosit cu ocazia dată nu puține „stimulente financiare“ de convingere ), a avut loc un Sinod al Unificării la Kiev. La acesta au participat și doi episcopi ai Bisericii Ucrainene (MP). S-a format astfel Biserica Ortodoxă a Ucrainei, mitropolitul Onufrie (MP) pierzând canonic dreptul de a purta titlul de întâistătător, așa cum i s-a transmis printr-o scrisoare a Patriarhul Bartolomeu în 2018.

Pe 6 ianuarie 2019, Biserica Ucraineană va primi Tomosul de Autocefalie.

Activând în teritoriul canonic al Bisericii Ucrainei, ierarhilor conduși de Mitropolitul Onufrie le rămâne, fără doar și poate, doar soluția aderării la hotărârile Sinodului Unificării din 2018, de un nou Tomos în teritoriul canonic al Patriarhiei Ecumenice, cedat de acum Bisericii Ortodoxe Ucrainene, nemaiputând fi vorba.

Desigur, o situație complexă, un Sinod Panortodox (oare cum ar face Liturghia împreună Bisericile Moscovei, Alexandriei, Constantinopolului înainte de acesta!) nu ar putea rezolva problema dată, Rusia marșând (bătând chiar cu pumnul în masă, ajunsă la întrunirea dorită) pe o soluție geopolitică, nu pe una ecleziastică. Pe de altă parte, vechile Biserici nu ar avea un cuvânt de spus într-o sinaxă restrânsă în privința teritoriului canonic al Patriarhiei Constantinopolului, cedat unor Biserici Autocefale.

Le revine, așadar, ucrainenilor să se lămurească (între ei…) Poate nu acum. Cel mai probabil, la sfârșitul războiului…

Gheorghiță Ciocioi
sursa: Facebook

Mai puteți citi:

Monitorul Neoficial

Monitorul Neoficial

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Intră în scenă oștirea recrutată de Moscova. În România e destul să te uiți expeditiv în jur și vei descoperi șoșocisme la orice nivel, la orice televiziune, pe site după site. Sunt formatori de opinie care, sistematic, strâmbă realitatea de acasă, unde atacă metodic repere românești autentice, mai ales dacă mai sunt în viață, cum …

Totul se plătește… Gratuitatea nu e pentru negustorii de idei numiți cândva sofiști, imuni la adevăr și la plata Domnului, vibranți însă la plățile și polițele pământești. Inclusiv comunicarea publică a „adevărului” despre marea neutralitate, orbirea altora prin manipulare patetic autovictimizantă, încâlcirea programatică a lucrurilor până la confundarea călăului cu victima și a Occidentului cu …

CândOrbán sau Putin critică Occidentul, o fac de pe poziții revizioniste (halucinante, fiindcă Ungaria Mare și URSS sunt cadavre istorice). În schimb, conservatorii polonezi, care denunță cu egală vehemență ingineriile sociale “progresiste” și cârdășia iresponsabilă cu Putin în UE, au dreptate pe toată linia, cum recunosc acum doar pe jumătate oficialii UE (să vedem când …

A demoniza, în numele unei credințe care se recomandă mincinos „creștină” și neapărat „ortodoxă”, muzica clasică, arta autentică, adică arta cu spirit, gândirea minții creștine care a absorbit fertil în siajul Revelației rigoarea spiritului grecesc și înțelepciunea romană, minte creștină roditoare de înaltă știință și cultură umanistă universale, iată expresia ignară, dar precisă a non-creștinismului …

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian