Dezlipirea sau cererea de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ucrainene față de patriarhia rusă oferă prilejul revenirii asupra unor chestiuni de actualitate și pentru R. Moldova legate de problema canonică nerezolvată și de modul în care este abordată și atacată propagandă rusă.

Astă primăvară am dat de un „studiu” al unor esperți pă spațiul estic, numit „Propaganda made-to-mesure: how our vulnerabilities facilitate russian propaganda” – „Propagandă pe măsură: cum facilitează vulnerabilitățile noastre propaganda rusă”(trad.m).

Și ce găsesc acolo: o contribuție pe R. Moldova a vice-președintelui PAS, Mihai Popșoi, partidul Maiei Sandu, care descrie niște vulnerabilități – reale și închipuite – ale societății moldovenești, de care ar profita propaganda rusă. Și zice refrenul tradițional (sic!): vulnerabilitate reprezintă faptul că R. Moldova e o societate… tradițională, cu mentalități înapoiate, conservatoare, oameni care se declară creștini pe capete, lucru exploatat la greu de propaganda rusă prin intermediul bisericii.

Am încercat să explic și altă dată – nu mi se pare deloc că suntem o societate conservatoare într-un sens clasic, ci mai degrabă una debusolată moral și identitar, unde sentimentul și practica religioasă, fără a fi negate sau lipsite de conținut, sunt viciate fie de o disciplină și cateheză precare, fie de interferența dintre politic și religios la care biserica rusă se pretează. Așa se face că expedierea facilă, în locul unor analize mai profunde, mai pertinente și mai nuanțate, a fenomenului religios în R. Moldova ca „tradiționalism”, „conservatorism” e puerilă și diletantă.

Autorul nici nu se obosește să ne definească termenii: ce are el în vedere prin spirit conservator. Prin tradiție. La ce tradiție se referă? De care tradiție sunt atașati moldovenii? În care măsură? Ce anume „conservă” ei? De ce nu face un efort să delimiteze niște lucruri, să le lămurească. Sigur, o majoritate de moldoveni ar fi de acord cu definiția căsătoriei între femeie și bărbat, fundamentală pentru civilizația noastră, dar în același timp prea mulți din fix aceiași moldoveni sunt nostalgici după perioada sovietică. Cum explicăm? șamd.

Întrebări grele pentru un observator cît de cît onest. Răspuns facil pentru esperții din această tagmă: mai jos, Popșoi sugerează și „soluția” pentru combaterea propagandei ruse, reieșind din aceste descrieri puține ale societății moldovenești – mai multă propagandă LGBT, promovarea toleranței și a „societății deschise”, care ar trebui finanțate generos de „partenerii de dezvoltare” ai R. Moldova, de la UE la Ambasada Suediei.

Bodaproste.

Or miezul problemei – așa cum nu-l discern alde Popșoi – fiind: aruncăm și copilul cu tot cu apa din lighean? Ce tradiție păstrăm (sau revigorăm moral) și de ce „tradiții” ne debarasăm? Sau ne modernizăm „la xerox”, cum zice Bronislaw Wildstein?

Pe lîngă toate aceste descrieri și soluții simple și frauduloase: „societate cu mentalitate înapoiată, ergo mai mult LGBT”, Popșoi -reiau – vice președinte PAS!- mai comite vreo două gogonate. Făcînd o tentativă de a lămuri clienții unor asemenea „studii” în legătură cu situația canonică din R. Moldova, zice „Mitropolia Basarabiei a fost creată după Unirea din 1918 (…), pe cînd cea a Moldovei coboară în timp pînă în epoca Principatului medieval al Moldovei.”

Stupefacție.

Lăsăm că Mitropolia Basarabiei e descrisă ca o „creație” recentă, exterioară, ținînd de Patriarhia Română. Și că în R. Moldova The Romanian Orthodox Church e „the Romanian Orthodox Church”, pe cînd the Russian Orthodox Church e „the Moldovan Orthodox Church”, așa cum apar titulaturile în textul în engleză. De ce nu the Russian orthodox Church să fie „Russian Orthodox Church”? Lăsăm că, în plin scandal al ocupării bisericii din Dereneu a Mitropoliei Basarabiei de către episcopi ai „Mitropoliei Moldovei” în primăvara acestui an, Popșoi scrie că conflictul dintre cele două biserici „is fading” – adică ar scădea în intensitate.

Dar să trăiești cu impresia că actuala „Mitropolie a Moldovei”, structură a Patriarhiei Ruse, creată la începutul anilor 90, și care s-a suprapus peste vechile episcopii ocupate între 1812 și 1917/18 din contul istoricei Mitropolii a Moldovei de la Iași, și 1940-41/1944-pînă în prezent, din contul Mitropoliei canonice a Basarabiei, desființată în urma violentei ocupații sovietice, – e cea care „coboară în timp pînă în epoca medievală a Principatului Moldovei” este culmea incompetenței!

Înseamnă a nu pricepe în ce constă natura și conținutul conflictului canonic dintre Patriarhiile Română și Rusă, înseamnă a nu înțelege o iotă din istoria acestui conflict, dar și a acestui spațiu istoric, înseamnă a aproba tacit ocuparea canonică a acestui teritoriu de către structurile bisericești ruse, înseamnă a nu discerne chestiunea morală a acestei spețe!

Înseamnă a nu avea habar de chestiuni de legitimitate istorică, canonică și morală, făcînd dovada că nu înțelegi cum funcționează, care sunt mecanismele legitimității și cum este ea reclamată. Mitropolia Basarabiei e mitropolia de drept asupra teritoriului R. Moldova, fiind creată printr-un act al Patriarhiei Române după o Unire contestată doar de bolșevici!

Patriarhia Română și-a exercitat deplinătatea drepturilor sale canonice pe teritoriul său, creînd o Mitropolie în Basarabia după Unire. Putea la fel de bine, după 1918, (re)extinde legitimitatea Mitropoliei Moldovei de la Iași asupra unui teritoriu pe care aceasta din urmă l-a păstorit o bună jumătate de mileniu – pînă în fatidicul 1812. Putea face ce voia Patriarhia Română pe teritoriul său canonic, pentru că se afla în deplinătatea legitimității. Acestei Mitropolii a Basarabiei i s-au furat iarăși drepturi și proprietăți după ocupațiile succesive din 1940 și 1944, iar în 90 a fost reînființată.

„Mitropolia Moldovei” de la Chișinău, structură a Patriarhiei Ruse, este o mitropolie uzurpatoare.

Dar pentru Popșoi, vice-președinte PAS, aceasta „goes back to the medieval times of the Moldovan Principality”! Să înțelegem că Popșoi crede că „Mitropolia Moldovei” de la Chișinău e Mitropolia aia a Moldovei de la Iași?! Îi conferă aceeași legitimitate istorică și canonică? Sau cum Dumnezeu?

Acestea nu sunt greșeli „tehnice”. Sunt greșeli grave de înțelegere a unor fenomene – istorice, religioase, morale, și în ultimă instanță politice. Aceste (ne)înțelegeri se vor transla în politică, în modul în care ne vor guverna. Prin astfel de exemple, deloc banale, foarte revelatoare, ți se dezvăluie cum pun problema cei care ni se propun ca opoziție. Și observi că o pun foarte prost. Că nu înțeleg despre ce e vorba. Iar prostia asta a lor o să ne coste scump și o să ne nenorocească în continuare, dacă nu le vom atrage atenția că greșesc.

Într-o altă ordine de idei, cei care descriu genealogii istorice ale Mitropoliei rusești din Moldova pînă, hăt, în negura vremurilor, în timpul Principatului medieval, întărînd prin asta și mai mult pretențiile frauduloase ale rușilor în R. Moldova, – sunt cei care cică se bat cu propaganda rusă!