Cum și-a pierdut o generație cultura comună

25

Patrick J. Deenen este un profesor de științe politice care a predat la diverse universități americane de prim rang. Eseul care urmează a fost publicat în 2016 și sintetizează drama umană și civilizațională observată de acest dascăl la elevii săi. Cea mai afluentă generație tânără din istorie, cea care va forma elitele și conducerea Americii viitoare, este și cea mai oarbă generație. Această orbire tragică nu este o scăpare sau o alegere conștientă, provine din amnezia inculcată intenționat de sistemul educațional pe parcursul deceniilor recente. Cum se spune în cercurile programatorilor de software: it’s not a bug, it’s a feature.

Cum și-a pierdut o generație cultura comună

Patrick J. Deneen

Studenții mei nu știu nimic. Ei sunt extrem de drăguți, agreabili, demni de încredere, în general onești, bine intenționați și cât se poate de cuviincioși. Dar creierul lor este în mare parte gol, lipsit de cunoștințe substanțiale care ar putea fi rodul unei educații moștenite sau un dar al generației anterioare. Ei sunt culminarea civilizației occidentale, o civilizație care a uitat aproape totul despre sine și care, în consecință, a ajuns la o indiferență aproape perfectă față de propria sa cultură.

Este greu să fii admis la universitățile unde am predat – Princeton, Georgetown și acum Notre Dame. Studenții de la aceste instituții au făcut ceea ce li s-a cerut: se pricep foarte bine să treacă un examen, știu exact ce este necesar pentru a obține nota maximă la fiecare materie (ceea ce înseamnă că rar devin pasionați de un subiect anume) și își construiesc CV-uri superbe. Ei sunt respectuoși și cordiali față de cei mai în vârstă, deși ușor indolenți și uneori chiar bădărani față de colegii lor. Ei respectă diversitatea (fără a avea nici cea mai mică idee despre ce este diversitatea) și sunt experți în arta de a nu judeca pe nimeni (cel puțin în public). Ei sunt crema generației lor, stăpânii universului, generația în așteptare care va conduce America și lumea.

Dar puneți-le câteva întrebări elementare despre civilizația pe care o vor moșteni și fiți pregătiți pentru priviri evazive sau chiar cuprinse de panică. Cine a luptat în războiul peloponesiac? Cine l-a învățat pe Platon și pe cine l-a școlit Platon? Cum a murit Socrate? Ridicați mâna dacă ați citit atât Iliada, cât și Odiseea. Povestirile din Canterbury? Paradisul pierdut? Infernul?

Cine a fost Saul din Tarsus? Care au fost cele 95 de teze, cine le-a scris și care a fost efectul lor? De ce contează Magna Carta? Cum și unde a murit Thomas Becket? Cine a fost Guy Fawkes și de ce este o zi numită după el? Ce a spus Lincoln în al doilea discurs inaugural? În primul? Dar în al treilea discurs inaugural? Care sunt documentele federaliste?

Unii studenți, cel mai des datorită unei alegeri norocoase a materiilor pe care le-au studiat sau datorită unui profesor excentric de modă veche, ar putea cunoaște câteva dintre răspunsuri. Dar majoritatea studenților nu au fost educați să le cunoască. În cel mai bun caz au cunoștințe accidentale, dar în rest sunt stăpâni pe o ignoranță sistematică. Nu este „vina” lor faptul că posedă o ignoranță generalizată a istoriei, civilizației, politicii, artei și literaturii occidentale și americane. Ei au învățat exact ceea ce le-am cerut noi – să fie ca niște musculițe efemere, vii din întâmplare într-un prezent trecător.

Ignoranța studenților noștri nu este un eșec al sistemului educațional – este încununarea sa. Eforturile mai multor generații de filozofi, reformatori și experți în politici publice – despre care studenții noștri (și cei mai mulți dintre noi) nu știu nimic – s-au combinat pentru a produce o generație de ignoranți. Ignoranța generalizată a studenților noștri nu este un simplu accident sau un rezultat nefericit, dar remediabil dacă angajăm profesori mai buni sau ameliorăm listele de lectură din liceu. Este consecința unui angajament al civilizației noastre de a se sinucide. Sfârșitul istoriei pentru studenții noștri semnalează sfârșitul istoriei pentru Occident.

Lamentații cauzate de ignoranța studenților au fost pronunțate pe parcursul vieții mele, printre mulți alții, de oameni ca E. D. Hirsch, Allan Bloom, Mark Bauerlein și Jay Leno. Dar aceste lamentații au fost împletite cu speranța că un apel la partea noastră angelică (și a lor) ar putea întoarce din drum această tendință (apropos, aceasta este o aluzie la primul discurs inaugural al lui Lincoln). E. D. Hirsch chiar a elaborat un curriculum de autoajutorare, un ghid despre cum să devii educat din punct de vedere cultural insuflat, în tradiția spiritului american pragmatic, cu convingerea conform căreia pierderea facultăților culturale poate fi împiedicată de o listă bună de lectură menționată într-o anexă la materiile de studiu. Ceea ce lipsește în general este recunoașterea faptului că această ignoranță este consecința intenționată a sistemului nostru educațional, un semn al succesului și sănătății sale robuste.

Am căzut în obiceiul nociv și necontestat de a gândi că sistemul nostru educațional este defect, dar de fapt el funcționează perfect. Sistemul nostru educațional urmărește să producă amnezie culturală, lipsă de curiozitate generalizată, agenți liberi situați în afara realităților concret-istorice și obiective educaționale compuse din procese fără conținut și expresii preluate pe nemestecate, cum ar fi „gândirea critică”, „diversitatea”, „modalități de cunoaștere”, „dreptate socială „și „competență culturală”.

Studenții noștri sunt întruparea unui angajament sistemic de a produce indivizi fără trecut pentru care viitorul este o țară străină, nulități lipsite de cultură care pot trăi oriunde și pot efectua orice fel de muncă fără a se interesa despre scopurile sale, instrumente perfecționate pentru un sistem economic care pune preț pe „flexibilitate” (geografică, interpersonală, etică).

A poseda o cultură într-o astfel de lume, o istorie, o moștenire, un angajament față de un anumit loc și anumite persoane, forme specifice de recunoștință și îndatorare (în loc de un angajament generalizat și dezrădăcinat față de „justiția socială”) și un set solid de norme etice și morale care stabilesc limite clare la ceea ce ar trebui și nu ar trebui să facem (în afară de a fi „excesiv de critic”) reprezintă un obstacol și un handicap.

Indiferent de specialitate sau cursurile generale de studiu, obiectivul principal al educației moderne este de a șterge resturile oricărei specificități și identități culturale sau istorice care ar putea să se lipească de studenții noștri, de a-i transforma în angajați perfecți pentru economia și organizarea statală modernă, care penalizează atașamentele profunde. Eforturile de promovare a prețuirii „multiculturalismului” au semnalat devotamentul față de eviscerarea oricărei moșteniri culturale, în timp ce actuala poveste a „diversității” semnalează angajamentul ferm pentru omogenizare prin des-culturalizare.

Trebuie să cunoaștem… Ce?

Mai presus de toate lecția principală primită de studenți reprezintă scopul adevărat al educației: singura cunoaștere esențială este aceea că ne știm a fi radical autonomi în cadrul unui sistem global atotcuprinzător, legați de un angajament comun de indiferență reciprocă. Angajamentul nostru față de indiferența reciprocă este ceea ce ne leagă împreună ca popor global. Orice rămășiță a unei culturi comune ar interfera cu această primă directivă: o cultură comună ar implica faptul că împărtășim ceva mai dens, o moștenire pe care nu am creat-o noi și un set de angajamente care implică limite și un anumit devotament.

Filozofia și practica antică au lăudat, ca o formă excelentă de guvernare, acea res publica – devotamentul față de lucrurile publice, față de lucrurile pe care le împărtășim împreună. Noi în schimb am creat prima Res Idiotica din lume – din cuvântul grecesc idiotes, adică „individ privat”. Sistemul nostru educațional produce unități solipsiste, autonome, al căror unic angajament public este lipsa de angajament față de public, lipsa unei culturi sau istorii comune. Acestea sunt creaturi perfect vidate, receptive și ascultătoare, fără obligații reale sau devotament.

Ei nu vor lupta împotriva nimănui, pentru că așa ceva nu se face, dar ei nu vor lupta în general pentru ceva sau cineva. Ei trăiesc într-un Truman Show permanent, o lume construită ieri care nu este altceva decât un decor pentru solipsismul lor, fără vreo istorie sau traiectorie anume.

Îmi iubesc studenții – fiecare dintre ei, ca orice ființă umană, are un potențial enorm și daruri minunate de oferit lumii. Însă îi deplâng pentru ceea ce le aparține de drept, dar nu le-a fost oferit. În zilele faste le disting setea de cunoaștere și suferința și știu că dorința lor naturală de a afla cine sunt, de unde au venit, încotro ar trebui să meargă și cum ar trebui să trăiască se vor afirma mereu. Dar chiar și în acele zile mai bune nutresc speranța că lumea pe care ei au moștenit-o – o lume fără patrimoniu dobândit prin succesiune, fără trecut, viitor sau afecțiuni profunde – se va nărui și că acest colaps ar putea fi adevăratul început al unei educații reale.

Patrick J. Deenen
Patrick J. Deenen este profesor asociat de studii constituționale la universitatea americană Notre Dame.

PRELUAT DIN   How a Generation Lost Its Common Culture

Print Friendly, PDF & Email
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentO governo de Bolsonaro faz face à primeira grande crise interna, provocada pela Cuba comunista (tradução, Elpídio Fonseca)
Articolul următorAcum îl profesăm
Emil Borcean
În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

25 COMENTARII

  1. Formidabil profesor !! Ce ratează studenții care nu se ridică la minimele cerințe ale sale !!

    Observațiile de psihologie a grupului respectiv le-or fi făcut și rușii, care cheltuie milioane de dolari, de acum zeci de ani, ca să influențeze cultural astfel de grupuri în occident – mai ales viitoarea clasă conducătoare… Vedem clar urmările la unii ca obama&his stuff, la majoritatea „democraților”, etc.

  2. Well, stiam cu toții că se va ajunge aici.Spunea un prof de mate american antisistem că scoala n-a fost creeată ca să te învețe sau ca să te facă mai dăștept, ci ca să te disciplineze.Primul sistem școlar public, asemănător cu cel actual,a apărut(cum altfel)în Prusia jumătății de sec. MDCCC(că tot le plăcea lor să se fandosească cu chesarisme, lucruri care au ajuns mai târziu la marxiștii deviați, ca hitler)care căuta soldați pentru ambițiile diverșilor kaiseri .Evident, când faci una, pierzi alta.Așa disciplină au obținut cu școala că au fost rapid copiați de alții.Acuma nu că școala care l-a exmatriculat pe Einstein sau l-a lăsat pe dinafară pe Edison ar fi vreun lucru rău dar pedagogia este”știința”care spune,mai nou, cam ce cred adulții(școlarizați)despre copii.Pe lângă faptul că majoritatea marilor antreprenori nu au excepțional de multă școală( lui r.murdoch o „înaltă scoală de afaceri”i-a spus că e mediocru deși la 18 ani bătea binișor spre milion)majoritatea „oamenilor de succes”de azi aparțin mai degrabă unor grupuri parazite care azi trântesc ușa după ei negând accesul la prestigiu și sfidând pe cei care au învățat mai mult singuri și poate în pofida nemaipomenitei programe școlare, lucruri care țin de știință și nu de jmekerie.Știința însăși coboară spre haiducie în universitățile suprasaturate de argați și vechili ideologici.Într-adevăr, școala nu te învață deprinderi de bază cum ar fi să deosebești adevărul de minciună ci cum să stai în pătrățica ta și să te supui sperând că măine vei sări un rând mai sus.De timpul liber al copilului se ocupă evident, ideologia entertainment-culturală.Îl învață să fie cool dacă nu negru, măcar trans…

  3. În tot răul ș-un bine: din explozia „democrației la liber” de după 1789 putem să vedem limpede că sistemul social care impune în mod natural ierarhia valorilor & ierarhia ocupațională este de departe de preferat !!
    E super-păgubos să tot trecem orbecăind de la libertinaj la dictatură și retur, în loc să beneficiem de o mănușă de catifea forțoasă pe dinlăuntru, care să impună ( cu „metode specifice”) meritocrația și binele revărsat din înțepciunea milenară a Creștinismului !!

  4. draga Lupule, nu sunt nici trol, nici putinist, iar faptul ca Johannis a semnat pactul pentru imigratie e perfect adevarat. Stii bine doar. Daca nu-ti place Romania Libera, (ce ciudat, uite i-ti trimit un link de Wiki:

    https://en.wikipedia.org/wiki/Global_Compact_for_Migration

    Acum voi palavragiti aici despre imigratie in alte tari, despre terorism samd.. dar nu se aude un singur cuvintel despre ce se intampla in Romania pe teama asta.. iar daca sa aduce in discutie, e troll – interesanta perspectiva pentru niste conservatori cu iubire de tara si traditie

  5. dan

    de când România Liberă a ajuns pe mâna putinistului Capsali, nu e de mirare că lumea privește cu suspiciune textele care apar acolo
    adesea putinoșii spun unele adevăruri care sunt tabu printre stângiștii din Vest și scot la iveală minciuni ale acestor stângiști
    și se folosesc de ele ca să avanseze tabu-uri și mai ucigașe și minciuni și mai sataniste

    „Pălăvrăgim” aici despre terorism și imigrație în alte țări, tocmai pentru ca cititorii noștri, măcar ei, să fie informați despre ce urmează să se întâmple și la noi dacă se continuă linia de slugărnicie față de stânga occidentală.
    Dar deocamdată, pentru România, rușii sunt un pericol mult mai direct decât imigranții arabi (btw aceștia fiind stârniți tot de ruși să invadeze Occidentul).

  6. PS. Faceti foarte bine ca informati cititorii din tara despre ce se intampla „afara”. Dar obiectivul meu era sa atrag atentia (am spus asta de doua ori deja) ca aceeasi situatie se va petrece e in Romania in conditiile in care „alesii poporului” semneaza pacturi de acest gen. Dar probabil ca dorinta romanilor de a reveni in tara, ca de aia e dracului tara lor, e o chestie „dughinista”, „putinista” samd. Sa intelegem ca unii dintre colaboratorii dvs care au revenit in tara sunt si ei „duhinisti”, „troli”, „putinisti” pentru simplu motiv ca au revenit in tara? Sau sa intelegem ca avem nevoie de aproabable de RL, Adevarul ILD sa revenim in tara?

  7. P.S. nu, nu e normal ca cineva sa acuze pe altcineva pentru simplu motiv ca ii se pare nu stiu ce s-ar intampla la o publicatie (apropos – fara macar sa se aduca o dovada). E in cel mai bun caz dovada de obtuzitate si indolenta. Pana la urma de unde stiu eu ca Lupul nu el/ea „dughinista, torkista, comunista, samd..Ce procarie..

  8. Dane, liniștește-te, ca să poți privi mai clar…
    Dacă urmărești cât de cât neutru (re)orientarea publicației Rom. liberă, ai să remarci că ea a revenit exact pe domeniul din care s-a născut în alt secol: stânga quasi-marxistă ! Și a avut o întoarcere spre dreapta numai când în redacție au fost câțiva români serioși (exclus sorin-roșca stănescu…)
    Acum redacția e plină de pro-rusiști, fie că vrei, fie că nu ! S-a înregimentat în războiul „asimetric” de partea stăpânului cu bani și „principii” neo-ortodoxiste-neo-al-treilea-bizanț-care-e-tot-trier-oraș-natal-din-germania….

  9. Buna ziua,
    Faptul ca Dan nu remarca schimbarea atat de brusca de macaz a RL ar trebui sa dea de gandit conservatorilor de aici. Carui public li se mai adreseaza? Ce valori mai sustin? Ce s-a intamplat? Ce se va intampla in viitor?

  10. Deci imi pare rau, stiam ca o fiu cenzurat, dar nu pot sa nu zic fie si din spam ca nu vad bine conservatorii romani cand apar idei atat de nastrusnice. Unul cere sa fie presedinte securistul protocronist Aurel Pop, altul cere sa fie Biblia Constitutia tarii, nu se poate asa ceva. Plus trumpistii de serviciu. Dar cine sunt eu sa imi dau cu parerea…

  11. Dragi comentatori,

    Vă certați degeaba.
    Dacă mai folosiți și cuvinte nepoliticoase, nu vă mirați, comentariile nu vi se aprobă/se șterg, dacă au intrat automat.
    Reamintesc, comentatul pe ILD este un privilegiu, nu un drept fundamental al omului și cetățeanului. Aici noi stabilim ce publicăm și ce nu. Criteriile noastre pt. aprobarea comentariilor cuprind nu numai anumite norme de bună-cuviință, ci și relevanța comentariului pentru ca discuția să aibă rost.

    Dacă însă vă păstrați calmul, dacă citiți cu atenție ce spune celălalt și nu vă repeziți să răspundeți „la nervi”, poate putem să ne înțelegem.

    Nu, dan, ILD nu e fan-Iohannis, nu l-am susținut decât ca răul cel mai mic, față de Ponta, față de Dragnea & eiusdem farinae. Nu aprobăm faptul că a semnat pactul pentru migrație, nu aprobăm poziția lui față de gay-marriage, adevărul e că nu prea găsim foarte multe de aprobat la el, din păcate, nu prea găsim ce o fi „de dreapta” în prestația aia a lui. Am zis noi pe aici pe undeva că „Iohannis e de dreapta”?
    Oricât ar fi de paradoxal, ca să nu zic absurd, știu destulă lume care consideră „de dreapta” până și entități ca USR și Cioloș, sau ONG-urile lui Soros. Dar nu noi, pe ILD. Noi nu facem asemenea confuzii.

    Lupule, cred că e clar că noi aici nu suntem alt-right și nu ne lăsăm duși de cântecul sirenelor putinoase, nici dacă e în engleză. Am avut discuții aprinse pe tema Trump, înainte de alegeri. Pe atunci, el umbla înconjurat de alde Paul Manafort, Carter Page și Steve Bannon, și îi trimitea bezele lui Putin, cu care tot zicea că are de gând să „negocieze”. Părea că avem de ales între cancerul Civilizației (desăvârșirea distrugerii culturale, economice, militare a Americii, adică Hillary Clinton) și perspectiva unui nou politraumatism istoric de tip Yalta (adică să fim „negociați” de Trump cu Putin), cu foarte puține șanse pentru noi de a mai supraviețuui și de data asta. Din fericire, Dumnezeu nu a aprobat nici primul plan al oamenilor, nici pe al doilea. Președintele Trump, odată ales, nu a confirmat temerile noastre, indivizii cu iz kaghebos care gravitau în jurul lui au zburat, iar el se află în situația de a trebui să se arate foarte hotărât a nu permite rușilor să se obrăznicească. A făcut în mare măsură ce trebuie, și în domeniul pro-life, și în cel economic intern, i-a pocnit pe ruși în Siria, în Europa i-a sprijinit pe polonezi și inițiativa Celor Trei Mări, le-a ars câte o scatoalcă lui Merkel și lui Macron, de le-au fluturat urechile, pe Orban îl ține la ușă, în ploaie, și nici nu-l bagă în seamă. Chiar nu avem de ce ne plânge în privința lui Trump. Și nu considerăm că avem, ca ILD, vreo obilgație de a fi pentru sau contra lui no matter what.

    Cât despre lupta alt-right-iștilor/ sau a lui Viktor Orban, /sau a lui Putin himself cu Soros, am mai spus aici și în altă parte: We are not impressed.
    Dacă vreți părerea mea, meciurile astea miros a Balșoi Teatr.
    Ca să ne prindem ce se petrece de fapt, nu are rost să ne pierdem vremea prea mult cu ce spune o parte sau ce spune cealaltă. Important e să vedem ce fac, unde li se duc banii, spre care cauze, pe ce oameni se bazează. Vom constata că interesele rușilor și ale imperiului Soros coincid într-o măsură atât de mare, încât explicația nu poate fi doar „întâmplarea”. Lista coincidențelor e foarte lungă, și se întinde pe tot mapamondul. Dacă Soros nu ar fi existat, KGB-ul ar fi trebuit să-l inventeze, să-l creeze în laboratorul de arme biologice sau la studiourile Mosfilm. He is the best enemy money can buy.

  12. Dorine, de unde chestia cu linistea?

    Anca Cernea, unde exact am spus ca ILD e fan Johannis!? In ce priveste acuzele aduse lui Trump, nu am vazut nicio dovada pana acum de aici de unde traiesc – adica din SUA, adica de la New York unde traiesc de peste un deceniu. Vad insa o gramada de comunisti, tineri sau batrani care voteaza Obama/Clinton/Cortez/Sanders cu Che gravat pe piept. But maybe you have a better idea?

    Lupul de la Albine : sa mai repet inca odata ce am spus mai sus?

  13. dan

    Dorin avea dreptate, îndemnându-te la calm.

    Ce am scris de Iohannis se referă la un comentariu de-al tău pe care am decis să nu-l public; deși începea foarte interesant, ultimul fragment conținea unul dintre acei termeni nepoliticoși despre care am vorbit mai devreme. Ideea este, dan, că dacă nu îl scriai „la nervi”, puteam discuta. Păcat. Mai ales că, în mare parte, eram gata să-ți dau dreptate.
    Revenind la Iohannis, eu nu am zis că tu ai zis că noi suntem fani de-ai lui. Structura logică a răspunsului meu nu era „ba nu” („nu e adevărat că suntem fani Iohannis), ci mai degrabă „nici noi” („nu suntem fani Iohannis”). Dacă a nu a sunat așa, scuze, am formulat inexact, nu asta am vrut să spun.
    Îți dădeam dreptate în privința criticii semnării de către el a pactului pt. migrație. Și în chestionarea generală a orientării lui „de dreapta”.

    Zici, „In ce priveste acuzele aduse lui Trump nu am văzut nicio dovadă până acum”.
    Eu deja am obosit din 2016 să răspund acestui tip de argumentare.
    Dacă citeai cu calm ceea ce am scris mai devreme despre Trump, vedeai că nu am vorbit decât despre lucruri evidente, nu am făcut afirmații care necesitau dovezi materiale.
    Mișunau sau nu mișunau în jurul candidatului Trump indivizi precum Page și Manafort? Erau sau nu erau legați respectivii de interesele Moscovei? Vorbea sau nu vorbea de bine Trump, candidatul, despre Putin? Ce dovezi trebuie să mai aduc pentru aceste două lucruri pe care le-am spus (1. că Trump se înconjura la acea vreme de promoscoviți și că 2. el însuși vorbea frumos de Putin)?
    Nu știu cum se vedeau astfel de lucruri de la NY, dar de la București nu puteau să nu ne îngrijoreze. Asta nu înseamnă că era de preferat varianta Clinton, Sanders, etc. Faptul că nu exista o a treia variantă la momentul alegerilor, nu înseamnă că trebuia să-l asumăm pe Trump cu ochii închiși și să ne facem că nu vedem gesturile îngrijorătoare pe care le făceau la acea vreme el și oamenii lui către Moskva.
    Așa cum faptul că nu exista o a treia variantă între Iohannis și Ponta la vremea alegerilor, nu înseamnă că trebuie să-l asumăm fără rezerve pe Iohannis drept un om politic desăvârșit, și că, dacă îndrăznim să-l criticăm în multe privințe, asta înseamnă că ținem cu PSD.

    Acum însă, suntem la sfârșitul lui 2018. Trump e deja Președinte de ceva timp. Am văzut că nu s-au confirmat semnalele proruse care se manifestau în campanie. Am apreciat faptul că Trump a făcut lucruri foarte bune de când este la butoane.
    Am spus asta fără ezitare. Nu înțeleg așadar chestia cu „skepticism”. Ce ar trebui să fac? Să mi-l asum retrospectiv și pe Trump cel din 2016 și să mă entuziasmez de echipa pe care o avea atunci și de ce zicea de Putin? Să-mi pun cenușă în cap pentru că am îndrăznit să mă îndoiesc de el și să mă gândesc cu îngrijorare la o posibilă Yalta, când am auzit ce vorbea el atunci de NATO și de Rusia? Să mă căiesc pentru faptul că mă gândeam mai întâi la România, și abia în al doilea rând la MAGA? Cum să fac să fie bine?

    Pe scurt, dan, dacă vrei să discutăm, o să te rog să renunți la tonul arțăgos și să încerci să înțelegi cu adevărat ceea ce spunem. Ai putea să vezi că, de fapt, nu te contrazicem. Dacă nu vrei, putem și să nu discutăm.

    Lupul a crezut că dan e troll. Argumentul a fost citatul din România Liberă, ziar alunecat de puțin timp în dughino-putinism.
    Eu nu am crezut că dan e troll, că nici nu discutam cu el, îl dădeam afară eu. Așadar, nu i-am dat dreptate Lupului în această privință, deși i-am publicat comentariile.

    Cu excepția termenului „troll”, care, desigur, avea de ce să-l supere pe dan, Lupul nu a folosit cuvinte nepoliticoase. De aceea am crezut că, dacă intervin și încerc să lămuresc neînțelegerea, explicându-i lui dan că RL a luat recent acel viraj către Rusia, o să fie ok.
    Am sperat că, din discuție, se vor clarifica lucrurile. Nu sunt sigură că am făcut bine.
    Mă tem că nu progresăm, fiecare o ține pe a lui, își repetă argumentele și nu văd nici într-un caz, nici în celălalt, prea mult interes pentru a înțelege bine ce zic alți comentatori.

    Cred că Lupul nu a avut dreptate când l-a făcut pe dan „troll”.
    Dar are și el dreptate că privește cu îngrijorare alt-right și abundența de trollăială de acest tip pe internet – chiar dacă nu era cazul lui dan.

    Nu îi împărtășesc însă consecvența anti-Trump.

    În general, în cele omenești și pământești, e bine să nu uităm perspectiva creștină. Oamenii sunt păcătoși și inconsecvenți. Fac și fapte bune și greșeli. Atunci când judecăm caracterul bun sau rău al unei fapte, contează natura acesteia, circumstanțele și scopul. Cel mai bine le știe Dumnezeu. Dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să judecăm ce fac politicienii, avem și noi un criteriu, tot Dumnezeu l-a formulat: „după roadele lor îi veți cunoaște”.

    În cursul unui CV, unii fac și spun unele prostii, dar apoi se îndreaptă, și dau roade bune. Alții pornesc bine, dar o iau la vale pe la jumătatea drumului sau mai încolo, încep să dea roate proaste.
    E cazul să fim strict anti-Putin, anti-Castro, anti-Kim, pentru că vorbim de mari criminali, ale căror roade sunt otrăvite, sunt fapte rele, și prin natură, și prin circumstanțe, și prin scopul urmărit (chiar dacă vreodată Dumnezeu va vrea ca asemenea inși să se îndrepte, printr-o minune, desigur, că altfel nu se poate, oricum, în cele lumești, ei nu ar mai avea ce căuta în posturi de conducere).
    Dar oameni politici precum Trump nu intră în această categorie, nu trebuie neapărat clasificați la „absolut inacceptabil”, dacă nu au trecut linia roșie (a crimelor), ei mai au loc de întors, pot să facă greșeli până la un punct, dar dacă apoi își dreg traiectoria, fac ce trebuie, chiar fac bine, nu are rost să continuăm să-i tratăm ca și când virajul spre bine nu ar fi avut loc.
    Ar fi și nedrept și contraproductiv.
    (Nu am fost pro-Băsescu în anii 90. Dar l-am susținut ca Președinte, pentru că a făcut lucruri bune și importante pentru România. Aceste merite din timpul celor două mandate nu i le ia nimeni, nici chiar el singur nu are cum să le anuleze, deși în prezent spune/face lucruri pe care nu le putem accepta.)

    Din păcate, experiența discuțiilor pe ILD e de cele mai multe ori așa: dacă nu dai dreptate 100% nici celor pro-Cutare, nici celor anti-Cutare, oricum se supără toți.
    Asta, e, ne asumăm și acest risc.

  14. Buna ziua,

    Doamna Cernea are dreptate si imi cer scuze pentru acuzatiile cam pripite. Ma tem ca am confundat comentatorul „dan” cu un alt „dan” care se rupea in figuri de tip Milo Yiannopoulos/Breitbart pe acolo. A si fost ejectat.
    Da, probabil ca Trump a fost „normalizat” de catre aparatul de stat, dar e o realitate ca multi conservatori romani il considera peste Reagan sau Thatcher, ceea ce este alarmant. Ma gandesc la un TRU, mare conservator dar si mare fan Brexit, Trump si Viktor Orban e un exemplu graitor al fenomenului de radicalizare a conservatorilor romani. Doamna Cernea este un exemplu de moderatie, dar ma tem ca din ce in ce mai izolat.

  15. Erata: Ma tem ca am confundat comentatorul „dan” cu un alt „dan” care se rupea in figuri de tip Milo Yiannopoulos/Breitbart pe acolo. Acolo fiind situl politeia.

  16. Anca Cernea: „era de preferat varianta Clinton, Sanders, etc” In niciun caz nu e de preferat asa ceva decat doar daca sunteti de stanga. Obama, Clinton/Sanders sunt socialisti in aceeasi vena cu Ocazio-Cortez (copiul cazut in cap al lor) Nicolae Ceausescu, Iliescu si altii sunt/erau. Iar de la omenii acestii nu puteti astepta nimic. Nu fac semantica prin urmare nu ghicesc ce este in spatele unor cuvinte. Despre Trump – raman convins ca este cel mai bun presedinte de dupa Regan iar ca daca exista o „coluziune” aia e intre Democrati si himerele lor comuniste din China si America Latina in special. Multurmiri pentru restul afirmatiilor.

    Lupul Albinelor: many thanks. In ce priveste politicile lui Trump, acasa, functioneaza. Imigratia ilegala trebuie stopata cu orice pret, la fel importul din China. Ca ai mentionat Milo si Breibart. Daca esti conservator (moderat sau nu) ce trebuie sa te sperie este propagana comunista de tip Clinto-Obama-Clinton-Sanders-Cortez-Kamalla Harris-Papa-Macron-Merkel. etc.

  17. P.S. Ce-mi ramane in minte si revine neancetat, e mancarea bunicii din Transilvania, mersul la biserica in vremuri in care ajungeai la puscarie pentru asta, si mirosul diminetilor din Transilvania. In rest, totul e o porcarie.

  18. dan

    Când eu zic, negru pe alb, aici, pe această pagină, așa:

    Asta nu înseamnă că era de preferat varianta Clinton, Sanders, etc.

    Și mă citezi așa:

    Anca Cernea: „era de preferat varianta Clinton, Sanders, etc”

    ba mai mult, chiar îmi răspunzi ca și cum aș fi spus exact contrariul celor spuse de mine:

    In niciun caz nu e de preferat asa ceva decat doar daca sunteti de stanga. Obama, Clinton/Sanders sunt socialisti in aceeasi vena cu Ocazio-Cortez (copiul cazut in cap al lor) Nicolae Ceausescu, Iliescu si altii sunt/erau. Iar de la omenii acestii nu puteti astepta nimic. Nu fac semantica prin urmare nu ghicesc ce este in spatele unor cuvinte.

    Eu ce să înțeleg? Fie că nu ai citit ca lumea ce am spus – lucru ce ar demonstra lipsă de respect pentru interlocutor, fie că mi-ai răsturnat vorbele intenționat, făcându-te că nu vezi prima parte a frazei mele – ceea ce ar fi și mai rău.

    În asemenea condiții, mă întreb cum poate fi posibil un dialog cu tine.
    Aștept răspuns.

  19. Anca Cernea: am recitit mesajul dvs. la care ma refeream si din care am citat. Pare-se l-am citit in mare viteza deci retrag afirmatiile anterioare. Really sorry.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here